Matei 17
1 Și după șase zile, Isus ia pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui; și îi conduce sus într-un munte înalt, la o parte.
Seli fai nee ma, Yesus noꞌe Petrus, Yakobis no odꞌin Yohanis, fo reu ramaloloꞌ hene risiꞌ leteꞌ naruꞌ sa ata, fo mesaꞌ se sia naa.
2 Și a fost transfigurat înaintea lor; și fața lui a strălucit ca soarele și hainele lui erau albe ca lumina.
Losa ata ma, rita Yesus dadꞌi laen. Matan naronda onaꞌ relo, no buan dadꞌi muti makahahadꞌoꞌ.
3 Și iată, li s-au arătat Moise și Ilie, vorbind cu el.
Aibꞌoiꞌ ma, ara rita Ana ola-olaꞌ no baꞌi Musa no baꞌi Elia.
4 Atunci Petru a răspuns și i-a zis lui Isus: Doamne, este bine pentru noi să fim aici; dacă voiești, să facem aici trei corturi: unul pentru tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
Boe ma Petrus bingun de olaꞌ nae, “Amaꞌ! Hai maꞌahe sia ia ena, o! De malole lenaꞌ ata tao lalaat telu. Esa fee neu Amaꞌ, esa fee neu baꞌi Musa, ma esa fai fee neu baꞌi Elia.”
5 Pe când el încă vorbea, iată, un nor strălucitor i-a umbrit; și iată, o voce din nor care spunea: Acesta este Fiul meu preaiubit, în care îmi găsesc toată plăcerea; ascultați-l!
Lele Petrus feꞌe olaꞌ taꞌo naa, aibꞌoiꞌ ma lelee marondaꞌ a onda de tatana nala se. Boe ma ara titindindi rena haraꞌ sa nea nema mia leleꞌ a rala nae, “Rena, o! Yesus ia, Au Ana susue ngga. Ana tao rala ngga namahoꞌo nakandooꞌ a. Rena malolole neu E, e!”
6 Și când au auzit discipolii, au căzut cu fețele lor la pământ și s-au temut foarte mult.
Rena rala taꞌo naa, ma ana mana tungga nara ramatau rae mate, de raꞌaloli raꞌatotonoꞌ.
7 Și Isus a venit și i-a atins și a spus: Ridicați-vă și nu vă temeți.
Te Yesus nema keis se, ma Ana nae, “We! Ama fela leo. Afiꞌ mimitau!”
8 Și când și-au ridicat ochii, nu au văzut pe nimeni decât numai pe Isus.
Basa ma ara botiꞌ mata nara, te nda rita esa sa boe. Akaꞌ Yesus sia naa.
9 Și pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, spunând: Nu spuneți nimănui viziunea, până ce Fiul omului este înviat dintre morți.
Basa ma, ara onda mia leteꞌ naa. Boe ma Yesus naꞌangge se nae, “Saa fo faꞌ ra hei mitaꞌ naa, afiꞌ mifadꞌe esa boe, e! Te Au, Atahori Matetuꞌ ia, musi mate dei. Dei fo Au usodꞌa baliꞌ ena dei, fo ama feꞌe na bole mifadꞌe atahori ena.”
10 Și discipolii săi l-au întrebat, spunând: De ce atunci spun scribii că Ilie trebuie să vină întâi?
Boe ma ara ratane E rae, “Amaꞌ ia, memaꞌ Kristus, te baꞌi Elia sia bee? Huu meser agama ra ranori rae, baꞌi Elia musi nema dei, fo Kristus feꞌe nema na. Te tungga Amaꞌ, na taꞌo bee?”
11 Și Isus răspunzând le-a zis: Ilie, într-adevăr, va veni întâi și va restaura toate.
Yesus nataa nae, “Memaꞌ tebꞌe. Baꞌi Elia musi nema dei, fo soi dalaꞌ fee neu Kristus.
12 Dar vă spun că: Ilie a venit deja și nu l-au cunoscut, ci i-au făcut orice au voit. Tot așa și Fiul omului va suferi din partea lor.
Te rena malolole, e! Baꞌi Elia nema ena, te atahori nda rahine sa. Ara tao raꞌasusaꞌ e, tungga hihii nara. Dei fo ara tao Au, Atahori Matetuꞌ ia onaꞌ naa boe.”
13 Atunci discipolii au înțeles că le vorbise despre Ioan Baptist.
Rena basa taꞌo naa, dei de ara bubꞌuluꞌ rae, baꞌi Elia fo Yesus olaꞌ naa, naeni Yohanis mana saraniꞌ a.
14 Și când au venit la mulțime, a venit la el un om, îngenunchind înaintea lui și spunând:
Leleꞌ Yesus se baliꞌ, ara randaa ro atahori hetar rahani se ena. Boe ma papa esa neu sendeꞌ lululanggan noꞌe tulun mbali E,
15 Doamne, ai milă de fiul meu, fiindcă este lunatic și chinuit îngrozitor; fiindcă deseori cade în foc și deseori în apă.
nae, “Papa! Kasian au ana ngga dei! Te ana namahedꞌi mulu bibiꞌ, ana doidꞌoso nala seli. Mete ma hedꞌis na losa, na, ana akaꞌ tudaꞌ oe rala neu, hokoꞌ na ai rala neu. Tulun dei, Papa, e!
16 Și l-am adus la discipolii tăi și nu au putut să îl vindece.
Au endi e nisiꞌ Papa ana mana tungga mara ena, te ara nda bisa raꞌahahaiꞌ rala e sa.”
