Matei 13
1 Și în aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare.
Ligono lilolo, Yesu awukili munyumba yila akahamba kutama mumhana ya nyanja.
2 Și mulțimi mari s-au adunat la el, așa că a intrat într-o corabie și a șezut; și toată mulțimea stătea în picioare pe țărm.
Msambi uvaha wa vandu wamtindili hati Yesu akakwela muwatu, akatama. Vandu voha vayimili mumhana ya nyanja,
3 Și le-a vorbit multe lucruri în parabole, spunând: Iată, un semănător a ieșit să semene;
namwene Yesu akavajovela mambu ga mahele kwa miluhumu. “Myuwanila, mundu mmija mbeyu ahambili kumija mbeyu.
4 Și pe când semăna el, câteva semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat.
Peamijili, mbeyu zingi zikagwilila munjila, na hidege yikabwela yikahola.
5 Și câteva au căzut pe locuri pietroase, unde nu aveau pământ mult; și imediat au răsărit, pentru că nu au avut adâncime a pământului.
Zingi zakagwilila pamatalau pangali kuvya na ludaka neju. Zalolikini zimeli kanyata ndava ludaka lwavi lwamahele lepi.
6 Și când soarele a fost sus, au fost pârlite; și pentru că nu aveau rădăcină, s-au uscat.
Lilanga palaumili, lachonili ndava mikiga yaki yakamwili lepi muludaka, zikanyala.
7 Și câteva au căzut între spini; și spinii au crescut și le-au înăbușit.
Mbeyu zingi zagwilili mumikongo ya minga, ndi mikongo ya minga yikamela na kuzihinya.
8 Dar câteva au căzut în pământ bun și au dat rod, una o sută, alta șaizeci și alta treizeci.
Zingi zagwili paludaka lwa bwina, zameli na kupambika, yingi mbeyu miya yimoja na yingi mbeyu sitini na yingi mbeyu selasini.”
9 Cine are urechi de auzit, să audă.
Yesu akajova, myuwana nyenye mwemuvi na makutu.
10 Și discipolii au venit și i-au spus: De ce le vorbești în parabole?
Vawuliwa va Yesu vamhambili, vakamkota, “Ndava kyani wijova na vandu kwa miluhumu?”
11 Iar el a răspuns și le-a zis: Pentru că vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției cerului, dar lor nu le este dat.
Yesu akavayangula, “Nyenye mpewili uhotola wa kumanya umfiyu wa Unkosi wa kunani kwa Chapanga, nambu vene vapewili lepi.
12 Fiindcă celui ce are i se va da și va avea din abundență; dar celui ce nu are, de la el se va lua și ce are.
Muni mundu mweavi na chindu yati iyonjokesewa neju, nambu mundu angali kuvya na chindu hati cheavi nachu yati chinyagiwa.
13 Din această cauză le vorbesc în parabole, pentru că ei văzând nu văd și auzind nu aud, nici nu înțeleg.
Muni nijova nawu kwa miluhumu, ndava vilolokesa nambu vilola lepi viyuwana nambu vimanya lepi.
14 Și în ei este împlinită profeția lui Isaia, care spune: Cu auzul veți auzi și nicidecum nu veți înțelege; și văzând veți vedea și nicidecum nu veți pricepe.
Kwa vene gatimili malovi gala geajovili Isaya mweavi mlota wa Chapanga, kuyuwana yati mwiyuwana, nambu yati mwimanya lepi, kulola yati mwilola, nambu yati mwiwona lepi,
15 Fiindcă inima acestui popor s-a îngroșat și urechile [lor] sunt greoaie la auzire și au închis ochii lor, ca nu cumva să vadă cu ochii [lor] și să audă cu urechile [lor] și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
muni mitima ya vandu ava yitopa. Vagadindii makutu gavi, vagubiki mihu gavi. Kuvya lepi, yavaloli na mihu gavi, yavayuwini na makutu gavi, yavamanyalili muluhala lwavi, na kumuwuyila Bambu, na nene nganivalamisi.
16 Dar binecuvântați sunt ochii voștri, pentru că văd; și urechile voastre, pentru că aud.
Nambu mmotisiwa nyenye, muni mihu ginu gilola na makutu ginu giyuwana.
