Matei 16
1 Fariseii și cu saducheii au venit; și ispitindu-l, îi cereau să le arate un semn din cer.
Mme ka letsatsi lengwe Bafarasai le Basadukai ba tla go leka Jesu mabapi le polelo ya gagwe ya gore ke Mesia ka go mo kopa go ba supegetsa ditshupo dingwe tse di tona mo magodimong.
2 Iar el a răspuns și le-a zis: Când este seară spuneți: Vine vreme frumoasă, pentru că cerul este roșu.
A fetola a re, “Lo siame mo go baleng ditshupo tsa seemo sa mawapi; lo a tle lo re bohibidu jwa loapi maitseboeng bo raya seemo se sentle sa mawapi; lo a tle lo re bohibidu jwa loapi maitseboeng ano bo raya seemo se sentle sa loapi ka moso; lo bo lo re loapi lo lo hibidu mo mosong lo raya seemo se se bosula sa loapi motshegare otlhe, mme ga lo kgone go bala ditshupo tse di itlhalosang ka botsone tsa metlha!
3 Și dimineața: Astăzi vine furtună, fiindcă cerul este roșu posomorât. Fățarnicilor, fața cerului știți să o deosebiți; dar semnele timpurilor nu [le] puteți?
4 O generație stricată și adulteră caută un semn; dar semn nu i se va da, decât semnul profetului Iona. Și i-a lăsat și a plecat.
Sechaba se se bosula se, se se sa dumeleng se batla tshupo nngwe e e sa tlwaelesegang mo magodimong, mme ga go na sesupo sepe se se tlaa dirwang fa e se mofuta o o neetsweng Jona.” Hong Jesu a tswela kwa ntle a ba tlogela.
5 Și când discipolii lui au ajuns de cealaltă parte, uitaseră să ia pâini.
Erile ba sena go kgabaganya lecha, barutwa ba lemoga gore ba lebetse go tla le dijo.
6 Atunci Isus le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de dospeala fariseilor și a saducheilor.
Mme Jesu a ba tlhagisa a re, “Itlhokomeleng! Itiseng mo sebidisong sa Bafarasai le Basadukai.”
7 Și discutau între ei, spunând: A spus așa pentru că nu am luat pâini.
Ba gopola gore o na a bua jaana ka gore ba ne ba lebetse go tla le senkgwe.
8 Iar Isus înțelegând le-a spus: Puțin credincioșilor, de ce discutați între voi că nu ați luat pâini?
Jesu a ba a itse se ba se akanyang mme a ba raya a re, batho ba tumelo potlana! Ke eng fa lo tshwenyegile jaana ka go tlhoka senkgwe?
9 Încă nu înțelegeți, nici nu vă amintiți cele cinci pâini ale celor cinci mii și câte coșuri ați luat?
A ga lo kitla lo tlhaloganya? A ga lo gakologelwe bontsi jwa batho bo le dikete tse ke di hephileng ka dinkgwe di le tlhano, le diroto tse di neng tsa tlogelwa di tletse masalela? A ga lo gakologelwe dikete tse nne tse ke di hephileng le gotlhe mo go neng ga sala?
10 Nici de cele șapte pâini ale celor patru mii și câte coșuri ați luat?
11 Cum nu înțelegeți că nu despre pâini vă vorbeam, [ci] ca să vă păziți de dospeala fariseilor și a saducheilor?
Lo ka akanya jang gore ke ne ke bua ka dijo? Mme gape ka re, “Itiseng mo sebidisong sa Bafarasai le Basadukai.”
12 Atunci au înțeles că nu le-a poruncit să se păzească de dospeala pâinii, ci de doctrina fariseilor și a saducheilor.
Hong kwa bofelong ba tlhaloganya gore ka ‘sebidiso’ o na a raya thuto e e sa siamang ya Bafarasai le Basadukai.
13 Când Isus a venit în părțile Cezareii Filippi, a întrebat pe discipolii săi, spunând: Cine spun oamenii că sunt eu, Fiul omului?
Erile a goroga kwa Kaesarea Filipi, a botsa barutwa ba gagwe a re, “Batho ba re ke mang?”
14 Iar ei au spus: Unii, Ioan Baptist; și alții, Ilie; și alții, Ieremia, sau unul dintre profeți.
Ba fetola ba re, “Bangwe ba re Johane wa Mokolobetsi; bangwe ba re Elija, bangwe ba re Jeremia kgotsa mongwe wa baporofiti ba bangwe.”
15 Iar el le-a spus: Dar voi, cine spuneți că sunt eu?
Hong a ba botsa a re, “Lona lo akanya gore ke mang?”
16 Și Simon Petru a răspuns și a zis: Tu ești Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.