17 Atunci Isus a răspuns și a zis: O, generație fără credință și perversă, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda? Aduceți-l aici la mine.
Rena taꞌo naa, ma Yesus namanasa atahori mana ramahere no rala seseriꞌ nae, “Heeꞌ! Hei ia ra seli tebꞌe! Au unori usufafali nggi ena, te ama nda mihine malolole sa. Ma ama nda mimihere tebꞌe-tebꞌeꞌ neu Au sa! Au musi uꞌutataaꞌ o nggi losa fai hiraꞌ fai? Mo anaꞌ naa ia nema!”
18 Și Isus l-a mustrat și dracul a ieșit din el; și copilul a fost vindecat chiar din ora aceea.
Ara ro anaꞌ naa, ma Ana oi hendi nitu mia anaꞌ naa. Basa ma, nitu a lao hela anaꞌ naa, ma ana hai neuꞌ ena.
19 Atunci discipolii au venit la Isus, la o parte și au zis: Noi de ce nu l-am putut scoate afară?
Basa de, leleꞌ Yesus mesaꞌ ne no ana mana tungga nara, ara ratane E rae, “Amaꞌ! Taꞌo bee de faꞌ ra hai nda bisa oi hendi nitu naa sa?”
20 Și Isus le-a spus: Din cauza necredinței voastre; fiindcă adevărat vă spun: Dacă aveți credință cât un grăunte de muștar, îi veți spune acestui munte: Mută-te de aici acolo; și se va muta; și nimic nu vă va fi imposibil.
Yesus nataa baliꞌ nae, “Ama nda bisa oi hendi nitu naa sa, huu nda mimihere tebꞌe sa na. Misinedꞌa, e! Mete ma hei mimihere tebꞌe-tebꞌeꞌ neu Au, itaꞌ akaꞌ mbei anaꞌ a o, onaꞌ deke anadꞌikiꞌ sa o, ama bisa parenda leteꞌ sa mae, ‘Hee, leteꞌ! Lali naa muu!’ Neꞌo ana lali. Dadꞌi hei bisa tao mala sudꞌiꞌ a saa, sadꞌi ama mimihere tebꞌe-tebꞌeꞌ neu Lamatuaꞌ.
21 Dar acest fel de draci nu iese decât prin rugăciune și postire.
[Te rena, e! Nitu mataꞌ ia ra memaꞌ deꞌulakaꞌ. Mete ma ama nda hule-oꞌe ma puasa fo moꞌe tulu-faliꞌ neu Lamatuaꞌ sa, na, ama nda bisa oi nitu mataꞌ naa ra sa.”]
22 Și pe când stăteau în Galileea, Isus le-a spus: Fiul omului va fi trădat [și predat] în mâinile oamenilor;
Lao esa ma, Yesus no ana mana tungga nara raꞌabꞌue sia profinsi Galilea. Ana nafadꞌe se nae, “Nda doꞌ sa ena, te ara rae seo Au neu atahori feaꞌ ra.
23 Și îl vor ucide și a treia zi va fi înviat. Și au fost foarte întristați.
Basa ma ara tao risa Au, Atahori Matetuꞌ ia. Memaꞌ Au mate, te fini esan ma, Au usodꞌa baliꞌ.” Ana mana tungga nara susa rala seli, huu rena Ana ola naꞌo naa.
24 Și când au ajuns în Capernaum, cei ce primeau taxa au venit la Petru și au spus: Învățătorul vostru nu plătește taxa?
Leleꞌ Yesus no ana mana tungga nara reu risiꞌ kambo Kapernaum, boe ma mana edꞌa bea ra, ratane Petrus rae, “Hei Meser ma bae ume hule-oꞌeꞌ a bea na, do hokoꞌ?”
25 Iar el a spus: Ba da. Și când a intrat în casă, Isus l-a întâmpinat, spunând: Ce gândești tu, Simone? Împărații pământului de la cine iau vamă sau taxă? De la copiii lor sau de la străini?
Boe ma Petrus nataa nae, “Bae, e!” Leleꞌ ana baliꞌ, ma Yesus nafadꞌe naꞌahuluꞌ neu e nae, “We, Simon! Duꞌa sobꞌa dei. Mane-maneꞌ sia raefafoꞌ ia haꞌi bea mia seka? Mia ana nara do, mia atahori feaꞌ?
26 Petru i-a spus: De la străini. Iar Isus i-a zis: Așadar copiii sunt scutiți.
Petrus nataa nae, “‘Mia atahori feaꞌ!” Yesus olaꞌ seluꞌ fai nae, “Mete ma taꞌo naa, na maneꞌ a anan afiꞌ bae, to?
27 Cu toate acestea, ca nu cumva să îi poticnim, du-te la mare și aruncă un cârlig și scoate peștele care va veni primul; și deschizându-i gura, vei găsi un ban; pe acela ia-l și dă-l lor pentru mine și pentru tine.
Onaꞌ naa boe no ume Hule-Oꞌe Huuꞌ a bea na. Te, hita afiꞌ tao mana edꞌa bea ra ramanasa. Dadꞌi malole lenaꞌ muu dolu uꞌu sia dano a. Mala uꞌu ka esan, na, fingga bafan. Dei fo hambu doi fulaꞌ esa sia naa. Muu bae ruꞌa nggita bea na mendiꞌ doiꞌ naa. Te naa dai soaꞌ neu ruꞌa nggita ena.”
