Matei 14
1 În acel timp, Irod, tetrarhul, a auzit de faima lui Isus;
Lukumbi lwenulo, chilongosi Helodi ayuwini malovi ga Yesu
2 Și a spus servitorilor săi: Acesta este Ioan Baptist. El a înviat dintre morți; și din această cauză se arată fapte puternice în el.
Kangi, akavajovela vatumisi vaki, “Mundu mwenuyo ndi Yohani Mbatizaji, ayukili ndi muni makakala gachinamtiti gihenga lihengu mugati yaki.”
3 Fiindcă Irod prinsese pe Ioan și îl legase și îl pusese în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său, Filip.
Muni Helodi ndi mweamkamwili Yohani akamkunga pingu na kumsopa muchifungu, ndava ya Helodiya, mdala wa Filipi, mlongo waki.
4 Fiindcă Ioan i-a spus: Nu îți este legiuit să o ai.
Ndava Yohani amjovili Helodi, “Chabwina lepi veve kumgega Helodiya mdala wa mlongo waku!”
5 Și voind să îl ucidă, se temea de mulțimi, pentru că îl considerau [pe Ioan] ca profet.
Helodi aganili kumkoma Yohani, nambu ayogwipi vandu ndava vandu vammanyili Yohani avi Mlota wa Chapanga.
6 Dar când s-a ținut ziua nașterii lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea lor și i-a plăcut lui Irod.
Hinu paligono la mselebuko wa kuvelekewa Helodi, msikana wa Helodiya akinili palongolo ya vayehe na Helodi ahekili neju.
7 De aceea el i-a promis cu jurământ că îi va da orice va cere.
Namwene akamjovela kwa chilapu kumpela msikana mwenuyo chindu chochoha cheiyupa.
8 Și fiind instruită dinainte de mama ei, a spus: Dă-mi aici, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
Mwene kuni ikohakewa na nyina waki ndi akayupa, “Unipela mutu wa Yohani Mbatizaji mulupalu.”
9 Și împăratul s-a întristat; cu toate acestea, din cauza jurământului și a celor ce ședeau la masă cu el, a poruncit să i-l dea.
Nkosi akavya ngolongondi, nambu ndava ya chilapu chaki, na vayehe vala veavagongolili pachakulya, alagizi vampelai.
10 Și a trimis și a decapitat pe Ioan în închisoare.
Hinu, Helodi atumili mundu muchifungu amdumula Yohani mutu.
11 Și capul lui a fost adus pe o tavă și dat fetei; și l-a dus mamei ei.
Vakavika mutu wa Yohani muchipalu na kumpela msikana yula, namwene akampelekela nyina waki.
12 Și discipolii lui au venit și au luat trupul și l-au îngropat și s-au dus și i-au spus lui Isus.
Vawuliwa va Yohani, vakabwela vakatola higa yaki na kuzika. Kangi vakahamba kumjovela Yesu.
13 Isus, când a auzit, a plecat de acolo cu o corabie într-un loc pustiu, deoparte; și când oamenii au auzit, l-au urmat pe jos afară din cetăți.
Peamali kuyuwana ago, Yesu akawuka pandu apo na watu, na kuhamba pandu pachiepela, ngamwene. Nambu vandu vakayuwana ndi vakamlanda na magendelu kuhuma kumiji.
14 Și Isus a mers și a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei și le-a vindecat bolnavii.
Yesu peahulwiki kubwani, auwene msambi wa vandu, akavahengela lipyana, akavalamisa vatamu voha.
15 Și pe când se făcea seară, discipolii lui au venit la el, spunând: Acesta este un loc pustiu și timpul este de acum trecut; trimite oamenii ca să se ducă prin sate și să își cumpere de mâncare.
Payavi kimihi, vawuliwa vaki vakamhambila vakamjovela Yesu, “Pandu apa ndi palugangatu, na lilanga limali kutipama. Hinu uvalaga vandu vahamba muvijiji vakajigulila vyakulya.”
16 Dar Isus le-a spus: Ei nu trebuie să plece; dați-le voi să mănânce.
Nambu Yesu akavayangula “Viganikiwa lepi kuhamba, mvapela nyenye chakulya.”
17 Iar ei i-au spus: Nu avem aici decât cinci pâini și doi pești.
Nambu vene vakajova, “Tivii na mabumunda mhanu na somba zivili ndu.”
18 Și el a spus: Aduceți-le aici la mine.
Yesu akavajovela, “Muniletelai apa.”
19 Și a poruncit mulțimilor să șadă pe iarbă și a luat cele cinci pâini și cei doi pești și privind în sus spre cer a binecuvântat; și frângând a dat pâinile discipolilor, iar discipolii mulțimilor.
