Matei 12
1 În timpul acela, Isus trecea în sabat prin lan; și discipolii lui erau flămânzi și au început să smulgă spice și să le mănânce.
I A wa la, hele aku la o Iesu i ka la Sabati mawaena o na mahina ai, pololi iho la na haumana ana, a hoomaka aku la lakou e lalau i na huhui palaoa, a ai iho la.
2 Dar când fariseii au văzut, i-au spus: Iată, discipolii tăi fac ce nu este legiuit să facă în sabat.
Ike aku la ka poe Parisaio, i aku la lakou ia ia, Aia ke hana nei kau poe haumana i ka mea ku ole i ke kanawai ke hana i ka la Sabati.
3 Dar el le-a spus: Nu ați citit ce a făcut David, când a flămânzit el și cei ce erau cu el?
I mai la oia ia lakou, Aole anei oukou i heluhelu i ka mea a Davida i hana'i, a me ka poe me ia, i ka wa i pololi ai lakou?
4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile punerii înainte, ceea ce nu îi era legiuit să mănânce, nici celor ce erau cu el, decât numai preoților?
Ia ia i komo aku ai iloko o ka hale o ke Akua, a ai iho la i ka berena hoike, ka mea ku pono ole ia ia ke ai, aole hoi i ka poe me ia, na ka poe kahuna wale no.
5 Sau nu ați citit în lege, că în sabate, preoții în templu pângăresc sabatul și sunt nevinovați?
Aole anei oukou i heluhelu ma ke kanawai, o ka poe kahuna iloko o ka luakini i na la Sabati, ua hana lakou i ka la Sahati, aole hoi a lakou hala?
6 Dar vă spun că aici este unul mai mare decât templul.
Ke olelo aku nei au ia oukou, Eia maanei kekahi, ua oi aku ia mamua o ka luakini.
7 Dar dacă ați fi știut ce înseamnă: Milă voiesc și nu sacrificiu, nu ați fi condamnat pe cei nevinovați.
Ina paha i ike oukou i ke ano o keia, O ke aloha ko'u makemake. aole ka mohai, ina ua hoohewa ole mai oukou i ka poe hala ole.
8 Fiindcă Fiul omului este Domn și al sabatului.
No ka mea, o ko Keiki a ke kanaka, oia ka Haku no ka la Sabati.
9 Și după ce a plecat de acolo, a intrat în sinagoga lor;
Holo aku la ia mai ia wahi aku, a komo aku la iloko o ko lakou halehalawai.
10 Și iată, era un om care avea o mână uscată. Și l-au întrebat, spunând: Este legiuit a vindeca în sabate? Ca să îl acuze.
Aia ilaila he kanaka, ua maloo kona lima: ninau mai la lakou ia ia, i mea e hoopii aku ai lakou ia ia, i mai la, He mea pono anei ke hoola aku i ka la Sabati?
11 Iar el le-a spus: Cine este acel om dintre voi care, dacă are o oaie și ea cade într-o groapă în sabat, să nu o apuce și să o ridice?
I aku la oia ia lakou, Owai la ke kanaka o oukou hookahi hipa kana, a i haule iho i ka lua i ka la Sabati, aole anei ia e lalau aku ia ia, a e huki mai iluna?
12 Cu cât mai de preț este atunci un om decât o oaie? De aceea este legiuit a face bine în sabate.
Aole anei e oi aku ke kanaka mamua o ka hipa? He mea pono no ke hana maikai i ka la Sabati.
13 Atunci i-a spus omului: Întinde-ți mâna. Iar el a întins-o și a fost refăcută complet, ca cealaltă.
Alaila, olelo aku la ia i ua kanaka la, E o mai kou lima: o mai la ia, a ola ae la ia e like me kela lima.
14 Atunci fariseii ieșind, au ținut sfat împotriva lui, cum să îl nimicească pe Isus.
Hele aku la ka poe Parisaio iwaho, kukakuka ae la lakou i mea e make ai oia ia lakou.
15 Dar Isus știind aceasta, a plecat de acolo; și mulțimi mari l-au urmat și i-a vindecat pe toți.
A ike iho la o Iesu ia mea, hele aku la ia mai ia wahi aku; a he nui ka poe kanaka i hahai aku ia ia, hoola iho la oia ia lakou a pau.
16 Și le-a poruncit să nu îl facă cunoscut;
Papa mai la oia ia lakou, aole lakou e hai hoike aku ia ia:
17 Ca să se împlinească ce fusese spus prin Isaia, profetul, care zice:
I ko ai ka olelo a ke kaula a Isaia, i i mai ai,
18 Iată, servitorul meu, pe care l-am ales; preaiubitul meu în care sufletul meu își găsește toată plăcerea; voi pune duhul meu peste el și va arăta judecată neamurilor.
Aia hoi kuu kauwa a'u i koho ai, kuu mea aloha, ia ia ka olioli o kuu naau; e kau aku ana au i kuu Uhane maluna iho ona, a e hai aku ia i ke kanawai i na lahuikanaka.
