Matei 13
1 Și în aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare.
Utu dinte Jisu ghor pora ulaikena nodi kinar te bohi thakise.
2 Și mulțimi mari s-au adunat la el, așa că a intrat într-o corabie și a șezut; și toată mulțimea stătea în picioare pe țărm.
Dangor bhir joma hoi kene Tai usorte bohi jaise, etu nimite Tai naw uporte uthise, aru sob manu nodi kinar te khara korise.
3 Și le-a vorbit multe lucruri în parabole, spunând: Iată, un semănător a ieșit să semene;
Etu pichete Jisu taikhan ke dristanto khan bisi koise. Tai koise, “Sabi, ekjon kheti kora manu dhaan bijon hali bole jaise.
4 Și pe când semăna el, câteva semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat.
Jitia tai kheti te bijon phelai thakise, kunba bijon rasta kinar te girise, aru chiriya khan ahikena sob khai dise.
5 Și câteva au căzut pe locuri pietroase, unde nu aveau pământ mult; și imediat au răsărit, pentru că nu au avut adâncime a pământului.
Kunba bijon to bisi pathor thaka jagate girise, aru joldi uthijaise, kele koile mati olop thakise.
6 Și când soarele a fost sus, au fost pârlite; și pentru că nu aveau rădăcină, s-au uscat.
Kintu jitia gham ulaise, etu ulai thaka ghas ke julai dise, kele koile etu ghas laga shikor thaka nai, etu karone sob sukhi jaise.
7 Și câteva au căzut între spini; și spinii au crescut și le-au înăbușit.
Kunba bijon khan kata ghas majot te girise. Aru etu ghas to olop dangor hoise, hoilebi kata ghas pora morai dise.
8 Dar câteva au căzut în pământ bun și au dat rod, una o sută, alta șaizeci și alta treizeci.
Kunba bijon khan bhal matite girise aru bhal ghas hoi kene bhal guti dhurise, kunba eksoh guti, kunba te saathi guti aru kunba te trista guti dhurise.
9 Cine are urechi de auzit, să audă.
Jun manu laga kaan ase, taikhan ke huni bole dibi.”
10 Și discipolii au venit și i-au spus: De ce le vorbești în parabole?
Titia Jisu laga chela khan Tai usorte ahise aru hudise, “Apuni kele bhir khan ke dristanto pora kotha koi ase?”
11 Iar el a răspuns și le-a zis: Pentru că vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției cerului, dar lor nu le este dat.
Jisu taikhan ke koise, “Tumikhan ke sorgo rajyo laga bujhi bo napara kotha khan bujhi bole gyaan dikena ase, kintu taikhan ke diya nai.
12 Fiindcă celui ce are i se va da și va avea din abundență; dar celui ce nu are, de la el se va lua și ce are.
Kilekoile jun manu logot olop ase, taike aru bhi dibo, aru tai logote bhorta thakibo. Kintu jun manu logote nai, tai logote ki ase etu bhi loi lobo.
13 Din această cauză le vorbesc în parabole, pentru că ei văzând nu văd și auzind nu aud, nici nu înțeleg.
Etu karone Moi taikhan ke dristanto pora kotha kore: Taikhan dikhi ase, kintu taikhan sabole napare; aru taikhan huni ase, kintu taikhan huni kene bhi bujhi bo napare.
14 Și în ei este împlinită profeția lui Isaia, care spune: Cu auzul veți auzi și nicidecum nu veți înțelege; și văzând veți vedea și nicidecum nu veți pricepe.
Taikhan nimite to Isaiah laga bhabobani to purah hoise, juntu eneka koi ase, ‘Tumikhan hosa pora bhi hunibo, kintu janibole na paribo; Tumikhan hosa pora bhi dikhibo, kintu bujhi bole na paribo.
15 Fiindcă inima acestui popor s-a îngroșat și urechile [lor] sunt greoaie la auzire și au închis ochii lor, ca nu cumva să vadă cu ochii [lor] și să audă cu urechile [lor] și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
Kilekoile etu manu khan laga mon to khali hoise, Aru taikhan huni bole tan kori loise, Aru taikhan laga suku bondh kori loise, Eneka korile taikhan suku pora nasabo nimite, Nohoile taikhan kaan pora nahunibo nimite, Nohoile taikhan laga mon pora nabujibo nimite, Kilekoile eneka kori kene taikhan aru bhi mon naghurabo nimite, Aru Moi taikhan ke bhal kori nadibo nimite.’
