Matei 13
1 Și în aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare.
Uluhiku nulanso u Yesu akahega kitalakwe akikie pampelo a luzi.
2 Și mulțimi mari s-au adunat la el, așa că a intrat într-o corabie și a șezut; și toată mulțimea stătea în picioare pe țărm.
Milundo ukulu ukilingiila kuligitya nung'wenso, akingila mibini akikie, milundo wihi ukimika pa mpelo a luzi.
3 Și le-a vorbit multe lucruri în parabole, spunând: Iată, un semănător a ieșit să semene;
Sunga u Yesu akaligitya kwa mpyani, Goza, mutemeli aiwendile temela.
4 Și pe când semăna el, câteva semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat.
Naukutemela imbeu ing'wi ikagwa mumpelo mpelo anzila inyunyi ikahoela.
5 Și câteva au căzut pe locuri pietroase, unde nu aveau pământ mult; și imediat au răsărit, pentru că nu au avut adâncime a pământului.
Ning'wi ikagwa migwe, singaikapata imahalu. Ikakaya kuheluka kunsoko mahalu aimakehu.
6 Și când soarele a fost sus, au fost pârlite; și pentru că nu aveau rădăcină, s-au uscat.
Ingigwa ilyoa nailatoroka ikasonswa nsoko aingila nga mili hangi ikuma.
7 Și câteva au căzut între spini; și spinii au crescut și le-au înăbușit.
Imbeu ing'wi ikagwa mumija. Imiti nikite imiija ikalipa migula ikatunyiilya.
8 Dar câteva au căzut în pământ bun și au dat rod, una o sută, alta șaizeci și alta treizeci.
Mbeu ing'wi ikagwa mumahalu ni maza, ikatuga mbeu, ning'wi ikakila igana ling'wi, ning'wi makumi mutandatu, ning'wi makumi atatu.
9 Cine are urechi de auzit, să audă.
Nukete iakutwi ije.
10 Și discipolii au venit și i-au spus: De ce le vorbești în parabole?
Iamanyisigwa akwe akaza akamukolya niki nukendaligitya kukiila mpyani?
11 Iar el a răspuns și le-a zis: Pentru că vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției cerului, dar lor nu le este dat.
U Yesu akasukiilya akaila, lumbi nimpewe kulinga inkunku wa kigulu ianyu singa apewe.
12 Fiindcă celui ce are i se va da și va avea din abundență; dar celui ce nu are, de la el se va lua și ce are.
Kululo uyu nutite ukangeeligwa hangi uyu numugila ukuhegeligwa kaniki nazutite.
13 Din această cauză le vorbesc în parabole, pentru că ei văzând nu văd și auzind nu aud, nici nu înțeleg.
Ingi kuligitya nienso kua mpyani ingi nsoko akuona, aleke kuona itai, ataizeazija aleke kija nukulinga.
14 Și în ei este împlinită profeția lui Isaia, care spune: Cu auzul veți auzi și nicidecum nu veți înțelege; și văzând veți vedea și nicidecum nu veți pricepe.
Uunyakidagu wang'wa Isaya wakondanila kitalao, nuuliye kija mukija singamkulinga kugoza mukugoza shamukuona.
15 Fiindcă inima acestui popor s-a îngroșat și urechile [lor] sunt greoaie la auzire și au închis ochii lor, ca nu cumva să vadă cu ochii [lor] și să audă cu urechile [lor] și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
Inkolo ya antu awa ikoli mukiti, ikakukija, imiho ao akunikiwe, aleke kuona na miho ao, nukija kua kutwe ao, nukulinga kwa nkolo yao, kululo anga aiampilukile hangi anzeaguna.”
16 Dar binecuvântați sunt ochii voștri, pentru că văd; și urechile voastre, pentru că aud.
Kululo gwa imiho anyu akembetilwe, nsoko akuona, niakutwe anyu akija.
17 Fiindcă adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă ce auziți voi și nu au auzit.
Tai kumuila, anyakidagu idu niaantu niatai akete insula akuona inkani izi nimukuiona, shaikahuma kuona, ailoilwe kija aya nimendija shaikija.
18 Voi așadar ascultați parabola semănătorului.
Ingi tegeeli impyani amutemeli.
19 Orice om când aude cuvântul împărăției și nu înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel ce a primit sămânța lângă drum.
Uyu nuija ulukani nulautemi wa kigulu ahite kulinga, hapo umubi wiza hola iko nikitemiwe munkolo akwe. Iye yiyi mbeu nitemewe munzila.
20 Iar cel ce a primit sămânța în locuri pietroase, acesta este cel ce aude cuvântul și îl primește imediat cu bucurie;
Uyu nutemewe migwe yuyu nuikaya kija nukusingiilya kua ulowa.
21 Dar nu are rădăcină în el, ci ține până la un timp; și când se întâmplă necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
Iza akili mugila anga mili, wigimya matungo makehu. Anga hangwe ni nkani ni nkaku wikaya kugwa.
