Matei 13
1 Și în aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare.
Odiechiengʼno Yesu nowuok e ot mi nobet e dho nam.
2 Și mulțimi mari s-au adunat la el, așa că a intrat într-o corabie și a șezut; și toată mulțimea stătea în picioare pe țărm.
Nikech oganda maduongʼ nochokore molwore, nodonjo ei yie mi obetie, ka ji duto to ochungʼ oko e dho nam.
3 Și le-a vorbit multe lucruri în parabole, spunând: Iată, un semănător a ieșit să semene;
Eka nonyisogi gik mangʼeny e yor ngeche, kowacho niya, “Japur moro nodhi chwoyo kodhi.
4 Și pe când semăna el, câteva semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat.
Kane oyudo ochwoyo kodhi, kodhi moko nolwar e dir yo, kendo winy nobiro mochamogi duto.
5 Și câteva au căzut pe locuri pietroase, unde nu aveau pământ mult; și imediat au răsărit, pentru că nu au avut adâncime a pământului.
Kodhi moko nolwar kuonde motimo lwendni, ma lowo operoree, mine gitwi piyo piyo nikech lowo ne thany thany.
6 Și când soarele a fost sus, au fost pârlite; și pentru că nu aveau rădăcină, s-au uscat.
To ka chiengʼ nowuok, chamgo nowangʼ kendo nikech ne gionge tiendegi, ne gitwo.
7 Și câteva au căzut între spini; și spinii au crescut și le-au înăbușit.
Kodhi moko nolwar e kind kudho, to kudhogo nodongo, mine githungʼo chamgo.
8 Dar câteva au căzut în pământ bun și au dat rod, una o sută, alta șaizeci și alta treizeci.
To kodhi moko to nolwar e lowo maber, mine gitwi kendo gichiego cham; moloyo kaka nochwoyo, moko nyadi mia, moko nyadi piero auchiel kata nyadi piero adek.
9 Cine are urechi de auzit, să audă.
Ngʼat man-gi ite mar winjo wach mondo owinji.”
10 Și discipolii au venit și i-au spus: De ce le vorbești în parabole?
Jopuonjrene nobiro ire mopenje niya, “Angʼo momiyo iwuoyo gi ji gi ngeche?”
11 Iar el a răspuns și le-a zis: Pentru că vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției cerului, dar lor nu le este dat.
Nodwokogi niya, “Un osemiu rieko mar ngʼeyo tiend gik mopondo mag pinyruodh polo, to gin ok osemigi.
12 Fiindcă celui ce are i se va da și va avea din abundență; dar celui ce nu are, de la el se va lua și ce are.
Ngʼat man-go nomedne mi nobed gi gik mogundho; to ngʼat ma ongego kata mano ma en-go nomaye.
13 Din această cauză le vorbesc în parabole, pentru că ei văzând nu văd și auzind nu aud, nici nu înțeleg.
Gimomiyo awuoyo kamano kodgi gi ngeche en ni mondo: “Kik ginee kata obedo ni gineno; kik gingʼe tiend wach kata obedo ni giwinjo.
14 Și în ei este împlinită profeția lui Isaia, care spune: Cu auzul veți auzi și nicidecum nu veți înțelege; și văzând veți vedea și nicidecum nu veți pricepe.
Kuomgi ema wach mokor mar Isaya chopo kare kowacho niya, “‘Ubiro siko kuwinjo weche miwacho to wach ok nodonjnu ngangʼ; Ubiro siko kungʼicho to ok unune gimoro.
15 Fiindcă inima acestui popor s-a îngroșat și urechile [lor] sunt greoaie la auzire și au închis ochii lor, ca nu cumva să vadă cu ochii [lor] și să audă cu urechile [lor] și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
Nikech chuny jogi osedinore; gisedino itgi, kendo gisemiyo wengegi. Nono to dipo ka wengegi oneno, kendo itgi owinjo wach; mi chunygi ofwenyo tiend weche, kendo gidwog ira mi achang-gi.’
16 Dar binecuvântați sunt ochii voștri, pentru că văd; și urechile voastre, pentru că aud.
Un to ogwedh wengeu nikech gineno, itu bende nikech giwinjo wach.
17 Fiindcă adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă ce auziți voi și nu au auzit.
Nimar awachonu adier ni jonabi gi joma kare mangʼeny nogombo neno gik muneno, to ne ok ginene, kendo winjo gik muwinjogi, to ne ok giwinjo.
18 Voi așadar ascultați parabola semănătorului.
“Koro winjuru tiend ngero mar jakomo,
19 Orice om când aude cuvântul împărăției și nu înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel ce a primit sămânța lângă drum.
Ka ngʼato owinjo wach mar pinyruoth to ok owinjo tiende, ngʼat marach biro kendo yudho gima okom e chunye mi dhigo. Mano e kodhi mane ochwoyo e dir yo.
20 Iar cel ce a primit sămânța în locuri pietroase, acesta este cel ce aude cuvântul și îl primește imediat cu bucurie;
To kodhi mane ochwo kuonde motimo lwanda ochungʼ kar ngʼama winjo wach kendo rwake sano gi mor.