16 Dar binecuvântați sunt ochii voștri, pentru că văd; și urechile voastre, pentru că aud.
Kintu asis te ase tumikhan laga suku, kele koile taikhan dikhi ase; aru tumikhan laga kaan, kele koile taikhan huni ase.
17 Fiindcă adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă ce auziți voi și nu au auzit.
Moi hosa pora koi ase tumikhan ke bisi bhabobadi aru pobitro manu khan to tumikhan ki dikhi ase, eitu khan sabole mon thakise, hoilebi taikhan dikhibole panai. Tumikhan ki kotha huni ase, taikhan bhi huni bole mon thakise, kintu taikhan huni bole panai.
18 Voi așadar ascultați parabola semănătorului.
Etu nimite kheti kora manu bijon phela laga dristanto etu laga ki motlob ase huni bhi aru bujhibi.
19 Orice om când aude cuvântul împărăției și nu înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel ce a primit sămânța lângă drum.
Jitia kunba manu rajyo laga kotha hune kintu bujhi bole napare, tinehoile biya Jon ahe aru ki tai laga monte bijon hali kene ase etu chingi kene loijai. Etu bijon to rasta kinar te phelai diya bijon ase.
20 Iar cel ce a primit sămânța în locuri pietroase, acesta este cel ce aude cuvântul și îl primește imediat cu bucurie;
Juntu bijon pathor uporte phelaise, etu to eneka manu ase jun kotha huni loi aru loge-loge khushi pora grohon kore,
21 Dar nu are rădăcină în el, ci ține până la un timp; și când se întâmplă necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
kintu kotha khan tai laga mon bhitor te najai, etu nimite khali olop somoi nimite he rakhe. Jitia etu kotha nimite biya aru dukh-digdar pa-a somoi ahe, tai ekbar te he giri jai.
22 Și cel ce a primit sămânța între spini, acesta este cel ce aude cuvântul; și îngrijorarea acestei lumi și înșelătoria bogățiilor înăbușă cuvântul și el devine neroditor. (aiōn g165)
Juntu bijon kata ghas khan majote phelaise, etu to eneka manu ase jun kotha to hune, hoilebi etu jamana laga kaam aru dhun sompoti ke mon diya nimite kotha ke dabai kene rakhe, aru etu kotha pora bhal guti nadhure. (aiōn g165)
23 Dar cel ce a primit sămânța în pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege; care de asemenea aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
Juntu bijon bhal matite phelaise, etu to eneka manu ase jun kotha to hune aru bujhi loi. Tai dangor koi kene bhal guti dhure, kunba te eksoh guti dhore, kunba te sathi aru kunba te trista.”
24 Le-a pus înainte altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul lui.
Jisu taikhan ke dusra dristanto koise. Tai koise, “Sorgo laga rajyo to ekjon manu nisena ase jun tai laga kheti te bhal bijon phelai.
25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit dușmanul lui și a semănat neghine în grâu și a plecat.
Kintu jitia manu khan ghumai jai, tai laga dushman khan ahikena gehu laga kheti te biya ghas laga bijon khan phelai aru jai-jai.
26 Iar când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, atunci au apărut și neghinele.
Jitia kheti te gehu khan dangor koi kene guti ulabole shuru hoise, titia biya ghas khan bhi dangor hoijai.
27 Așa că robii stăpânului au venit și i-au spus: Domnule, nu ai semănat sămânță bună în câmpul tău? De unde are așadar neghine?
Etu mati malik laga nokorkhan ahi kene taike koi, ‘Sahab, apuni to bhal bijon kheti te lagase nohoi? Nohoile kineka kori kene etu biya ghas khan ulaise?’
28 El le-a spus: Un dușman a făcut aceasta. Iar robii i-au spus: Voiești dar să mergem să le strângem?
Etu pichete tai pora taikhan ke koise, ‘Dushman pora eneka kore.’ Nokorkhan taike koise, ‘To apuni itcha ase koile amikhan jai kene jongol khan sapha kori dibo?’
29 Dar el a spus: Nu; ca nu cumva, strângând neghinele să dezrădăcinați și grâul împreună cu ele.
Mati malik pora taikhan ke koi, ‘Nai. Kilekoile jitia tumikhan biya ghas khan tanibo, tai logote gehu laga ghas bhi tani kene ulai dibo pare.