17 Fiindcă adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă ce auziți voi și nu au auzit.
Nikuvajovela chakaka, vamlota va Chapanga vamahele na vandu va Chapanga vamahele vanogili kugalola gala gemgaloli nambu vagaloli lepi, na kuyuwana gala gemyuwini nambu nakuyuwana.”
18 Voi așadar ascultați parabola semănătorului.
“Hinu, nyenye myuwana ndava ya luhumu lwenulu lwa mmija mbeyu.
19 Orice om când aude cuvântul împărăției și nu înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel ce a primit sămânța lângă drum.
Yeyoha mweiyuwana lilovi la Unkosi wa Chapanga changamanya, iwanangana ngati mbeyu zezagwili munjila, ndi yula mhakau ibwela na kutola chechimijiwi mumtima waki.
20 Iar cel ce a primit sămânța în locuri pietroase, acesta este cel ce aude cuvântul și îl primește imediat cu bucurie;
Mbeyu zezagwili mulitalau ndi luhumu wa mundu yula mweiyuwana lilovi lenilo na bahapo akulipokela kwa luheku.
21 Dar nu are rădăcină în el, ci ține până la un timp; și când se întâmplă necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
Nambu nakuyingila mugati yaki ndava avi lepi na mikiga, lilovi lenilo litama mulukumbi luhupi na pegihumila man'gaiso na kuhengiwa uhakau ndava ya lilovi la Chapanga, kanyata igwa.
22 Și cel ce a primit sămânța între spini, acesta este cel ce aude cuvântul; și îngrijorarea acestei lumi și înșelătoria bogățiilor înăbușă cuvântul și el devine neroditor. (aiōn g165)
Mewawa na mbeyu yeyagwili pagati ya mikongo ya minga, ndi luhumu lwa mundu mweiyuwana lilovi lenilo, nambu mambu ga pamulima apa na mnogo wa kugana vindu vyamahele vikulitindila lilovi lenilo na ipambika lepi matunda ndi kuhenga gala gakumganisa Chapanga. (aiōn g165)
23 Dar cel ce a primit sămânța în pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege; care de asemenea aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
Nambu mbeyu yeyagwilili muludaka lwabwina ndi luhumu wa mundu mweiyuwana lilovi na kulimanya, ndi yipambika matunda, yimonga matunda miya na yingi matunda sitini na yingi matunda selasini.”
24 Le-a pus înainte altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul lui.
Yesu avajovili vandu luhumu lungi, “Unkosi wa kunani kwa Chapanga uwanangini na mundu mweamijili mbeyu yabwina mumgunda waki.
25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit dușmanul lui și a semănat neghine în grâu și a plecat.
Hinu vandu pavagonili abwelili mundu likoko na kumija masindi pagati ya nganu na kuwuka.
26 Iar când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, atunci au apărut și neghinele.
Penapo nganu peyameli na kutumbula kuholomola njechela, mewawa masindi gakahumila.
27 Așa că robii stăpânului au venit și i-au spus: Domnule, nu ai semănat sămânță bună în câmpul tău? De unde are așadar neghine?
Vatumisi va mkolo mgunda vamhambili na kumjovela mwene, ‘Bambu, chakaka wamijili mbeyu zabwina kumgunda waku. Hinu masindi gahumili koki?’
28 El le-a spus: Un dușman a făcut aceasta. Iar robii i-au spus: Voiești dar să mergem să le strângem?
Mwene akavayangula, ‘Mundu likoko ndi mweahengili genago.’ Ndi vatumisi vaki vakamkota wigana tete tikatupulai masindi?
29 Dar el a spus: Nu; ca nu cumva, strângând neghinele să dezrădăcinați și grâul împreună cu ele.
Mwene akavayangula, ‘Lepi,’ Pangi pemwitupula masindi, yati mwitupula na nganu mewa.
30 Lăsați-le să crească împreună amândouă până la seceriș; și la timpul secerișului, voi spune secerătorilor: Strângeți întâi neghinele și legați-le în snopi să le ardeți; dar grâul adunați-l în grânarul meu.
