Matei 12
1 În timpul acela, Isus trecea în sabat prin lan; și discipolii lui erau flămânzi și au început să smulgă spice și să le mănânce.
Mu mazuva awo Kereste ava kuhita mu mawa mwi zuva lye Pumulo. Balutwana bakwe vava fwile izaala mi chi vatanga ku totola zikunku, ni kulya.
2 Dar când fariseii au văzut, i-au spus: Iată, discipolii tăi fac ce nu este legiuit să facă în sabat.
Kono linu Vafalisi hava vona kuti; Chi va cho kuti kwa Kereste, “Voone, valutwana va ko kwete kuchola mulawo mwi zuva lye Pumulo.”
3 Dar el le-a spus: Nu ați citit ce a făcut David, când a flămânzit el și cei ce erau cu el?
Kono Kereste cha wamba ku vali, “Kana ka mwini kuvala za vapangi Daafita, ha vali kufwile inzala, mi vakwame va vali kwina naye?
4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile punerii înainte, ceea ce nu îi era legiuit să mănânce, nici celor ce erau cu el, decât numai preoților?
Mwa vayendeli mwi zuuvo ye Reeza mi chalya chinkwa chivena kwateni, kena avali cha mulawo kuti alye, hape kena chivali cha mulawo kwavo va vena naye, mi ku vali mulawo ku vali valuti?
5 Sau nu ați citit în lege, că în sabate, preoții în templu pângăresc sabatul și sunt nevinovați?
Kana kena mu va vali mu mulawo, kuti mwi zuva lye Pumulo valuti mwi tempele va cholanga mulawo we Pumulo mi ka vena mulandu?
6 Dar vă spun că aici este unul mai mare decât templul.
Kono ni cho kwenu kuti mu kulwana yo hita kereke zonse kwena.
7 Dar dacă ați fi știut ce înseamnă: Milă voiesc și nu sacrificiu, nu ați fi condamnat pe cei nevinovați.
Kambe chi muvali kwizi, 'Ni lakaza chisemo mi isinyi chitavelo,' ni musena mu va nyansi va sa foseze.
8 Fiindcă Fiul omului este Domn și al sabatului.
Chokuti Mwan'a Muntu nji Kereste we Pumulo.”
9 Și după ce a plecat de acolo, a intrat în sinagoga lor;
Linu Kereste cha funduka ku yenda mi cha yenda mu zivaka zavo za malapelelo. Mu lindile, kuvena mukwame ya va zuminine yiyanza.
10 Și iată, era un om care avea o mână uscată. Și l-au întrebat, spunând: Este legiuit a vindeca în sabate? Ca să îl acuze.
Vafalisi chi va vuuza Jesu, chi vati, “Kana ku swanela kuhoza lye Pumulo?” kuti va wanine ha teni inzila yi cho kuti wa tenda chivi.
11 Iar el le-a spus: Cine este acel om dintre voi care, dacă are o oaie și ea cade într-o groapă în sabat, să nu o apuce și să o ridice?
Jesu na cho ku vali, “Muntu mwi ve njeni kwenu kuti ave ni ngu yi mwina, mi heva kuti iyi ngu iwila mwilindi mwi zuva lye Pumulo, ke se wi tuse ni kwi zwiisa?
12 Cu cât mai de preț este atunci un om decât o oaie? De aceea este legiuit a face bine în sabate.
Mu ku ve vule ni vutokwa kuti muntu ahite ngu! Ni hakuvavulyo kulukela ku va mulawo wa kutenda vulotu mwi zuva lye Pumulo.”
13 Atunci i-a spus omului: Întinde-ți mâna. Iar el a întins-o și a fost refăcută complet, ca cealaltă.
Linu Jesu cha ti ku mukwamwe, “Wolole yanza lyanko.” Cha li wolola, mi cha vo zekezwa makete, sina nji limwi yi yanza.
14 Atunci fariseii ieșind, au ținut sfat împotriva lui, cum să îl nimicească pe Isus.
Kono va Falisi chi vazwa hanze mi chi va ka muveteka. Va vali ku ka vulola nzila mwe se va mwi hayile.
15 Dar Isus știind aceasta, a plecat de acolo; și mulțimi mari l-au urmat și i-a vindecat pe toți.
Kono Jesu heziva, cho volela mu masule. Vungi bwe nyangela vu va mwi chilile, mi cha va honza bonse.
16 Și le-a poruncit să nu îl facă cunoscut;
Cho va layela kuti sanzi va mwi zi vahazi ku va mwi,
17 Ca să se împlinească ce fusese spus prin Isaia, profetul, care zice:
iyo iwoleka ku va niti, ku wamana ni chi va wambwa kwa Isaya wa mupolofita, ku cho,
18 Iată, servitorul meu, pe care l-am ales; preaiubitul meu în care sufletul meu își găsește toată plăcerea; voi pune duhul meu peste el și va arăta judecată neamurilor.
“Vone, Iwe mutang'a ngu uni va keti; yini suuni, yiye kwali luhuho lwangu lu va mushukelyi. Ka ni vike kwali Luhuho lwangu, mi ka huweleze inkatulo ku Machava.