30 Lăsați-le să crească împreună amândouă până la seceriș; și la timpul secerișului, voi spune secerătorilor: Strângeți întâi neghinele și legați-le în snopi să le ardeți; dar grâul adunați-l în grânarul meu.
Etu nimite duijon ke bhi eke logote dangor koribo dibi, kheti kata somoi naha tak. Jitia kheti kata somoi hobo titia moi kata manu khan ke kobo, “Poila biya ghas khan tani kene ulai lobi aru eke logote bandhi kene rakhibi julai dibo nimite, kintu gehu khan ke dhaan ghor te joma kori rakhibi.’”
31 A pus înaintea lor altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă unui grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său;
Etu pichete Jisu aru ekta dristanto taikhan ke koise. Tai koise, “Sorgo laga rajyo to ekta sorso laga bijon nisena ase jineka ekta manu pora loi kene kheti te phelai de.
32 Care, într-adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar după ce a crescut, este cea mai mare între ierburi și se face un copac, încât păsările cerului vin și cuibăresc în ramurile lui.
Etu bijon to hosa pora bhi sobse huru ase sob bijon majote. Kintu jitia tai dangor hoi, bagan laga ghas khan pora bhi tai he dangor hoijai. Tai ekta dangor ghas hoijai, aru akas laga chiriya khan ahe aru etu ghas laga daal khan te ghor bonaikena thake.”
33 Le-a spus altă parabolă: Împărăția cerului se aseamănă cu dospeala, pe care o femeie a luat-o și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până a dospit totul.
Jisu taikhan ke aru alag dristanto koise. “Sorgo laga rajyo to khomir nisena ase, jineka ekta maiki pora etu khomir ke loi kene tin bhag atta te milai diye jitia tak etu atta to phuli najai.”
34 Toate acestea le-a spus Isus mulțimilor în parabole; și fără parabolă nu le vorbea.
Eitu khan sob kotha Jisu pora manu khan ke dristanto pora he koi dise; aru Tai ekta kotha bhi dristanto nacholai kene kowa nai.
35 Ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul care zice: Îmi voi deschide gura în parabole; voi rosti lucruri ținute în taină de la întemeierea lumii.
Eitu khan sob age te bhabobadi pora koi diya kotha khan sob purah hobole nimite, Tai koi dise, “Dristanto khan pora he Moi mukh khuli bo. Ki kotha etu prithibi laga bhetimul te lukaikene ase eitu khan sob Moi koi dibo.”
36 Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă; și discipolii lui au venit la el, spunând: Explică-ne parabola neghinelor din câmp.
Etu pichete Jisu manu khan ke chari kene ghor te jaise. Tai laga chela khan Tai logote ahikena, eneka koise, “Amikhan ke kheti te biya ghas laga dristanto to bujhai dibi.”
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului;
Jisu taikhan ke koise, “Jun bhal bijon to phelai, tai to Manu laga Putro ase.
38 Câmpul este lumea; sămânța bună sunt copiii împărăției; dar neghinele sunt copiii celui rău.
Prithibi to kheti ase; aru bhal bijon khan to rajyo lage bacha khan ase. Biya ghas to biya jon laga bacha khan ase,
39 Iar dușmanul care i-a semănat este diavolul; secerișul este sfârșitul lumii; și secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
aru jun dushman pora biya hissi se eitu khan saitan ase. Kheti kata somoi to yug khotom huwa somoi ase, aru kheti kata manu khan to sorgodoth khan ase. (aiōn g165)
40 Așadar după cum neghinele sunt strânse și arse în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. (aiōn g165)
Etu karone, jineka biya ghas khan ke joma kori kene jui te julai dise, yug ses huwa dinte bhi eneka hobo. (aiōn g165)
41 Fiul omului va trimite înainte pe îngerii săi și vor strânge din împărăția lui toate cele ce poticnesc și pe cei ce fac nelegiuire;
Manu laga Putro pora Tai laga sorgodoth khan ke pathabo, aru taikhan pora Tai laga rajyo pora paap aru biya kaam kora khan ke joma kori kene bahar te ulai dibo.
42 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Taikhan pora eitu khan sobke jui laga chulah te phelai dibo, juntu jagate kandi thaka aru daat kamuri thaka he hobo.
43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
Etu pichete dharmik manu khan Baba laga rajyote suryo nisena ujala hobo. Jun laga kan ase, tai hunibo dibi.