Mlekayi vikula pamonga mbaka lukumbi lwa kubena. Lukumbi lwenulo ndi yati nikuvajovela vabenaji, vayola hoti masindi na kugakunga malundu ga kuyocha motu, na nganu mbenai na kuyivika pachibana changu.”
31 A pus înaintea lor altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă unui grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său;
Yesu avajovili vandu luhumu lungi, “Unkosi wa kunani kwa Chapanga uwanangini na mbeyu yidebe yeyikemiwa haladali mundu ayitolili, na kumija kumgunda waki.
32 Care, într-adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar după ce a crescut, este cea mai mare între ierburi și se face un copac, încât păsările cerului vin și cuibăresc în ramurile lui.
Yene yivya yidebe kuliku mbeyu zoha, nambu yikamela na yikula kuvya mkongo uvaha kuliku mimea yoha, hati hidege yibwela na kujenga hisakanilu, mumambanda gaki.”
33 Le-a spus altă parabolă: Împărăția cerului se aseamănă cu dospeala, pe care o femeie a luat-o și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până a dospit totul.
Yesu avajovili luhumu lungi, “Unkosi wa kunani kwa Chapanga uwanangini na mau mmonga mweagegili ngemeku, akahangisana na uhembe madebe gavili na lapinga, na uhembe woha watutumwiki.”
34 Toate acestea le-a spus Isus mulțimilor în parabole; și fără parabolă nu le vorbea.
Yesu aujovili msambi wa vandu genago goha kwa miluhumu, kawaka chindu cheajovili changali miluhumu,
35 Ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul care zice: Îmi voi deschide gura în parabole; voi rosti lucruri ținute în taină de la întemeierea lumii.
Muni lijambu leajovili mlota wa Chapanga litimilayi, “Yati nijova nawu kwa luhumu, yati nikuvajovela mambu gegafiyiki kutumbula kuwumbwa kwa mulima.”
36 Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă; și discipolii lui au venit la el, spunând: Explică-ne parabola neghinelor din câmp.
Kangi Yesu avalagili vandu vala, akayingila munyumba. Vawuliwa vaki vamhambalili vakamjovela, “Utidandaulila luhumu lwa masindi kumgunda.”
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului;
Yesu akavayangula, “Mmija mbeyu zabwina ndi Mwana wa Mundu
38 Câmpul este lumea; sămânța bună sunt copiii împărăției; dar neghinele sunt copiii celui rău.
Mgunda wula ndi pamulima. Mbeyu zabwina zila ndi vandu vala unkosi ndi wavi. Nambu masindi gala ndi vandu va yula Mhakau.
39 Iar dușmanul care i-a semănat este diavolul; secerișul este sfârșitul lumii; și secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
Mundu likoko yula mweamijili masindi ndi Setani. Mabenu ndi mwishu wa mulima uwu, vabenaji ndi Vamitumu va kunani kwa Chapanga. (aiōn g165)
40 Așadar după cum neghinele sunt strânse și arse în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. (aiōn g165)
Ngati chavitupula masindi na kugayocha motu, ndi yati cheyivya pamwishu wa mulima uwu. (aiōn g165)
41 Fiul omului va trimite înainte pe îngerii săi și vor strânge din împărăția lui toate cele ce poticnesc și pe cei ce fac nelegiuire;
Mwana wa Mundu yati akuvatuma Vamitumu vaki va Chapanga vavayola kuhuma ku Unkosi waki voha vevibudisa vandu kwa Chapanga na vevavi na matendu gahakau,
42 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
na kuvataga mulitanulu la motu ukali kwenuko yati vivemba na kuyaga minu.
43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
Kangi, vandu vevihenga matendu gabwina palongolo ya Chapanga yati ving'asima ngati lilanga muunkosi wa Dadi wavi. Hinu mweavi na makutu ndi ayuwana!”
44 Din nou, împărăția cerului este asemănătoare unui tezaur ascuns într-un câmp; pe care, când un om îl găsește îl ascunde și de bucuria lui se duce și vinde tot ce are și cumpără câmpul acela.
