Matei 14
1 În acel timp, Irod, tetrarhul, a auzit de faima lui Isus;
Mbe, mumwanya ogwo, Herode onguhye emisago ingulu ya Yesu. Nabhabhwila abhakosi bhae,
2 Și a spus servitorilor săi: Acesta este Ioan Baptist. El a înviat dintre morți; și din această cauză se arată fapte puternice în el.
“Unu ni Yowana Omubhatija amasuluka okusoka mubhafuye. Kulwejo amanaga ganu galiingulu yae.”
3 Fiindcă Irod prinsese pe Ioan și îl legase și îl pusese în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său, Filip.
Kulwokubha Herode aliga amugwatile Yowana amubhoele amwesele mulunyolo kwa injuno ya Herodia, omugasi wa Filipo omula wabho.
4 Fiindcă Ioan i-a spus: Nu îți este legiuit să o ai.
Kulwokubha Yowana amubhwiliye ati, “Jiteile okumugega omwene kubha mugasi wae.”
5 Și voind să îl ucidă, se temea de mulțimi, pentru că îl considerau [pe Ioan] ca profet.
Herode akamwitile nawe obhayaga abhanu kulwokubha bhamulolaga Yowana kuti mulagi.
6 Dar când s-a ținut ziua nașterii lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea lor și i-a plăcut lui Irod.
Nawe akatungu ko lusiku lwo kwibhulwa kwa Herode lwejile lwakinga omuyala wa Herodia abhinile agati ya bhanu namukondelesha Herode.
7 De aceea el i-a promis cu jurământ că îi va da orice va cere.
Mukusubhya alagile kwo kulaila ati kamuyana chona chona chinu alasabha.
8 Și fiind instruită dinainte de mama ei, a spus: Dă-mi aici, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
Ejile amala okubhilwa na nyilamwene, naikati,”Nana anu mwikombe omutwe gwa Yohana Omubhatija.”
9 Și împăratul s-a întristat; cu toate acestea, din cauza jurământului și a celor ce ședeau la masă cu el, a poruncit să i-l dea.
Omukama abhee no bhusulumbae kwi sabhwa lyo muyala, nawe kulwokulaila kwae, kulwokubha abhanu bhona bhanu bhaliga bhalimwilya amwi nage alagilie ati jingene jikolekane.
10 Și a trimis și a decapitat pe Ioan în închisoare.
Atumile Yowana aletwe okusoka mulunyolo.
11 Și capul lui a fost adus pe o tavă și dat fetei; și l-a dus mamei ei.
koleleki atemwe omutwe gwae guletwe ingulu ya lisinia ayanibhwe omuyala nasila kunyila mwene.
12 Și discipolii lui au venit și au luat trupul și l-au îngropat și s-au dus și i-au spus lui Isus.
Mbeya abheigisibhwa bhae nibhaja okugugega omubhili nibhaja okugusika, bhejile bhamala elyo nibhaja okubhwila Yesu.
13 Isus, când a auzit, a plecat de acolo cu o corabie într-un loc pustiu, deoparte; și când oamenii au auzit, l-au urmat pe jos afară din cetăți.
Omwene Yesu ejile ongwa ago, nesumba okusoka anu bhaliga bhali nengila mubhwato nagenda olubhala lunu lwaliga luli kasugumbaju. Omwanya ogwo ebhise bhya bhanu bhejile bhamenya anu aligaalinabho, nibhamulubha nibhalibhataga kwa magulu okusoka mumusi.
14 Și Isus a mers și a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei și le-a vindecat bolnavii.
Neya Yesu naja imbele yebhwe nalola echise cha bhanu. Nabhafwila chigongo nabhaosha amalwae gebhwe.
15 Și pe când se făcea seară, discipolii lui au venit la el, spunând: Acesta este un loc pustiu și timpul este de acum trecut; trimite oamenii ca să se ducă prin sate și să își cumpere de mâncare.
Kegolo yejile yakinga, abheigisibhwa bhae nibhamujako nibhamubhwila ati,”Linu nibhala, nolusiku lwawa. “Linyalambule elikofyanya bhagende mubhijiji bhajogula ebhilyo bhyebhwe.
16 Dar Isus le-a spus: Ei nu trebuie să plece; dați-le voi să mănânce.
Nawe Yesu nabhabhwila ati, “Bhatana bhukene bho kugenda jebhwe. Mubhayane emwe ebhilyo”
17 Iar ei i-au spus: Nu avem aici decât cinci pâini și doi pești.
Nibhamubhwila ati, “Anu chili ne mikate etanu na jinswi ebhili ela.””
18 Și el a spus: Aduceți-le aici la mine.
Yesu naikati,”Muilete kwanye.”
19 Și a poruncit mulțimilor să șadă pe iarbă și a luat cele cinci pâini și cei doi pești și privind în sus spre cer a binecuvântat; și frângând a dat pâinile discipolilor, iar discipolii mulțimilor.