19 Nu se va certa, nici nu va striga; nici nu îi va auzi nimeni vocea pe străzi.
Aole ia e hakaka, aole hoi e walaau aku, aole hoi e lohea kona leo ma na alanui.
20 Nu va rupe o trestie frântă și nu va stinge un fitil fumegând, până ce va trimite judecată pentru victorie.
Aole e hai ia ia ka ohe pepe, aole hoi ia e kinai i ka uiki e hoopipi ana, a kui aku ia i ke kanawai a lanakila.
21 Și în numele lui se vor încrede neamurile.
A e paulele hoi na lahuikanaka ma kona inoa.
22 Atunci i-a fost adus unul posedat de un drac, orb și mut; și Isus l-a vindecat, așa că cel orb și mut, deopotrivă vorbea și vedea.
Alaila, haliia mai io na la kekahi kanaka i uluhia e ka daimonio, ua makapo, ua paa hoi ka leo; a hoola iho la kela ia ia, a olelo ae la ka leopaa, a ike ae hi ka makapo.
23 Și toți oamenii erau uimiți și spuneau: Nu este acesta fiul lui David?
Kahaha iho la na kanaka a pau, i ae la, O ka Mamo anei keia a Davida?
24 Dar fariseii auzind, au spus: Acesta nu scoate draci decât cu Beelzebub, prințul dracilor.
A lohe ae la ka poe Parisaio, i ae la lakou, Ma o Belezebuba la wale no, ke alii o na daimonio, kana mahiki ana aku i na daimonio.
25 Și Isus, știind gândurile lor, le-a spus: Fiecare împărăție dezbinată împotriva ei însăși este pustiită; și fiecare cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăși nu va sta în picioare.
Ike ae la o Iesu i ko lakou manao ana, i aku la ia lakou, O ke aupuni i mokuahana ia ia iho, e pau ia, a o ke kulanakauhale a o ka poe ohana i mokuahana ia ia iho, aole ia e mau.
26 Și dacă Satan scoate pe Satan, este dezbinat împotriva lui însuși; cum va sta așadar împărăția lui în picioare?
Ina paha o Satana e mahiki aku ia Satana, ua mokuahana oia ia ia iho, a pehea la hoi e mau ai kona aupuni?
27 Și dacă eu prin Beelzebub scot draci, copiii voștri prin cine îi scot? Din această cauză ei vor fi judecătorii voștri.
Ina paha owau e mahiki aku i na daimonio ma o Belezebuba la, ma owai la hoi e mahiki aku ai na keiki a oukou ia lakou? Nolaila, e lilo lakou i poe hooponopono ia oukou.
28 Dar dacă eu scot draci prin Duhul lui Dumnezeu, atunci împărăția lui Dumnezeu a ajuns la voi.
Ina paha owau e mahiki aku i na daimonio ma ka Uhane o ke Akua, ina ua kokoke mai ke aupuni o ke Akua io oukou nei.
29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare și să îi jefuiască bunurile, decât dacă întâi îl leagă pe cel tare? Și după aceea îi va jefui casa.
Pehea la e hikiai i kekahi ke komo iloko o ka hale o ke kanaka ikaika, a hao i kona waiwai? Aia nakinaki ia mamua i ke kanaka ikaika a paa, alaila e hao ia i na mea o kona hale.
30 Cel ce nu este cu mine, este împotriva mea; și cel ce nu adună cu mine, risipește.
O ka mea aole me au nei, o ko'u enemi no ia; a o ka mea hoiliili pu ole me au, ua hooleilei wale aku no ia.
31 Din această cauză vă spun: Orice păcat și orice blasfemie vor fi iertate oamenilor; dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată oamenilor.
Ke olelo aku nei hoi au ia oukou, O na hala a pau, a me na olelo hoino e kalaia'na no na kanaka: aka, o ka olelo hoino aku i ka Uhane Hemolele, aole ia e kalaia no na kanaka.
32 Și oricui vorbește un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar oricui vorbește împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat nici în această lume, nici în cea care vine. (aiōn g165)
O ka mea olelo hoino mai i ke Keiki a ke kanaka, e kalaia'na oia; aka, o ka mea olelo hoino i ka Uhane Hemolele, aole loa e kalaia'na oia i keia ao, aole hoi i kela ao aku. (aiōn g165)
33 Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat; fiindcă pomul se cunoaște după rodul lui.
Ina e hoomaikai aku oukou i ka laau, e hoomaikai pu no hoi i ko na hua; aka i ole, alaila e hoino aku i ka laau me ka hoino pu i kona hua; no ka mea, ua ikea ka laau ma kona hua.
34 Pui de vipere, cum puteți spune lucruri bune, fiind răi? Fiindcă din abundența inimii vorbește gura.
E ka hanauna moonihoawa! pehea la e hiki ai ia oukou ka poe ino ke olelo i na mea maikai? No ka mea, no ka piha o ka naau e olelo ai ka waha.
35 Omul bun, din tezaurul bun al inimii scoate lucruri bune; iar omul rău, din tezaurul rău scoate lucruri rele.
O ke kanaka maikai, ua lawe mai ia i na mea maikai mailoko ae o ka waiwai maikai o ka naau: a o ke kanaka ino, ua lawe mai ia i na mea ino mailoko ae o ka waiwai ino.