Ndi akavajovela vandu vatama mumanyai, na Yesu akatola mabumunda gala mhanu na somba zila zivili, akalolokesa kunani kwa Chapanga, akamsengusa Chapanga. Kangi akagametula mabumunda gala, na kuvapela vawuliwa vaki, navene vakavapela vandu.
20 Și au mâncat toți și au fost săturați; și au ridicat din frânturile rămase douăsprezece coșuri pline.
Vandu voha vakalya na kuyukuta. Na vawuliwa vaki vakanonga hipandi yeyisigalili, na kumemesa madengu kumi na gavili.
21 Și cei ce mâncaseră erau cam cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii.
Mvalangu wa vandu voha vevalili vavi vagosi elufu mhanu, changavalanga vadala na vana.
22 Și imediat Isus a constrâns pe discipolii săi să intre într-o corabie și să treacă înaintea lui de partea cealaltă, în timp ce el dădea drumul mulțimilor.
Bahapo Yesu akavalagiza vawuliwa vaki vayingila muwatu, vamlongolela kumwambu ya nyanja lukumbi mwene ilagana na msambi wa vandu.
23 Și după ce a dat drumul mulțimilor, a urcat pe un munte să se roage, la o parte; și pe când s-a făcut seară, era acolo singur.
Peamali kuvalaga vandu, akakwela kuchitumbi nga mwene kumuyupa Chapanga. Kimihi payahikili Yesu avi mwene ndu penapo,
24 Dar corabia era deja în mijlocul mării, aruncată de valuri; fiindcă vântul era împotrivă.
nambu watu wula wamali kuhika pagati ya nyanja, nambu yikakang'wa neju na mtimbunganu wa manji, muni chimbungululu wakang'wayi wiwuya mumbele.
25 Și Isus a mers la ei în a patra gardă din noapte, umblând pe mare.
Hamba kucha payahegalili, Yesu avahambili vawuliwa vaki igenda kwa magendelu panani ya manji.
26 Și când discipolii l-au văzut umblând pe mare, s-au tulburat, spunând: Este un duh; și de frică au strigat.
Nambu vawuliwa vaki pavamuwene igenda panani ya manji vakavagaya neju, vakajova “Lihoka!” Vakaywanga cha wogohi.
27 Dar imediat Isus le-a vorbit, spunând: Îndrăzniți, eu sunt; nu vă temeți!
Bahapo Yesu akalongela nawu, “Mguna, ndi nene mkoto kuyogopa!”
28 Și Petru i-a răspuns și a zis: Doamne, dacă ești tu, cheamă-mă să vin la tine pe apă.
Petili akajova, “Bambu ngati chakaka ndi wamwene, nijovela nibwela kwaku nigenda panani ya manji.”
29 Iar el a spus: Vino! Și coborând din corabie, Petru a umblat pe apă să meargă la Isus.
Yesu akamyangula, “Ena, bwela.” Hinu ndi Petili akahuluka muwatu wula akagenda panani ya manji, akamhambila Yesu.
30 Dar văzând vântul furtunos, i-a fost teamă; și începând să se scufunde a strigat, spunând: Doamne, salvează-mă.
Nambu peuweni mpungu wula, akayogopa, akatumbula kujwigama akavemba kwa lwami, “Bambu unisangulayi!”
31 Și imediat Isus a întins mâna și l-a apucat și i-a spus: Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
Penapo, ndi Yesu akatalambula chiwoko chaki na akamkamula akamjovela, “Veve mweusadika padebe! Ndava kyani uvi na mtahu?”
32 Și după ce au intrat în corabie, vântul a încetat.
Ndi akayingila muwatu, na mpungu ukaguna.
33 Atunci cei ce erau în corabie au venit și i s-au închinat, spunând: Cu adevărat ești Fiul lui Dumnezeu.
Voha vevavi muwatu vamfugamili, vakajova, “Chakaka veve ndi Mwana wa Chapanga.”
34 Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului.
Vakakupuka nyanja vakahika mulima wa ku Genezaleti.
35 Și când bărbații din locul acela l-au recunoscut, au trimis în întreg ținutul acela de jur împrejur și au adus la el pe toți cei ce erau bolnavi.
Vandu pevammanyili Yesu, vakadandasa malovi pandu pala poha. Kangi vakamletela vatamu voha,
36 Și l-au implorat ca numai să se atingă de marginea hainei lui; și toți câți s-au atins au fost complet însănătoșiți.
vakamuyupa neju avayidakila vapamisa ndu lugunyilu lwa nyula yaki. Na voha vevapamisi valamili.
