Matei 18

1 În același timp, discipolii au venit la Isus, spunând: Cine este cel mai mare în împărăția cerului?

At the same time came the disciples to Jesus, saying, Who is the greatest in the kingdom of heaven?

2 Și Isus a chemat la el un copilaș și l-a pus în mijlocul lor,

And Jesus called a little child to him, and set him in the midst of them,

3 Și a zis: Adevărat vă spun: Dacă nu vă întoarceți și nu deveniți precum copilașii, nicidecum nu veți intra în împărăția cerului.

And said, Verily I say to you, Except ye be converted, and become as little children, ye shall not enter into the kingdom of heaven.

4 De aceea oricine se va umili ca acest copilaș, acela este cel mai mare în împărăția cerului.

Whoever therefore shall humble himself as this little child, the same is greatest in the kingdom of heaven.

5 Și oricine va primi un astfel de copilaș în numele meu, pe mine mă primește.

And whoever shall receive one such little child in my name receiveth me.

6 Dar oricine va poticni pe unul dintre acești micuți care cred în mine, ar fi mai bine pentru el să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie înecat în adâncul mării.

But whoever shall cause one of these little ones who believe in me to sin, it were better for him that a millstone were hung about his neck, and that he were drowned in the depth of the sea.

7 Vai lumii din cauza poticnirilor! Fiindcă poticniri trebuie să vină; dar vai acelui om prin care vine poticnirea.

Woe to the world because of offences! for it must needs be that offences come; but woe to that man by whom the offence cometh!

8 De aceea dacă mâna ta sau piciorul tău te poticnește, taie-le și aruncă-le de la tine; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decât având două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic. (aiōnios g166)

Therefore if thy hand or thy foot causeth thee to sin, cut them off, and cast them from thee: it is better for thee to enter into life lame or maimed, rather than having two hands or two feet to be cast into everlasting fire. (aiōnios g166)

9 Și dacă ochiul tău te poticnește, scoate-l și aruncă-l de la tine; este mai bine pentru tine să intri în viață cu un ochi, decât având doi ochi, să fii aruncat în focul iadului. (Geenna g1067)

And if thy eye causeth thee to sin, pluck it out, and cast it from thee: it is better for thee to enter into life with one eye, rather than having two eyes to be cast into hell fire. (Geenna g1067)

10 Fiți atenți să nu disprețuiți pe niciunul dintre acești micuți; fiindcă vă spun că: În cer, îngerii lor văd totdeauna fața Tatălui meu care este în cer.

Take heed that ye despise not one of these little ones; for I say to you, That in heaven their angels do always behold the face of my Father who is in heaven.

11 Fiindcă Fiul omului a venit să salveze ce era pierdut.

For the Son of man is come to save that which was lost.

12 Ce gândiți voi? Dacă un om are o sută de oi și una dintre ele se rătăcește, nu lasă el pe cele nouăzeci și nouă și se duce pe munte și o caută pe cea rătăcită?

How think ye? if a man hath an hundred sheep, and one of them is gone astray, doth he not leave the ninety and nine, and go to the mountains, and seek that which is gone astray?

13 Și dacă se întâmplă să o găsească, adevărat vă spun, se bucură mai mult de aceea, decât de cele nouăzeci și nouă care nu au rătăcit.

And if so be that he findeth it, verily I say to you, he rejoiceth more over that sheep, than over the ninety and nine which went not astray.

14 Tot așa, nu este voia Tatălui vostru care este în cer ca unul dintre acești micuți să piară.

Even so it is not the will of your Father who is in heaven, that one of these little ones should perish.

15 Mai mult, dacă fratele tău va încălca legea împotriva ta, du-te și spune-i greșeala lui între tine și el singur; dacă te ascultă, l-ai câștigat pe fratele tău.

Moreover if thy brother shall trespass against thee, go and tell him his fault between thee and him alone: if he shall hear thee, thou hast gained thy brother.

16 Dar dacă refuză să asculte, mai ia cu tine unul sau doi, pentru ca fiecare cuvânt să fie întemeiat pe gura a doi sau trei martori.

But if he will not hear thee, then take with thee one or two more, that in the mouth of two or three witnesses every word may be established.

17 Iar dacă neglijează să îi asculte, spune bisericii; iar dacă va neglija să asculte [și] biserica, să fie pentru tine ca un păgân și ca un vameș.