19 Nu se va certa, nici nu va striga; nici nu îi va auzi nimeni vocea pe străzi.
Keti na hondane kamba ku huweleza hahulu; mane nangati zumwi vulyo kuti azuwe linzwi lyakwe mu makululu.
20 Nu va rupe o trestie frântă și nu va stinge un fitil fumegând, până ce va trimite judecată pentru victorie.
Ke se na chole impee yitengeme; ke se na zimise mu muni usa zwisi vuusi, konji pili cha tumina inkatulo kuti nje yikome.
21 Și în numele lui se vor încrede neamurile.
Mi va Machava konji chi va kolwisisa mwi ziina lyakwe.”
22 Atunci i-a fost adus unul posedat de un drac, orb și mut; și Isus l-a vindecat, așa că cel orb și mut, deopotrivă vorbea și vedea.
Linu zumwi yo fwile menso ni chimumu, wi nji hilwe madimona, ava letwa kwa Kereste. Cha mu haza, che kalavo yi cho kuti chimumu chiwambe ni ku vonna.
23 Și toți oamenii erau uimiți și spuneau: Nu este acesta fiul lui David?
Inyangela yonse chi ya komokwa mi chi ya ti, “Kana kuti uzu muntu mwan'a Daafita?”
24 Dar fariseii auzind, au spus: Acesta nu scoate draci decât cu Beelzebub, prințul dracilor.
Kono linu va Falisi ha va zuwa imakazo, chi vati, “Uzu muntu ka hindiki madimona konji cha Veelzebub, mu kulwana wa madimona”
25 Și Isus, știind gândurile lor, le-a spus: Fiecare împărăție dezbinată împotriva ei însăși este pustiită; și fiecare cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăși nu va sta în picioare.
Kono Jesu ave zivi milelo yavo mi cha ti ku vaali, “Umwi ni umwi muvuso ukawuhene hakati uwo wi ne ka wu wanike kuti u shinyiwa, mi muleneñi ni muleneñi kapa izuuvo yi ka wuhene hakati yiyo yine ke se ni zimane hamwina.
26 Și dacă Satan scoate pe Satan, este dezbinat împotriva lui însuși; cum va sta așadar împărăția lui în picioare?
Heva Javulusi na hindika Javulusi, U li ka wuhenye hakati eye mwine. Kana uwo muuso ka wu kuzimane vule?
27 Și dacă eu prin Beelzebub scot draci, copiii voștri prin cine îi scot? Din această cauză ei vor fi judecătorii voștri.
Mi heva ni hindika madimona cha Veelzevule, cwale nji mwi zina lyani valutwana mu va hindikila? Vakeñi che zi, ka va ve vaatuli venu.
28 Dar dacă eu scot draci prin Duhul lui Dumnezeu, atunci împărăția lui Dumnezeu a ajuns la voi.
Kono heva Ni tanda madimona cha Luhuho lwa Simwine Reeza, linu muvuso we Reeza wize hewulu lyenu.
29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare și să îi jefuiască bunurile, decât dacă întâi îl leagă pe cel tare? Și după aceea îi va jefui casa.
Mi kwiza vule kuti zumwi wi njila muzuvo ya muntu wina ziiho mi wiiva zibya za mwi zuuvo na sa sumini mukwame yo kolete lye tanzi? Linu cwale mweve zibya za kwe mwi zuuvo.
30 Cel ce nu este cu mine, este împotriva mea; și cel ce nu adună cu mine, risipește.
Yiye ya sa zimene name uni toyete, mi yiye ya sa likopanyi name u hasana.
31 Din această cauză vă spun: Orice păcat și orice blasfemie vor fi iertate oamenilor; dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată oamenilor.
Kuzwaho Ni cho kwenu niti, chivi chonse ni ku nyasilizwa ka zi swalelwe bantu, kono nyefulo zonse ku wamana ni Luhuho ke se ni kuve ni swalelo.
32 Și oricui vorbește un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar oricui vorbește împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat nici în această lume, nici în cea care vine. (aiōn g165)
Mi vonse va wamba linzwi lifusahele ku Mwan'a Muntu, ka va swalelwe kwali. Kono vonse va wamba kunyasiliza Luhuho lu Njolola, ke se ni va swalelwe, ni heva munu mwifasi, ni heva mwifasi likeza. (aiōn g165)
33 Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat; fiindcă pomul se cunoaște după rodul lui.
U wola kutenda isamu vulotu ni zichelantu za teni kapa isamu kufwa ni zichelantu za teni kufwa, kakuti isamu lizivahala cha zi chelantu za teni.
34 Pui de vipere, cum puteți spune lucruri bune, fiind răi? Fiindcă din abundența inimii vorbește gura.
Yinwe vaana va zihili, kuzwaho mwina vuuvi, mu woola vule ku wamba zilotu? Kakuti ku zwililila kunkulo kaholo kawamba.
35 Omul bun, din tezaurul bun al inimii scoate lucruri bune; iar omul rău, din tezaurul rău scoate lucruri rele.
Muntu yo shiyeme u zwisa chimbule chilotu kuzwililila kunkulo, mi muntu u fosahele u zwiisa chimbule chi fosahele ku zwililila kwikulo yakwe.