Neya Yesu nalagilila echise cha bhanu bhenyanje ansi kumanyasi. Nagega emikate etanu na jinswi ebhili. Nalola ingulu mulwile, naguyana amabhando nabhega omukate nabhayana abheigisibhwa. Abheigisibhwa nibhabhayana ebhise bhya bhanu.
20 Și au mâncat toți și au fost săturați; și au ridicat din frânturile rămase douăsprezece coșuri pline.
Nibhalya bhona nibheguta. Nibheya nibhakumanya ebhibhutu bhye bhilyo nibhejusha matukulu ekumi na gabhili.
21 Și cei ce mâncaseră erau cam cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii.
Bhanu bhaliye bhalengelelwaga bhalume bhiumbi bhitanu abhana na bhagasi bhatabhalilwe.
22 Și imediat Isus a constrâns pe discipolii săi să intre într-o corabie și să treacă înaintea lui de partea cealaltă, în timp ce el dădea drumul mulțimilor.
Ao nao nabhalagilila abheigisibhwa bhae bhengile mubhwato, omwanya ogwo omwene nalaga ebhise bhya bhanu bhagende jebhwe.
23 Și după ce a dat drumul mulțimilor, a urcat pe un munte să se roage, la o parte; și pe când s-a făcut seară, era acolo singur.
Ejile amala okulaga ebhise bya bhanu okugenda jebhwe, nalinya ingulu ye chima okusabhwa wenyele. Omwanya gwejile gwakinga kegolo aliga achaliyo wenyele.
24 Dar corabia era deja în mijlocul mării, aruncată de valuri; fiindcă vântul era împotrivă.
Nawe obhwato anu bhaliga bhwakingile agati yo bhusibha nibhuingila ingila kulwamakonjo, kulwokubha omuyaga gwaliga gulibhutwe.
25 Și Isus a mers la ei în a patra gardă din noapte, umblând pe mare.
Mumwanya gwa mungeta mubhwile bhukulu, Yesu nabhafogelela, nalibhataga ingulu ya manji.
26 Și când discipolii l-au văzut umblând pe mare, s-au tulburat, spunând: Este un duh; și de frică au strigat.
Omwanya gunu abheigisibhwa bhae bhejile bhamulola nalibhataga kumanji, nibhobhaya nibhaikati, “Nibhyalo,” nibhasekana kwo bhulaka bhwo bhubha.
27 Dar imediat Isus le-a vorbit, spunând: Îndrăzniți, eu sunt; nu vă temeți!
Yesu nabhabhwila ati, “Musige kufwa mwoyo! nanye! musige kubhaya.”
28 Și Petru i-a răspuns și a zis: Doamne, dacă ești tu, cheamă-mă să vin la tine pe apă.
Petelo namusubhya naikati, “Ratabhugenyi labha nawe, mbhwila nije kwawe ingulu ya manji.”
29 Iar el a spus: Vino! Și coborând din corabie, Petru a umblat pe apă să meargă la Isus.
Yesu naikati, “I ja.” Kulwejo Petelo natuka mubhwato nalibhataga ingulu ya manji okuja ku Yesu.
30 Dar văzând vântul furtunos, i-a fost teamă; și începând să se scufunde a strigat, spunând: Doamne, salvează-mă.
Nawe Petelo ejile alola amakonjo, nobhaya, namba okutubhila, ansi, nabhilikila kwo bhulaka naikati, Ratabhugenyi, nchungula!”
31 Și imediat Isus a întins mâna și l-a apucat și i-a spus: Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
Bhwangu Yesu nagolola okubhoko kwae namugwata Petelo, namubhwila ati, “Awe owelikisha etilu, kulwaki wabhanokwitimata?”
32 Și după ce au intrat în corabie, vântul a încetat.
Niwo Yesu na Petelo nibhengila mubhwato, omuyaga niguwayo okuyemba.
33 Atunci cei ce erau în corabie au venit și i s-au închinat, spunând: Cu adevărat ești Fiul lui Dumnezeu.
Abheigisibhwa mubhwato nibhamulamya Yesu nibhaikati,”Chimali awe uli Mwana wa Nyamuanga.”
34 Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului.
Bhejile bhamala okwambuka, nibhakinga muchalo cha Genesareti.
35 Și când bărbații din locul acela l-au recunoscut, au trimis în întreg ținutul acela de jur împrejur și au adus la el pe toți cei ce erau bolnavi.
Abhanu mulubhala olwo bhejile bhamumenya Yesu, nibhatuma emisango bhuli lubhala lunu luli kumbali, nibhaleta bhuli unu aliga ali mwasibhwa.
36 Și l-au implorat ca numai să se atingă de marginea hainei lui; și toți câți s-au atins au fost complet însănătoșiți.
Nibhamulembeleja koleleki bhakunyeko lipindo lyo mwenda gwae, nabhamfu bhanu bhalikutula bheuliye.