22 Și cel ce a primit sămânța între spini, acesta este cel ce aude cuvântul; și îngrijorarea acestei lumi și înșelătoria bogățiilor înăbușă cuvântul și el devine neroditor. (aiōn g165)
Uyu nautemewe mumiti na mija yuyu nuwija ulukani, kunu akazutyatile makani umunkumbigulu akalutunyiilya ulukani lang'wi Tunda lakahita kuluga indya ninza. (aiōn g165)
23 Dar cel ce a primit sămânța în pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege; care de asemenea aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
Nautemewe mumahalu nimaza, yuyu nuija ulukani nukulija, nukululinga. Uyu yuyu nuituga indya, nukulongoleka kutuga kukila igana ling'wi ning'wi makumi atatu.”
24 Le-a pus înainte altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul lui.
U Yesu akaapa mpyani ngiza. Akalunga, utemi wa kigulu wimpyanigwe numuntu nautemee imbeu mumugunda wakwe.
25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit dușmanul lui și a semănat neghine în grâu și a plecat.
Iantu naiatindila umulugu akaza akatemela iapungu pakati a ngano sunga akalongola yakwe.
26 Iar când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, atunci au apărut și neghinele.
Ingano nakonda kupuma nukupumya indya yakwe, nia pungu akigela hangi.
27 Așa că robii stăpânului au venit și i-au spus: Domnule, nu ai semănat sămânță bună în câmpul tău? De unde are așadar neghine?
Itumi amumugunda akaza akamukolya shautemee ne imbeu ni nza mumugunda wako? Latula ule gwa likite apungu?
28 El le-a spus: Un dușman a făcut aceasta. Iar robii i-au spus: Voiești dar să mergem să le strângem?
Akaila mulugu witumile iti. Eitumi ikamuila iti gwa utakila kende kumipe?
29 Dar el a spus: Nu; ca nu cumva, strângând neghinele să dezrădăcinați și grâul împreună cu ele.
Umukola mugunda angalunge, aa imatungo nimukipa iapungu mukipa palung'wi ni ngano.
30 Lăsați-le să crească împreună amândouă până la seceriș; și la timpul secerișului, voi spune secerătorilor: Strângeți întâi neghinele și legați-le în snopi să le ardeți; dar grâul adunați-l în grânarul meu.
Maleki akule palung'wi sunga imatungo akuogola kuligitya kuagoli ipi iapungu mutunge mapanzi mapunzi mumasonse ingano milingiile misalanka lane.”
31 A pus înaintea lor altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă unui grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său;
Hangi u Yesu akaapumilya mpyani ngiza akalunga, utemi wa kigulu wimpyani ni mbeu a haladali iyi nu muntu auhoile akatemela mumugunda wakwe.
32 Care, într-adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar după ce a crescut, este cea mai mare între ierburi și se face un copac, încât păsările cerului vin și cuibăresc în ramurile lui.
Imbeu iyi tai niino kukila mbeu yihi ninino. Kululo ilungile ikulu kukila indya yihi niambustani, ukutula mti, kina ni nyuni iziza tula zenga niitie mumatambi akwe.”
33 Le-a spus altă parabolă: Împărăția cerului se aseamănă cu dospeala, pe care o femeie a luat-o și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până a dospit totul.
Akaaila mpyani ngiza hangi, “Utemi wa kigulu anga igai naihoilwe numusungu nukuhalinkanya ininoinino itatu nia utu mpaka witikiilye.
34 Toate acestea le-a spus Isus mulțimilor în parabole; și fără parabolă nu le vorbea.
Aya hii u Yesu akauila umilundo kukiila mpyani, inkani yihi aiwiiligitya kukiila mpyani.
35 Ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul care zice: Îmi voi deschide gura în parabole; voi rosti lucruri ținute în taină de la întemeierea lumii.
Iki aitule kina iko naikakondigwe kuligitigwa kukiila anyakidagu kihuma kipika apo naulungile kulugula ikimilo kane kwa mpyani, kuligitya ihi ayo napikilwe kupuma ung'wando wa unkumbigulu.”
36 Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă; și discipolii lui au venit la el, spunând: Explică-ne parabola neghinelor din câmp.
Sunga u Yesu akauleka umilundo akalongola kitalakwe. Iamanyisigwa akue akamutyata akalunga, kutemanuilye impyani iyi naapungu mumugunda.”
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului;
U Yesu akasisha akalunga, Nuitemela imbeu ninza ingi ng'wana wang'wa Adamu.
38 Câmpul este lumea; sămânța bună sunt copiii împărăției; dar neghinele sunt copiii celui rău.
Umugunda unkumbigulu, ni mbeu ninza awa ana autemi. Iapungu ana ang'wa uyo numubi, nimbeu izi nuitemee mulugu.