21 Dar nu are rădăcină în el, ci ține până la un timp; și când se întâmplă necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
To nikech oonge gi tiendene, obet kuom kinde machwok kende. Ka chandruok gi sand obiro nikech Wach Nyasaye, to opodho piyo piyo nono.
22 Și cel ce a primit sămânța între spini, acesta este cel ce aude cuvântul; și îngrijorarea acestei lumi și înșelătoria bogățiilor înăbușă cuvântul și el devine neroditor. (aiōn g165)
Kodhi mane olwar e kind kudho to ochungʼ kar ngʼat mawinjo wach, to parruok kuom ngima mar pinyni gi wuond ma mwandu kelo thungʼo wachno kendo mone nyak. (aiōn g165)
23 Dar cel ce a primit sămânța în pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege; care de asemenea aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
To kodhi mane olwar e lowo maber ochungʼ kar ngʼat mawinjo wach kendo make, mi ochieg cham mangʼeny mohingo kodhi mane okomgo nyadi mia, nyadi piero auchiel kata nyadi piero adek.”
24 Le-a pus înainte altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul lui.
Yesu nogoyonegi ngero machielo kama: “Pinyruodh polo chalo gi ngʼat mane okomo kodhi maber e puothe.
25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit dușmanul lui și a semănat neghine în grâu și a plecat.
To kane oyudo ji duto nindo, jasike nobiro mopidho buya e dier ngano, bangʼe to odhi.
26 Iar când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, atunci au apărut și neghinele.
Ka ngano nodongo moiko wiyegi to buya bende nochako limbo.
27 Așa că robii stăpânului au venit și i-au spus: Domnule, nu ai semănat sămânță bună în câmpul tău? De unde are așadar neghine?
“Jotij wuon puodho nobiro ire mowachone ni, ‘Jaduongʼ, donge ne ikomo kodhi mabeyo lilo e puothi? Ka kamano to buya to oa kure?’
28 El le-a spus: Un dușman a făcut aceasta. Iar robii i-au spus: Voiești dar să mergem să le strângem?
“Nodwoko ni, ‘Jasigu ema notimo ma.’ “Jotich nopenje ni, ‘Diher mondo wadhi wapudhgi oko?’
29 Dar el a spus: Nu; ca nu cumva, strângând neghinele să dezrădăcinați și grâul împreună cu ele.
“To nodwoko ni, ‘Ooyo, kik utim kamano nikech seche ma upudho buyago unyalo pudho ngano bende kaachiel kodgi.
30 Lăsați-le să crească împreună amândouă până la seceriș; și la timpul secerișului, voi spune secerătorilor: Strângeți întâi neghinele și legați-le în snopi să le ardeți; dar grâul adunați-l în grânarul meu.
Wegiuru gitwi kaachiel giduto nyaka chiengʼ keyo. Ka kindeno ochopo to ananyis jokeyo mondo okuong ochok buya kendo otwegi pidhe pidhe mondo owangʼ-gi; eka bangʼe gichok ngano kendo gikel gikan e decha.’”
31 A pus înaintea lor altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă unui grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său;
Nogoyonegi ngero machielo kama: “Pinyruodh polo chalo gi koth karadali ma ngʼato nokawo mopidho e puothe.
32 Care, într-adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar după ce a crescut, este cea mai mare între ierburi și se face un copac, încât păsările cerului vin și cuibăresc în ramurile lui.
Kata obedo ni en e kodhi matinie mogik kuom kotheu duto, to ka odongo to odoko yiend puodho maduongʼ moloyo yiende mag puodho duto, kendo winy mafuyo e kor polo biro kendo piyo e bedene.”
33 Le-a spus altă parabolă: Împărăția cerului se aseamănă cu dospeala, pe care o femeie a luat-o și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până a dospit totul.
Nochako ogoyonegi ngero machielo niya, “Pinyruodh polo chalo gi thowi mane dhako moro okawo kendo oruwo ei mogo mangʼeny mi bangʼe okuodo mogono.”
34 Toate acestea le-a spus Isus mulțimilor în parabole; și fără parabolă nu le vorbea.
Yesu nowacho gigi duto ne oganda gi ngeche; ne ok owachonegi gimoro amora ma ok okonyore gi ngero.
35 Ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul care zice: Îmi voi deschide gura în parabole; voi rosti lucruri ținute în taină de la întemeierea lumii.
Mano nochopo gima ne owach gidho janabi niya, “Abiro yawo dhoga mondo awuo gi ngeche, abiro hulo gik mosebedo kopondo nyaka aa chakruok piny.”
36 Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă; și discipolii lui au venit la el, spunând: Explică-ne parabola neghinelor din câmp.
Eka noweyo oganda mi odonjo e ot. Jopuonjrene nobiro ire kawacho niya, “Nyiswae tiend ngech buya manie puodho.”
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului;
Nodwokogi niya, “Ngʼat mane okomo kodhi mabeyo en Wuod Dhano.