And if he shall neglect to hear them, tell it to the church: but if he shall neglect to hear the church, let him be to thee as an heathen and a tax collector.

18 Adevărat vă spun: Orice veți lega pe pământ va fi legat în cer; și orice veți dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer.

Verily I say to you, Whatever ye shall bind on earth shall be bound in heaven: and whatever ye shall loose on earth shall be loosed in heaven.

19 Din nou vă spun că: Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ în legătură cu orice lucru să îl ceară, acesta le va fi făcut de Tatăl meu care este în cer.

Again I say to you, That if two of you shall agree on earth concerning any thing that they shall ask, it shall be done for them by my Father who is in heaven.

20 Fiindcă unde sunt doi sau trei adunați în numele meu, sunt [și] eu acolo în mijlocul lor.

For where two or three are gathered together in my name, there am I in the midst of them.

21 Atunci Petru a venit la el și a spus: Doamne, cât de des să păcătuiască fratele meu împotriva mea și eu să îl iert? Până la șapte ori?

Then came Peter to him, and said, Lord, how often shall my brother sin against me, and I forgive him? till seven times?

22 Isus i-a spus: Nu îți spun până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte.

Jesus saith to him, I say not to thee, Until seven times: but, Until seventy times seven.

23 De aceea împărăția cerului se aseamănă cu un împărat care a voit să facă socoteala cu robii săi.

Therefore is the kingdom of heaven likened to a certain king, who would take account of his servants.

24 Și când a început să facă socoteala i-a fost adus unul care îi datora zece mii de talanți.

And when he had begun to reckon, one was brought to him, who owed him ten thousand talents.

25 Dar fiindcă el nu avea cu ce plăti, domnul lui a poruncit să fie vândut el și soția lui și copiii și tot ce avea și să fie făcută plata.

But as he had nothing with which to pay, his lord commanded him to be sold, and his wife, and children, and all that he had, and payment to be made.

26 Atunci robul s-a prosternat și i s-a închinat, spunând: Domnule, ai răbdare cu mine și îți voi plăti totul.

The servant therefore fell down, and worshipped him, saying, Lord, have patience with me, and I will pay thee all.

27 Atunci domnul acelui rob, făcându-i-se milă, i-a dat drumul și i-a iertat datoria.

Then the lord of that servant was moved with compassion, and loosed him, and forgave him the debt.

28 Dar robul acela a ieșit și a găsit pe unul dintre părtașii lui de robie, care îi datora o sută de dinari; și apucându-l, îl strângea de gât, spunând: Plătește-mi ce îmi ești dator.

But the same servant went out, and found one of his fellowservants, who owed him an hundred pence: and he laid hands on him, and took him by the throat, saying, Pay me what thou owest.

29 Atunci părtașul lui de robie a căzut la picioarele lui și l-a implorat, spunând: Ai răbdare cu mine și îți voi plăti tot.

And his fellowservant fell down at his feet, and besought him, saying, Have patience with me, and I will pay thee all.

30 Dar el a refuzat; și s-a dus și l-a aruncat în închisoare, până va plăti datoria.

And he would not: but went and cast him into prison, till he should pay the debt.

31 Dar când părtașii lui de robie au văzut cele făcute, au fost foarte întristați și au venit și au spus domnului lor toate cele făcute.

So when his fellowservants saw what was done, they were very sorry, and came and told to their lord all that was done.

32 Atunci domnul lui, după ce l-a chemat, i-a spus: Rob stricat, ți-am iertat toată datoria aceea fiindcă m-ai implorat;

Then his lord, having called him, said to him, O thou wicked servant, I forgave thee all that debt, because thou didst beg me:

33 Nu trebuia să ai și tu milă de părtașul tău de robie, întocmai cum am avut eu milă de tine?

Shouldest thou not also have had compassion on thy fellowservant, even as I had pity on thee?

34 Și domnul lui s-a înfuriat și l-a predat chinuitorilor, până când va plăti tot ce i-a datorat.

And his lord was angry, and delivered him to the torturers, till he should pay all that was due to him.

35 Tot așa vă va face și Tatăl meu ceresc, dacă nu iertați din inimile voastre, fiecare, fratelui său, fărădelegile lor.

So likewise shall my heavenly Father do also to you, if ye from your hearts forgive not every one his brother their trespasses.