Matei 13
1 Și în aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare.
Shu küni Eysa öydin chiqip, déngiz boyida olturatti.
2 Și mulțimi mari s-au adunat la el, așa că a intrat într-o corabie și a șezut; și toată mulțimea stătea în picioare pe țărm.
Etrapigha top-top ademler olishiwalghachqa, u bir kémige chiqip olturdi. Pütkül xalayiq bolsa déngiz boyida turushatti.
3 Și le-a vorbit multe lucruri în parabole, spunând: Iată, un semănător a ieșit să semene;
U ulargha temsiller bilen nurghun hékmetlerni éytip birip, mundaq dédi: — Mana, uruq chachquchi uruq chachqili [étizgha] chiqiptu.
4 Și pe când semăna el, câteva semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat.
Uruq chachqanda uruqlardin beziliri chighir yol üstige chüshüptu, qushlar kélip ularni yep kétiptu.
5 Și câteva au căzut pe locuri pietroase, unde nu aveau pământ mult; și imediat au răsărit, pentru că nu au avut adâncime a pământului.
Beziliri téshi köp, topisi az yerlerge chüshüptu. Tupriqi chongqur bolmighachqa, tézla ünüp chiqiptu,
6 Și când soarele a fost sus, au fost pârlite; și pentru că nu aveau rădăcină, s-au uscat.
lékin kün chiqishi bilenla aptapta köyüp, yiltizi bolmighachqa qurup kétiptu.
7 Și câteva au căzut între spini; și spinii au crescut și le-au înăbușit.
Beziliri tikenlerning arisigha chüshüptu, tikenler ösüp maysilarni boghuwaptu.
8 Dar câteva au căzut în pământ bun și au dat rod, una o sută, alta șaizeci și alta treizeci.
Beziliri bolsa yaxshi tupraqqa chüshüptu. Ularning beziliri yüz hesse, beziliri atmish hesse, yene beziliri ottuz hesse hosul bériptu.
9 Cine are urechi de auzit, să audă.
Quliqi barlar buni anglisun!
10 Și discipolii au venit și i-au spus: De ce le vorbești în parabole?
Muxlisliri kélip, uningdin: — Sen néme üchün ulargha temsiller arqiliq telim bérisen? — dep soridi.
11 Iar el a răspuns și le-a zis: Pentru că vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției cerului, dar lor nu le este dat.
U ulargha mundaq jawab berdi: — Siler ersh padishahliqining sirlirini bilishke muyesser qilindinglar, lékin ulargha nésip qilinmidi.
12 Fiindcă celui ce are i se va da și va avea din abundență; dar celui ce nu are, de la el se va lua și ce are.
Chünki kimde bar bolsa, uninggha téximu köp bérilidu, uningda molchiliq bolidu; emma kimde yoq bolsa, hetta uningda bar bolghanlirimu uningdin mehrum qilinidu.
13 Din această cauză le vorbesc în parabole, pentru că ei văzând nu văd și auzind nu aud, nici nu înțeleg.
Ulargha temsil bilen sözlishimning sewebi shuki, ular qarisimu körmeydu, anglisimu tingshimaydu hem heqiqiy chüshenmeydu.
14 Și în ei este împlinită profeția lui Isaia, care spune: Cu auzul veți auzi și nicidecum nu veți înțelege; și văzând veți vedea și nicidecum nu veți pricepe.
Buning bilen Yeshaya peyghember éytqan bésharettiki munu sözler emelge ashuruldi: — «Siler anglashni anglaysiler, biraq chüshenmeysiler; Qarashni qaraysiler, biraq körmeysiler.
15 Fiindcă inima acestui popor s-a îngroșat și urechile [lor] sunt greoaie la auzire și au închis ochii lor, ca nu cumva să vadă cu ochii [lor] și să audă cu urechile [lor] și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
Chünki mushu xelqning yürikini may qaplap ketken, Ular anglighanda qulaqlirini éghir qiliwalghan, Ular közlirini uxlighandek yumuwalghan; Undaq bolmisidi, ular közliri bilen körüp, Quliqi bilen anglap, Köngli bilen chüshinip, Öz yolidin yandurulushi bilen, Men ularni saqaytqan bolattim.