“Unkosi wa kunani kwa Chapanga uwanangana ngati vindu vya mashonga gamahele vyevifiyiki kumgunda. Mundu mmonga ayiwene, akafiya kavili. Ahekili neju, hati akahamba kugulisa vyoha vyeavi navyu na akagula mgunda wula.”
45 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu un om, un comerciant, care caută perle frumoase;
“Kavili Unkosi wa kunani kwa Chapanga uwanangana na mgulisa vindu mweilonda chindu cha mashonga gamahele neju chechikemelewa lulu.
46 Care după ce a găsit o perlă foarte prețioasă, s-a dus și a vândut tot ce a avut și a cumpărat-o.
Peapatili lulu yimonga yeyiguliswa kwa mashonga gamahele neju, akahamba, kugulisa vyoha vyeavi navyu na kugula chindu chila.”
47 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu o plasă aruncată în mare și care a adunat din fiecare fel,
“Mewawa Unkosi wa kunani kwa Chapanga uwanangana na ngwanda wa somba weujwigiwi munyanja, kulova somba ndalindali.
48 Pe care, după ce a fost plină, au scos-o la țărm și au șezut și au strâns în vase ce era bun, dar au aruncat ce era stricat.
Paumemili, valova somba vahutili pandumba, vakatama na kuhagula somba zabwina na kuvika mumadengu gavi, na somba zezawolili vakataga.
49 Astfel va fi la sfârșitul lumii; îngerii vor ieși și vor reteza pe cei stricați din mijlocul drepților, (aiōn g165)
Chenichi ndi cheyivya pamwishu wa mulima uwu, Vamitumu va kunani kwa Chapanga yati vihumila na kupangula vandu vabwina na vandu vahakau, (aiōn g165)
50 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
kangi yati vakuvataga vandu vahakau mulitanulu la motu, kwenuko ndi yati vivemba na kuyaga minu.”
51 Isus le-a spus: Ați înțeles toate acestea? Ei i-au spus: Da, Doamne.
Yesu akavakota, “Wu, mukugamanya mambu goha aga?” Vakamyangula, “Ena.”
52 Atunci el le-a spus: Din această cauză fiecare scrib învățat despre împărăția cerului este asemănător unui om gospodar, care scoate din tezaurul lui lucruri noi și vechi.
Mwene akavajovela, “Hinu ndi kila muwula wa malagizu mweajiwulili kuuvala unkosi wa kunani kwa Chapanga, iwanangana ngati mkolo nyumba mweiwusa vindu muchibana vya mashonga gamahele vyamupya na vyakadeni.”
53 Și s-a întâmplat că după ce a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.
Yesu peamali kujova miluhumu yeniyo awukili pandu pala,
54 Și după ce a venit în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, într-atât că ei erau înmărmuriți și spuneau: De unde are acest om această înțelepciune și faptele puternice?
akahamba kumuji wavi. Akatumbula kuwula vandu munyumba za kukonganekela Vayawudi, vevamyuwini vakakangasa, vakajova, “Mwenuyu apatili koki luhala ulu?” Na uhotola wa kuhenga gachinamtiti?
55 Nu este acesta fiul tâmplarului? Nu este mama lui numită Maria; și frații lui, Iacov și Iose și Simon și Iuda?
Wu, mwenuyu lepi mwana wa yula mhongola mikongo? Na nyina waki ikemiwa lepi Maliya na valongo vaki, lepi Yakobo na Yosefu na Simoni na Yuda?
56 Și nu sunt toate surorile lui cu noi? Atunci de unde are acest om toate acestea?
Valumbu vaki voha nakutama pamonga na tete? Hinu agapatili koki mambu ago goha?
57 Și s-au poticnit de el. Dar Isus le-a spus: Un profet nu este disprețuit decât în patria sa și în casa lui.
Vabeli kumpokela, nambu Yesu akavajovela, “Mlota wa Chapanga itopeswa kila pandu, nambu nakutopeswa pamuji wa kunyumba yaki mwene!”
58 Și nu a făcut multe fapte puternice acolo din cauza necredinței lor.
Hinu ndava ya kubela kumsadika kwavi, Yesu nakuhenga gachinamtiti yamahele kula.