36 Dar vă spun că: De fiecare cuvânt nefolositor pe care oamenii îl vor vorbi, vor da socoteală în ziua judecății.
Ke olelo aku nei au ia oukou, O na huaolelo ino a pau a na kanaka e olelo ai, e hookolokoloia'na lakou ia mea, i ka la e hookolokolo ai.
37 Fiindcă prin cuvintele tale vei fi declarat drept și prin cuvintele tale vei fi condamnat.
No ka mea, ma kau mau olelo e hoaponoia'i oe, a ma kau mau olelo e hoahewaia'i oe.
38 Atunci unii dintre scribi și dintre farisei au răspuns, zicând: Învățătorule, voim să vedem un semn de la tine.
Alaila, olelo mai la kekahi poe kakauolelo a me na Parisaio, i mai la, E ke Kumu, ke ake nei makou e ike aku i hoailona nou.
39 Dar răspunzând, le-a zis: O generație vicleană și adulteră caută un semn; și semn nu i se va da, decât semnul profetului Iona;
Olelo aku la ia, i aku la ia lakou, Ke imi nei ka hanauna hewa, moe kolohe, i hoailona: aole loa e haawiia ka hoailona ia lakou, o ka hoailona a ke kaula a Iona wale no.
40 Fiindcă, așa cum Iona a fost trei zile și trei nopți în pântecele balenei, tot așa Fiul omului va fi trei zile și trei nopți în inima pământului.
E like me Iona ekolu la ekolu po iloko o ka opu o ka ia nui, pela auanei ke Keiki a ke kanaka, ekolu la ekolu po iloko o ka opu o ka honua.
41 Bărbații din Ninive se vor scula la judecată cu această generație și o vor condamna, pentru că s-au pocăit la predicarea lui Iona; și iată, aici este unul mai mare decât Iona.
E ku e mai auanei na kanaka o Nineva i keia hanauna i ka la hookolokolo, a e hoohewa mai ia lakou nei; no ka mea, mihi iho la lakou i ka olelo ana a Iona: eia hoi, maanei kekahi i oi aku mamua o Iona.
42 Împărăteasa sudului se va ridica la judecată cu această generație și o va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată, aici este unul mai mare decât Solomon.
I ka la hookolokolo e ku e mai auanei ke aliiwahine o ke kukuluhema i keia hanauna, a e hoohewa mai ia lakou nei; no ka mea, i hele mai ia mai na palena o ka honua e hoolohe i ka olelo naauao a Solomona; eia hoi, maanei kekahi i oi aku mamua o Solomona.
43 Și, când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri uscate căutând odihnă și nu găsește.
A puka mai ka uhane ino mailoko mai o kekahi kanaka, hele aku no ia ma na wahi panoa, e imi ana i kahi e maha ai, a loaa ole.
44 Atunci spune: Mă voi întoarce în casa mea de unde am ieșit; și când vine, o găsește goală, măturată și înfrumusețată.
Alaila, olelo iho no ia, E hoi ana au i ko'u hale, kahi a'u i puka mai ai. A hiki mai, ike iho la ia, ua kaawale ia, ua kahiliia, a ua hoolakolakoia.
45 Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai stricate decât el și intră și locuiesc acolo; și starea de pe urmă a acelui om devine mai rea decât cea dintâi. Chiar așa va fi și cu această generație stricată.
Alaila, hele aku no ia, a lawe pu mai me ia i na uhane e ae i ehiku, ua oi aku ko lakou ino i kona iho; komo lakou iloko, a noho ilaila: a hewa loa aku ka hope o ua kanaka la i kona noho ana mamua. Pela auanei no hoi keia hanauna hewa.
46 Pe când vorbea el încă oamenilor, iată, mama și frații lui stăteau afară în picioare, dorind să vorbească cu el.
Ia ia i olelo ai i na kanaka, aia ku mai la iwaho kona makuwahine, a me kona poe hoahanau, e ake e olelo pu me ia.
47 Atunci cineva i-a spus: Iată, mama ta și frații tăi stau afară în picioare, dorind să vorbească cu tine.
I aku la kekahi ia ia, Aia, ke ku mai la iwaho kou makuwahine a me ou mau hoahanau, e ake e olelo pu me oe.
48 Dar el a răspuns și a zis celui ce i-a vorbit: Cine este mama mea? Și cine sunt frații mei?
Olelo mai la ia, i mai la i ka mea nana i hai aku ia ia, Owai la ko'u makuwahine a me o'u mau hoahanau?
49 Și și-a întins mâna spre discipolii săi și a spus: Iată, mama mea și frații mei!
O mai la ia i kona lima i na haumana ana, i aku la ia, Aia hoi, ko'u makuwahine a me o'u mau hoahanau.
50 Fiindcă oricine va face voia Tatălui meu care este în cer, acesta este fratele meu și soră și mamă.
O ka mea i hana i ka makemake o ko'u Makua i ka lani, oia ko'u kaikaina a me ko'u kaikuwahine, a me ko'u makuwahine.