36 Dar vă spun că: De fiecare cuvânt nefolositor pe care oamenii îl vor vorbi, vor da socoteală în ziua judecății.
Mi ni milwilite kuti mwi zuva lwe katulo bantu ka va ve ni bwikalavelo ku linzwi ni linzwi li va va wamba.
37 Fiindcă prin cuvintele tale vei fi declarat drept și prin cuvintele tale vei fi condamnat.
Cho kuti cha maanzwi yenu ka mu wane ku shemuviwa, mi cha manzwi yenu ka mu hewe mulandu.”
38 Atunci unii dintre scribi și dintre farisei au răspuns, zicând: Învățătorule, voim să vedem un semn de la tine.
Linu va mwi vañoli ni va Falisi chi vetava Jesu mi chi vaati, “Muluti, tu likumbuta ku vona chisupo chi zwa kwako.
39 Dar răspunzând, le-a zis: O generație vicleană și adulteră caută un semn; și semn nu i se va da, decât semnul profetului Iona;
Kono Jesu che tava naati kuvali, “Mu vilala ni lusika lusangu lu lola vulyo chisupo. Kono ka kwina chisupo chense chi vonwe konji chisupo cha Joona wa mupolofita.
40 Fiindcă, așa cum Iona a fost trei zile și trei nopți în pântecele balenei, tot așa Fiul omului va fi trei zile și trei nopți în inima pământului.
Chokuti Joona ave kali mazuva otatwe ni masiku otatwe mwi vuumo lye inswi yikulite, mi na ye Mwan'a Muntu mwe kale mazuva otatwe ni masiku otatwe mwi kulo ye faasi.
41 Bărbații din Ninive se vor scula la judecată cu această generație și o vor condamna, pentru că s-au pocăit la predicarea lui Iona; și iată, aici este unul mai mare decât Iona.
Vaanakwame va munzi wa Nenive ka va zimane kwi katulo ni lusika lunu lwa suunu mi ka lunyanswe. Chokuti mu va sikuluhi chekutazo ya Joona, mi voone, zumwi mukulana kwa Joona kwena hanu.
42 Împărăteasa sudului se va ridica la judecată cu această generație și o va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată, aici este unul mai mare decât Solomon.
Simwine wa mukulwakazi yo zwa kwa Mbowela ka zimane ni lusika lunu lwa suunu ni ku watulwa. U kazwila ku ma mani mani ye kanda ku keza kwi za kuzuwa za vutali bya Solomoni, mi voone, zumwi mukulwana kwa Solomoni kwena hanu.
43 Și, când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri uscate căutând odihnă și nu găsește.
Linu cwale luhuho luvilala haluzwa ku muntu ku yenda, lu yenda muzivaka zi sena menzi mi lu lola chi vaka cha ku pumula kono ka chi waniki.
44 Atunci spune: Mă voi întoarce în casa mea de unde am ieșit; și când vine, o găsește goală, măturată și înfrumusețată.
Linu lu wamba kuti, 'Mu ni vole kuzuvo yangu ku ni vali kuhala.' Ha lu voola, lu ka wana kuti inzuvo yikulitwe hande mi ni ku vikwa hande.
45 Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai stricate decât el și intră și locuiesc acolo; și starea de pe urmă a acelui om devine mai rea decât cea dintâi. Chiar așa va fi și cu această generație stricată.
Linu luyenda ni ku ka hinda zimwi yihuho zi kwanisa yiyaza ni tovele ku hita lyetanzi, mi yonse ni yenza kuhala mwateni. Linu mayemo a muntu ava mavilala kuhita lye tanzi. Mu ku ve vulyo vu vilala ni ku lusika lunu lwa sunu.”
46 Pe când vorbea el încă oamenilor, iată, mama și frații lui stăteau afară în picioare, dorind să vorbească cu el.
Haho Jesu na si kwete ku wamba ku chilundwamanje, muvone, vanyina ni vanche va va zimene hanze ni va saka ku wamba kwali.
47 Atunci cineva i-a spus: Iată, mama ta și frații tăi stau afară în picioare, dorind să vorbească cu tine.
Zuumwi chati kwali, “Voone, va nyoko ni va chanko va zimene hanze, va sa ka ku wamba kwako.”
48 Dar el a răspuns și a zis celui ce i-a vorbit: Cine este mama mea? Și cine sunt frații mei?
Linu Jesu che tava mi naati kwali ya va mu wambili, “Njeni Mayo? Mi nji vaani va chevangu?”
49 Și și-a întins mâna spre discipolii săi și a spus: Iată, mama mea și frații mei!
Linu cha wolola yi yanza lya kwe ku va lutwana mi cha ti, “Voone, ava nji va mayo ni va chevangu!
50 Fiindcă oricine va face voia Tatălui meu care este în cer, acesta este fratele meu și soră și mamă.
Chokuti yense wi chilila intato ya Taayo wina kwiwulu, uzo muntu mwa changu, mi nji nchizyangu mi nji maayo.”