16 Dar binecuvântați sunt ochii voștri, pentru că văd; și urechile voastre, pentru că aud.
Lékin, közliringlar bextliktur! Chünki ular köridu; quliqinglar bextliktur! Chünki ular anglaydu.
17 Fiindcă adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă ce auziți voi și nu au auzit.
Men silerge shuni berheq éytip qoyayki, burunqi nurghun peyghemberler we heqqaniy ademler silerning körgininglarni körüshke intizar bolghan bolsimu ularni körmigen; silerning anglighininglarni anglashqa intizar bolghan bolsimu ularni anglimighan.
18 Voi așadar ascultați parabola semănătorului.
Emdi uruq chachquchi toghrisidiki temsilning menisini anglanglar:
19 Orice om când aude cuvântul împărăției și nu înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel ce a primit sămânța lângă drum.
Eger biri [ersh] padishahliqining söz-kalamini anglap turup chüshenmise, Sheytan kélip uning könglige chéchilghan sözni élip kétidu. Bu del chighir yol üstige chéchilghan uruqlardur.
20 Iar cel ce a primit sămânța în locuri pietroase, acesta este cel ce aude cuvântul și îl primește imediat cu bucurie;
Tashliq yerlerge chéchilghan uruqlar bolsa, ular söz-kalamni anglap, xushalliq bilen derhal qobul qilghanlarni körsitidu.
21 Dar nu are rădăcină în el, ci ține până la un timp; și când se întâmplă necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
Halbuki, qelbide héch yiltiz bolmighachqa, peqet waqitliq mewjut bolup turidu; söz-kalamning wejedin qiyinchiliq yaki ziyankeshlikke uchrighanda, ular shuan yoldin chetnep kétidu.
22 Și cel ce a primit sămânța între spini, acesta este cel ce aude cuvântul; și îngrijorarea acestei lumi și înșelătoria bogățiilor înăbușă cuvântul și el devine neroditor. (aiōn g165)
Tikenlerning arisigha chéchilghini shundaq ademlerni körsetkenki, ular söz-kalamni anglighini bilen, lékin bu dunyaning endishiliri we bayliqning éziqturushi [qelbidiki] söz-kalamni boghuwétidu-de, ular hosulsiz qalidu. (aiōn g165)
23 Dar cel ce a primit sămânța în pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege; care de asemenea aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
Lékin yaxshi yerge chéchilghan uruqlar bolsa — söz-kalamni anglap chüshen’gen ademlerni körsitidu. Bundaq ademler hosul béridu, birsi yüz hesse, birsi atmish hesse, yene birsi ottuz hesse hosul béridu.
24 Le-a pus înainte altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul lui.
U ularning aldida yene bir temsilni bayan qildi: — — Ersh padishahliqi xuddi étizigha yaxshi uruqni chachqan bir ademge oxshaydu.
25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit dușmanul lui și a semănat neghine în grâu și a plecat.
Emma kishiler uyqugha chömgen chaghda, düshmini kélip bughday arisigha kürmek uruqlirini chéchiwétip, kétiptu.
26 Iar când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, atunci au apărut și neghinele.
Emdi maysilar ösüp, bashaq chiqarghanda, kürmekmu ashkarlinishqa bashlaptu.
27 Așa că robii stăpânului au venit și i-au spus: Domnule, nu ai semănat sămânță bună în câmpul tău? De unde are așadar neghine?
Xojayinning chakarliri kélip uninggha: — «Ependi, siz étizingizgha yaxshi uruq chachqan emesmidingiz? Kürmekler nedin kélip qaldi?» deptu.
28 El le-a spus: Un dușman a făcut aceasta. Iar robii i-au spus: Voiești dar să mergem să le strângem?
Xojayin: «Buni bir düshmen qilghan» — deptu. Chakarlar uningdin: «Siz bizni bérip ularni otiwétinglar démekchimu?» — dep soraptu.
29 Dar el a spus: Nu; ca nu cumva, strângând neghinele să dezrădăcinați și grâul împreună cu ele.
«Yaq, » — deptu xojayin, «undaq qilghanda kürmeklerni yulghanda, bughdaylarnimu yuluwétishinglar mumkin.