44 Din nou, împărăția cerului este asemănătoare unui tezaur ascuns într-un câmp; pe care, când un om îl găsește îl ascunde și de bucuria lui se duce și vinde tot ce are și cumpără câmpul acela.
Sorgo laga rajyo to ekta kheti te khajana lukaikene thaka nisena ase, jitia ekjon manu pora etu pai, tai etu ke aru bhi lukai diye. Kilekoile tai mon khushi hoijai, aru tai laga dhun sompoti sob bikiri kori kene etu kheti kini loi.
45 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu un om, un comerciant, care caută perle frumoase;
Aru, sorgo laga rajyo to ekjon vyapari manu kimti laga moti khan bisari thaka nisena ase.
46 Care după ce a găsit o perlă foarte prețioasă, s-a dus și a vândut tot ce a avut și a cumpărat-o.
Jitia tai bisi kimti thaka ekta moti pai, tai laga sob dhun sompoti bikiri kori kene etu kini loi.
47 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu o plasă aruncată în mare și care a adunat din fiecare fel,
Aru bhi, sorgo laga rajyo to samundar te jaal phela nisena ase, aru sob kisim laga maas dhura nisena ase.
48 Pe care, după ce a fost plină, au scos-o la țărm și au șezut și au strâns în vase ce era bun, dar au aruncat ce era stricat.
Jitia jal to maas pora bhorta hoi jaise, taikhan etu loi kene samundar kinar te rakhe. Etu pichete taikhan bhal maas basi kene boxsa te joma kore, aru kaam nathaka maas khan sob phelai diye.
49 Astfel va fi la sfârșitul lumii; îngerii vor ieși și vor reteza pe cei stricați din mijlocul drepților, (aiōn g165)
Thik eneka, etu yug ses huwa dinte bhi eneka hobo. Sorgodoth khan ahibo aru biya manu khan ke dhormik khan pora alag kori dibo. (aiōn g165)
50 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Taikhan ke jui laga chulah te julai dibo, juntu jagate khali kandi thaka aru daat kamuri thaka he hobo.
51 Isus le-a spus: Ați înțeles toate acestea? Ei i-au spus: Da, Doamne.
Apnikhan eitu khan sob bujise na nai?” Jisu laga chela khan Taike koise, “Hoi.”
52 Atunci el le-a spus: Din această cauză fiecare scrib învățat despre împărăția cerului este asemănător unui om gospodar, care scoate din tezaurul lui lucruri noi și vechi.
Etu pichete Jisu taikhan ke koise, “Etu karone sob niyom likha manu khan jun sorgo rajyo laga chela hoi jaise, eitu khan utu manu ase jun ekta ghor laga malik nisena ase.”
53 Și s-a întâmplat că după ce a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.
Etu pichete jitia Jisu etu dristanto khan koi kene khotom hoise, Tai ta te pora ulai jaise.
54 Și după ce a venit în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, într-atât că ei erau înmărmuriți și spuneau: De unde are acest om această înțelepciune și faptele puternice?
Aru Tai nijor town Nazareth te jaise aru mondoli te manu khan ke sikhai thakise. Jisu laga kotha huni kene taikhan asurit hoi jaise aru taikhan majote koi thakise, “Kot pora etu manu iman asurit gyaan aru hokti paise?
55 Nu este acesta fiul tâmplarului? Nu este mama lui numită Maria; și frații lui, Iacov și Iose și Simon și Iuda?
Etu manu to ekjon barhoi laga chokra nohoi? Tai laga ama to Mary nohoi? Tai laga bhai khan James, Joseph, Simon aru Judas khan nohoi?
56 Și nu sunt toate surorile lui cu noi? Atunci de unde are acest om toate acestea?
Tai laga bhoini khan to amikhan logote ase nohoi? To kineka kori kene Tai eitu khan jani paise?”
57 Și s-au poticnit de el. Dar Isus le-a spus: Un profet nu este disprețuit decât în patria sa și în casa lui.
Taikhan Jisu ke biya paise. Kintu Jisu taikhan ke koise, “Ekjon bhabobadi ke tai nijor desh aru tai nijor parivar pora bhi sonman nakore.”
58 Și nu a făcut multe fapte puternice acolo din cauza necredinței lor.
Tai asurit kaam khan bisi kora nai kele koile taikhan laga biswas nathaka nimite.