38 Câmpul este lumea; sămânța bună sunt copiii împărăției; dar neghinele sunt copiii celui rău.
Puodho en piny, to kodhi maber ochungʼ kar yawuot pinyruoth. Buya gin yawuot ngʼat marach,
39 Iar dușmanul care i-a semănat este diavolul; secerișul este sfârșitul lumii; și secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
to jasigu ma komogi en Jachien. Keyo en giko piny, to jokeyo gin malaike. (aiōn g165)
40 Așadar după cum neghinele sunt strânse și arse în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. (aiōn g165)
“Mana kaka ipudho buya kendo iwangʼo e mach, e kaka biro bedo chiengʼ giko piny. (aiōn g165)
41 Fiul omului va trimite înainte pe îngerii săi și vor strânge din împărăția lui toate cele ce poticnesc și pe cei ce fac nelegiuire;
Wuod Dhano biro oro malaikane, kendo gibiro golo gimoro amora manie pinyruodhe makelo richo kod ji duto matimo gik maricho.
42 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Gibiro witogi e mach makakni, kama ywagruok gi mwodo lak nobedie.
43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
Eka joma kare norieny kaka wangʼ chiengʼ ei pinyruoth mar Wuon-gi. Ngʼat man-gi ite to mondo owinji.
44 Din nou, împărăția cerului este asemănătoare unui tezaur ascuns într-un câmp; pe care, când un om îl găsește îl ascunde și de bucuria lui se duce și vinde tot ce are și cumpără câmpul acela.
“Pinyruodh polo chalo gi mwandu mopandi e puodho, ma ngʼat moro nonwangʼo kendo nopando, eka noa kanyo kopongʼ gi mor kendo nodhi mouso gige duto mane en-go modwogo ongʼiewogo puodhono.
45 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu un om, un comerciant, care caută perle frumoase;
“Bende pinyruodh polo chalo gi ja-ohala mamanyo kite ma nengogi tek mondo owar.
46 Care după ce a găsit o perlă foarte prețioasă, s-a dus și a vândut tot ce a avut și a cumpărat-o.
Kane oyudo achiel moro ma nengone tek ahinya to noa modhi kendo nouso gige mane en-go duto mongʼiewego.
47 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu o plasă aruncată în mare și care a adunat din fiecare fel,
“Bende pinyruodh polo chalo gi gogo mane ochiki e nam momako kit rech duto mopogore opogore.
48 Pe care, după ce a fost plină, au scos-o la țărm și au șezut și au strâns în vase ce era bun, dar au aruncat ce era stricat.
Kane osepongʼ to joywecho noywaye nyaka e dho nam. Eka negibedo piny mi gichoko rech mabeyo duto giketo ei okepni, to maricho to giwito.
49 Astfel va fi la sfârșitul lumii; îngerii vor ieși și vor reteza pe cei stricați din mijlocul drepților, (aiōn g165)
Kamano e kaka nobedi chiengʼ giko piny. Malaike nobi kendo nopog joma timbegi richo gi joma kare, (aiōn g165)
50 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
kendo nowitgi ei mach makakni, kama ywagruok gi mwodo lak nobedie.”
51 Isus le-a spus: Ați înțeles toate acestea? Ei i-au spus: Da, Doamne.
Yesu nopenjogi niya, “Bende usewinjo tiend gigi duto?” Ne giyiene niya, “Ee.”
52 Atunci el le-a spus: Din această cauză fiecare scrib învățat despre împărăția cerului este asemănător unui om gospodar, care scoate din tezaurul lui lucruri noi și vechi.
Nowachonegi niya, “Kuom mano japuonj chik moro ka moro mosetiegi kuom wach pinyruodh polo chalo gi wuon ot magolo kuom gik mokano e deche, mwandu machon gi manyien.”
53 Și s-a întâmplat că după ce a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.
Kane Yesu osetieko goyo ngechegi, nowuok kanyo odhi nyime.
54 Și după ce a venit în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, într-atât că ei erau înmărmuriți și spuneau: De unde are acest om această înțelepciune și faptele puternice?
Kane ochopo dalagi, nochako puonjo ji e sinagokegi, kendo negihum nono, ka gipenjore niya, “Rieko gi teko mar timo honni ma ngʼatni nigogi oyudo kanye?
55 Nu este acesta fiul tâmplarului? Nu este mama lui numită Maria; și frații lui, Iacov și Iose și Simon și Iuda?
Donge ngʼatni en wuod fundi bao-cha? Donge min-gi nyinge Maria, koso owetene donge gin Jakobo gi Josef gi Simon kod Judas?
56 Și nu sunt toate surorile lui cu noi? Atunci de unde are acest om toate acestea?
Donge nyiminene duto ni kodwa ka? To koro ngʼatni ogolo gigi duto kanye?”
57 Și s-au poticnit de el. Dar Isus le-a spus: Un profet nu este disprețuit decât în patria sa și în casa lui.
Kamano negichwanyore nikech en. To Yesu nowachonegi niya, “Janabi onge gi duongʼ mana e dalagi kendo gi ode owuon.”
58 Și nu a făcut multe fapte puternice acolo din cauza necredinței lor.
Omiyo ne ok otimo honni mangʼeny kanyo nikech ne gionge gi yie.