30 Lăsați-le să crească împreună amândouă până la seceriș; și la timpul secerișului, voi spune secerătorilor: Strângeți întâi neghinele și legați-le în snopi să le ardeți; dar grâul adunați-l în grânarul meu.
Bu ikkisi orma waqtighiche bille össun, orma waqtida, men ormichilargha: — Aldi bilen kürmeklerni ayrip yighip, baghlap köydürüshke qoyunglar, andin bughdaylarni yighip ambirimgha ekiringlar, deymen» — deptu xojayin.
31 A pus înaintea lor altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă unui grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său;
U ulargha yene bir temsilni éytti: — Ersh padishahliqi xuddi bir adem qoligha élip étizigha chachqan qicha uruqigha oxshaydu.
32 Care, într-adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar după ce a crescut, este cea mai mare între ierburi și se face un copac, încât păsările cerului vin și cuibăresc în ramurile lui.
Qicha uruqi derweqe barliq uruqlarning ichide eng kichik bolsimu, u herqandaq ziraettin égiz ösüp, derex bolidu, hetta asmandiki qushlarmu kélip uning shaxlirida uwulaydu.
33 Le-a spus altă parabolă: Împărăția cerului se aseamănă cu dospeala, pe care o femeie a luat-o și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până a dospit totul.
U ulargha yene bir temsilni éytti: — Ersh padishahliqi xuddi bir ayal qoligha élip üch jawur unning arisigha yoshurup, taki pütün xémir bolghuche saqlighan échitqugha oxshaydu.
34 Toate acestea le-a spus Isus mulțimilor în parabole; și fără parabolă nu le vorbea.
Eysa bu ishlarning hemmisini temsiller bilen köpchilikke bayan qildi. U temsilsiz héchqandaq telim bermeytti.
35 Ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul care zice: Îmi voi deschide gura în parabole; voi rosti lucruri ținute în taină de la întemeierea lumii.
Buning bilen peyghember arqiliq aldin’ala éytilghan munu sözler emelge ashuruldi: — «Aghzimni temsil sözlesh bilen achimen, Alem apiride bolghandin béri yoshurunup kelgen ishlarni élan qilimen».
36 Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă; și discipolii lui au venit la el, spunând: Explică-ne parabola neghinelor din câmp.
Shuningdin kéyin, u köpchilikni yolgha séliwétip öyge kirdi. Muxlisliri yénigha kélip uningdin: — Étizliqtiki kürmek toghrisidiki temsilni bizge sherhlep berseng, — dep ötündi.
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului;
U emdi ulargha jawab bérip mundaq dédi: — Yaxshi uruqni chachqan kishi Insan’oghlidur.
38 Câmpul este lumea; sămânța bună sunt copiii împărăției; dar neghinele sunt copiii celui rău.
Étizliq bolsa — dunya. Yaxshi uruq bolsa [ersh] padishahliqining perzentliridur, lékin kürmek rezil bolghuchining perzentliridur.
39 Iar dușmanul care i-a semănat este diavolul; secerișul este sfârșitul lumii; și secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
Kürmek chachqan düshmen — Iblistur. Orma orush waqti — zaman axiridur. Ormichilar — perishtilerdur. (aiōn g165)
40 Așadar după cum neghinele sunt strânse și arse în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. (aiōn g165)
Kürmekler yulunup, otta köydürüwétilginidek, zaman axiridimu ene shundaq bolidu. (aiōn g165)
41 Fiul omului va trimite înainte pe îngerii săi și vor strânge din împărăția lui toate cele ce poticnesc și pe cei ce fac nelegiuire;
Insan’oghli perishtilirini ewetip, ular insanlarni gunahqa azdurghuchilarning hemmisini, shundaqla barliq itaetsizlik qilghuchilarni öz padishahliqidin shallap chiqip,
42 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
xumdanning lawuldap turghan otigha tashlaydu. U yerde yigha-zarlar kötürülidu, chishlirini ghuchurlitidu.
43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
U chaghda heqqaniylar Atisining padishahliqida xuddi quyashtek julalinidu. Anglighudek quliqi barlar buni anglisun!
44 Din nou, împărăția cerului este asemănătoare unui tezaur ascuns într-un câmp; pe care, când un om îl găsește îl ascunde și de bucuria lui se duce și vinde tot ce are și cumpără câmpul acela.