39 Iar dușmanul care i-a semănat este diavolul; secerișul este sfârșitul lumii; și secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
Nuogoli mpelu aunkumbigulu niaogoli ia malaika. (aiōn g165)
40 Așadar după cum neghinele sunt strânse și arse în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. (aiōn g165)
Anga iapungu niilingiilwa nukusonswa umoto. Iti uu izitula mpelu aunkumbigulu. (aiōn g165)
41 Fiul omului va trimite înainte pe îngerii săi și vor strânge din împărăția lui toate cele ce poticnesc și pe cei ce fac nelegiuire;
Ung'wana wang'wa Adamu ukualagiilya iamalaika akwe, hangi ukilingiila kupuma muutemi wakwe ni nkani yihi nailetekeye imilandu nawa ihi niituma uubi.
42 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Akuaguma ihi milungu la moto, kung'wanso kizeze kikoli kililo nikakusia na mino.
43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
Pang'wanso iantu niatai azizemili ginta anga ilyoa muutemi wang'wa tata wao. Uyu nukete iakutwe nije.
44 Din nou, împărăția cerului este asemănătoare unui tezaur ascuns într-un câmp; pe care, când un om îl găsește îl ascunde și de bucuria lui se duce și vinde tot ce are și cumpără câmpul acela.
Uutemi wa kigulu wa hanga anga ikiuto nikipihilwe mumugunda. Umuntu akaona akakipiha mulumbili wakwe akalongola kugulya ihi nautite akaugule umugunda.
45 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu un om, un comerciant, care caută perle frumoase;
Hangi uutemi wa kigulu wihanga anga umuntu numusuluja nuipenza insao.
46 Care după ce a găsit o perlă foarte prețioasă, s-a dus și a vândut tot ce a avut și a cumpărat-o.
Matungo naiwamiona insao, akalongola akagulya ihi nautite, akamigula.
47 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu o plasă aruncată în mare și care a adunat din fiecare fel,
Uutemi wa kigulu wili anga inyavu nikoli muluzi, ni liingiila kila ikintu.
48 Pe care, după ce a fost plină, au scos-o la țărm și au șezut și au strâns în vase ce era bun, dar au aruncat ce era stricat.
Naizula inyavu ikamuluta kumpelo. Sunga akikie pihi akiliingila imaintu nimaza muiseme, nishanganzinza ikagungwa kuli.
49 Astfel va fi la sfârșitul lumii; îngerii vor ieși și vor reteza pe cei stricați din mijlocul drepților, (aiōn g165)
Izizatula iti kumpolo ihi, aziza kumutemanula muantu niabi, kupuma muantu nia tai. (aiōn g165)
50 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Nukuaguma milungu la moto, kung'wanso izize ukoli uhungeelya wa kusiana mino.
51 Isus le-a spus: Ați înțeles toate acestea? Ei i-au spus: Da, Doamne.
Malinga ne aya ihi? Iamanyisigwa ikalunga “Kalinga.”
52 Atunci el le-a spus: Din această cauză fiecare scrib învățat despre împărăția cerului este asemănător unui om gospodar, care scoate din tezaurul lui lucruri noi și vechi.
Sunga u Yesu akaila, muika nkani wihi nuatula mumanyisigwa wa utemi wimpyani numukolo nyumba nuipumya ikiuto kwakwe nikamaintu ni nimapya naya nakali.
53 Și s-a întâmplat că după ce a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.
Ikatula u Yesu naiwakondya kupumya impyani yihi, akahega kung'wanso.
54 Și după ce a venit în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, într-atât că ei erau înmărmuriți și spuneau: De unde are acest om această înțelepciune și faptele puternice?
Sunga u Yesu akapika mukisali kakwe, akutula amanyisa iantu mumatekeelo, ingi gwa ikakuilwa ikalunga, umuntu yu auhoe pi u hugu wuu nukuilwa uwu?
55 Nu este acesta fiul tâmplarului? Nu este mama lui numită Maria; și frații lui, Iacov și Iose și Simon și Iuda?
Umuntu singa ng'wana wang'wa mutamula mbao? U Mariamu singa nyinya? Nianyandugu singa Yakobo, Yusufu, Simoni nu Yuda?
56 Și nu sunt toate surorile lui cu noi? Atunci de unde are acest om toate acestea?
Nialuna akwe kuwatite apa pitaitu? Umuntu uyu umahoeepi aya hii?
57 Și s-au poticnit de el. Dar Isus le-a spus: Un profet nu este disprețuit decât în patria sa și în casa lui.
Akaatasha sunga u Yesu akaila, umunyakidagu shanga wiulya ikulyo kuleka kitalao nukihi nao.
58 Și nu a făcut multe fapte puternice acolo din cauza necredinței lor.
Singa akahuma kituma ukuuilwa nuidu kunsoko aiagila anga uhuili nung'wenso.