Simone Petere a fetola a re, “Keresete Mesia Morwa Modimo o o tshedileng”.
17 Și Isus a răspuns și i-a zis: Binecuvântat ești Simon Bar-Iona, pentru că nu carnea și sângele ți-au revelat aceasta, ci Tatăl meu care este în cer.
Jesu a mo raya a re, “Modimo o go segofaditse, Simone, morwa Jona. Gonne Rara yo o kwa legodimong ke ene yo o go senoletseng dilo tse ka boene, ga go a tswa mo go ope.
18 Și de asemenea îți spun că tu ești Petru și pe această stâncă voi zidi biserica mea; și porțile iadului nu o vor învinge. (Hadēs g86)
O Petere, lefika, mme ke aga phuthego ya me mo lefikeng le, mme dinonofo tsotlhe tsa molete ga di kitla di e fenya. (Hadēs g86)
19 Și îți voi da cheile împărăției cerului; și orice vei lega pe pământ, va fi legat în cer; și orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în cer.
Mme ke tlaa go neela dilotlolo tsa bogosi jwa legodimo, dikgoro dingwe le dingwe tse o di lotlelang mo lefatshing, di tla lotlelwa kwa legodimong; mme dikgoro dingwe le dingwe tse o di lotlololang mo lefatsheng, di tlaa lotlololwa kwa legodimong!”
20 Atunci a poruncit discipolilor săi să nu spună nimănui că el este Isus, Cristosul.
Hong a laya barutwa gore ba se ka ba bolelela bape fa e le Mesia.
21 De atunci a început Isus să arate discipolilor săi, că el trebuie să meargă la Ierusalim și să sufere multe lucruri din partea bătrânilor și a marilor preoți și a scribilor și să fie ucis și a treia zi să fie înviat.
Go tswa foo Jesu a simolola go tlhalosetsa barutwa ba gagwe kaga go ya kwa Jerusalema, le se se tlaa mo diragalelang teng, gore o tlaa boga mo diatleng tsa baeteledipele ba Sejuta, le gore o tla bolawa le gore e tlaa re morago ga malatsi a le mararo a tsosiwe gape.
22 Atunci Petru l-a luat și a început să îl mustre, spunând: Departe de tine, Doamne, să nu ți se întâmple așa ceva.
Mme Petere a mo tseela fa thoko go mo kgalemela a mo raya a re, “A mogopolo oo o nyelele Morena. Mo ga go kitla go go diragalela!”
23 Dar s-a întors și i-a spus lui Petru: Du-te înapoia mea, Satan; tu îmi ești poticnire, pentru că nu gândești lucrurile lui Dumnezeu, ci lucrurile oamenilor.
Jesu a retologela kwa go Petere a re, “Tloga fa go nna, Satane ke wena! O lemena le le diphatsa mo go nna. O akanya ka fa batho ba bonang ka teng, e seng ka fa Modimo o akanyang ka teng.”
24 Atunci Isus a spus discipolilor săi: Dacă cineva voiește să vină după mine, să se dezică de el însuși și să își ridice crucea și să mă urmeze.
Hong Jesu a raya barutwa a re, “Fa motho le fa e le mang a rata go nna molatedi wa me, a a iitatole a tseye mokgoro wa gagwe a ntshale morago.
25 Fiindcă oricine voiește să își salveze viața, o va pierde; și oricine își va pierde viața pentru mine, o va găsi.
Gonne le fa e le mang yo o ipolokelang botshelo jwa gagwe bo tlaa mo latlhegela; mme le fa e le mang yo o latlhegelwang ke botshelo jwa gagwe ka ntlha ya me o tlaa bo bona gape.
26 Căci ce i-ar folosi unui om dacă va câștiga întreaga lume și își va pierde sufletul? Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?
Go na le poelo ya eng fa motho a rua lefatshe lotlhe, mme a latlhegelwa ke botshelo jo bo sa khutleng? Se se ka tshwantshiwang le letlotlo la botshelo jo bo sa khutleng ke eng?
27 Fiindcă Fiul omului va veni în gloria Tatălui său cu îngerii săi; și atunci va răsplăti fiecăruia conform faptelor sale.
Gonne Nna, Morwa Motho, ke tlaa tla le baengele ba me mo kgalalelong ya ga Rre go atlhola mongwe le mongwe ka fa ditirong tsa gagwe.
28 Adevărat vă spun: Sunt unii, care stau aici în picioare, care nu vor gusta nicidecum din moarte până nu vor vedea pe Fiul omului venind în împărăția sa.
Mme bangwe ba lona ba ba emeng fano jaanong jaana ba tshelela go mpona ke tla mo Bogosing jwa me.”