— Ersh padishahliqi xuddi étizda yoshurulghan bir xezinige oxshaydu. Uni tépiwalghuchi xezinini qaytidin yoshurup, xezinining shad-xuramliqi ichide bar-yoqini sétiwétip, shu étizni sétiwalidu.
45 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu un om, un comerciant, care caută perle frumoase;
Yene kélip, ersh padishahliqi ésil ünche-merwayitlarni izdigen sodigerge oxshaydu.
46 Care după ce a găsit o perlă foarte prețioasă, s-a dus și a vândut tot ce a avut și a cumpărat-o.
Sodiger nahayiti qimmet bahaliq bir merwayitni tapqanda, qaytip bérip bar-yoqini sétiwétip, u merwayitni sétiwalidu.
47 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu o plasă aruncată în mare și care a adunat din fiecare fel,
— Yene kélip, ersh padishahliqi déngizgha tashlinip herxil béliqlarni tutidighan torgha oxshaydu.
48 Pe care, după ce a fost plină, au scos-o la țărm și au șezut și au strâns în vase ce era bun, dar au aruncat ce era stricat.
Tor toshqanda, [béliqchilar] uni qirghaqqa tartip chiqiridu. Andin olturup, yaxshi béliqlarni ilghiwélip, qachilargha qachilap, erzimeslerni tashliwétidu.
49 Astfel va fi la sfârșitul lumii; îngerii vor ieși și vor reteza pe cei stricați din mijlocul drepților, (aiōn g165)
Zaman axirida shundaq bolidu. Perishtiler chiqip, rezil kishilerni heqqaniy kishiler arisidin ayriydu (aiōn g165)
50 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
we xumdanning lawuldap turghan otigha tashlaydu. U yerde yigha-zarlar kötürülidu, chishlirini ghuchurlitidu.
51 Isus le-a spus: Ați înțeles toate acestea? Ei i-au spus: Da, Doamne.
Eysa ulardin: — Bu ishlarning hemmisini chüshendinglarmu? dep soridi. Chüshenduq, — dep jawab berdi ular.
52 Atunci el le-a spus: Din această cauză fiecare scrib învățat despre împărăția cerului este asemănător unui om gospodar, care scoate din tezaurul lui lucruri noi și vechi.
Andin u ulargha: — Shunga, ersh padishahliqining telimige muyesser bolup muxlis bolghan herbir Tewrat ustazi xuddi xezinisidin yéngi hem kona nersilerni élip chiqip tarqatquchi öy xojayinigha oxshaydu, — dédi.
53 Și s-a întâmplat că după ce a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.
Eysa bu temsillerni sözlep bolghandin kéyin, shundaq boldiki, u yerdin ayrilip,
54 Și după ce a venit în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, într-atât că ei erau înmărmuriți și spuneau: De unde are acest om această înțelepciune și faptele puternice?
öz yurtigha ketti we öz yurtidiki sinagogta xelqqe telim bérishke kirishti. Buni anglighan xalayiq intayin heyran bolushup: — Bu ademning bunchiwala danaliqi we möjize-karametliri nedin kelgendu?
55 Nu este acesta fiul tâmplarului? Nu este mama lui numită Maria; și frații lui, Iacov și Iose și Simon și Iuda?
U peqet héliqi yaghachchining oghli emesmu? Uning anisining ismi Meryem, Yaqup, Yüsüp, Simon we Yehudalar uning iniliri emesmu?
56 Și nu sunt toate surorile lui cu noi? Atunci de unde are acest om toate acestea?
Uning singillirining hemmisi bizning arimizdighu? Shundaq iken, uningdiki bu ishlarning hemmisi zadi nedin kelgendu? — déyishetti.
57 Și s-au poticnit de el. Dar Isus le-a spus: Un profet nu este disprețuit decât în patria sa și în casa lui.
Shuning bilen ular uninggha heset-bizar bilen qaridi. Shunga Eysa ulargha mundaq dédi: — Herqandaq peyghember bashqa yerlerde hörmetsiz qalmaydu, peqet öz yurti we öz öyide hörmetke sazawer bolmaydu.
58 Și nu a făcut multe fapte puternice acolo din cauza necredinței lor.
Ularning iman-ishenchsizlikidin u u yerde köp möjize körsetmidi.
