Matei 12
1 În timpul acela, Isus trecea în sabat prin lan; și discipolii lui erau flămânzi și au început să smulgă spice și să le mănânce.
Jesuh sabbath mhnüp üng loma lama cit se, axüisaw he ami ei ngaih u lü lomaa cangvüi kpyat lü eikie.
2 Dar când fariseii au văzut, i-au spus: Iată, discipolii tăi fac ce nu este legiuit să facă în sabat.
Pharise he naw ami jah hmuh üng, Jesuh üng, “Tenga, sabbath mhnüp üng jeih vai sü, am pawh vai na xüisawe naw pawh ve u” ti lü ami pyen.
3 Dar el le-a spus: Nu ați citit ce a făcut David, când a flămânzit el și cei ce erau cu el?
Jesuh naw, “Davit a ei ngaih lü a khyang he am i pawhkie ti cangcim üng am nami kheh khawiki aw?
4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile punerii înainte, ceea ce nu îi era legiuit să mănânce, nici celor ce erau cu el, decât numai preoților?
Pamhnama ima lut u lü Pamhnam üng peta muk, ktaiyü he däk naw va eia nglawiki. Amimia eia am nglawiki a khyang he am eikie.
5 Sau nu ați citit în lege, că în sabate, preoții în templu pângăresc sabatul și sunt nevinovați?
Am ani üng, ktaiyü he sabbath mhnüp üng khut ami pawh msawk üng pi mkhyekiea am jah ngaih, ti cangcim üng am nami khe khawiki aw?
6 Dar vă spun că aici este unul mai mare decât templul.
Acunsepi ka ning jah mthehki, ngpumima kthaka daw bawki hia ve ve,
7 Dar dacă ați fi știut ce înseamnă: Milă voiesc și nu sacrificiu, nu ați fi condamnat pe cei nevinovați.
“Ngkengtaihnaka kdama mpyeneinak ngaih veng” ti nami ksinga ta ngsungpyunkie am nami jah mkatei khai sü.
8 Fiindcă Fiul omului este Domn și al sabatului.
Isetiüng ta, “Khyanga capa cun sabbatha Bawi ni” a ti.
9 Și după ce a plecat de acolo, a intrat în sinagoga lor;
Jesuh acun üngka naw cit lü, ami sinakoka lutki.
10 Și iată, era un om care avea o mână uscată. Și l-au întrebat, spunând: Este legiuit a vindeca în sabate? Ca să îl acuze.
Acuia akutxo a na veki. Ami mkatei vaia phäha, “Sabbath mhnüp üng mdawnak bea khut pawh nglawiki aw?” ti lü ami kthäh.
11 Iar el le-a spus: Cine este acel om dintre voi care, dacă are o oaie și ea cade într-o groapă în sabat, să nu o apuce și să o ridice?
Jesuh naw, “Nangmi üngka mata toca mat däk a tak sabbath mhnüp üng khuia k’uma kya se am na lo be khai aw, na hawihin khai aw.
12 Cu cât mai de preț este atunci un om decât o oaie? De aceea este legiuit a face bine în sabate.
To mata kthaka khyang mat sabbath mhnüp üng mdaw be vai cun daw bawki. Acunakyase, mi Thum üng pi sabbath mhnüp üng khyang mat kuei vai hin nglawiki ni” a ti.
13 Atunci i-a spus omului: Întinde-ți mâna. Iar el a întins-o și a fost refăcută complet, ca cealaltă.
Acunkäna Jesuh naw akutxo üng, “Na kut sänga” ti se, a kut a säng ja a kut akce mäiha daw law beki.
14 Atunci fariseii ieșind, au ținut sfat împotriva lui, cum să îl nimicească pe Isus.
Acunüng Pharise he akcea cit u lü Jesuh ami mkhyüh vaia cengkie.
15 Dar Isus știind aceasta, a plecat de acolo; și mulțimi mari l-au urmat și i-a vindecat pe toți.
Jesuh naw ami hnim hlü cun a ksingei üng, akcea jah ceh ta se khyangpä naw läki he. Mhnatei nakütki a jah mdaw be.
16 Și le-a poruncit să nu îl facă cunoscut;
Jesuh naw ania mawng i käh ami kcüinak vaia a jah mtheh.
17 Ca să se împlinească ce fusese spus prin Isaia, profetul, care zice:
Acun cun Pamhnam naw a pyensak sahma Hesajah naw a na pyen a kümceinak vaia kyaki.
18 Iată, servitorul meu, pe care l-am ales; preaiubitul meu în care sufletul meu își găsește toată plăcerea; voi pune duhul meu peste el și va arăta judecată neamurilor.
“Tenga, ka mpya, ka xü cen, ka kphyanak ja ka mlunga jenak. Ka ngmüimkhya a khana ka tüih khai, ani naw ngthumkhyahnak cun khyangmjüe üng jah mtheh khai.
19 Nu se va certa, nici nu va striga; nici nu îi va auzi nimeni vocea pe străzi.
Ngpyang lü ngcuhpüi am ve, u naw a kthai lama käh ngja khai.
20 Nu va rupe o trestie frântă și nu va stinge un fitil fumegând, până ce va trimite judecată pentru victorie.
Ngkunkia kyaicung käh k’ekbät lü, meisui mkhu pi käh mthih khai. Ngpyunnak a ngnäng veia,
21 Și în numele lui se vor încrede neamurile.
A ngming üng khyang he naw äpeinak ta khaie.
22 Atunci i-a fost adus unul posedat de un drac, orb și mut; și Isus l-a vindecat, așa că cel orb și mut, deopotrivă vorbea și vedea.
Acunüng khawyaia venak a mik mü lü am ngthuhei theiki khyang mat ami lawpüi Jesuh naw mdaw be se, ngthuhei lü hmuh law be theiki.
23 Și toți oamenii erau uimiți și spuneau: Nu este acesta fiul lui David?
Khyangpäe naw Jesuha pawh cun hmu lü müncan law u lü, “Hina khyang hin Davita capa ni khawh khai aw?”
24 Dar fariseii auzind, au spus: Acesta nu scoate draci decât cu Beelzebub, prințul dracilor.
Pharise he naw acun ami ngjak üng, “Hina khyang naw Beelzebul yaiea mkhawnga pet johit am yaie jah ksät ve” ami ti.
25 Și Isus, știind gândurile lor, le-a spus: Fiecare împărăție dezbinată împotriva ei însăși este pustiită; și fiecare cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăși nu va sta în picioare.
Jesuh naw ami cungaih jah ksing lü, “Aia pe pi animäte ngcawhkie cun khawvei am kham lü ngtai khawikie. Aia mlüh pi imbung üng pi, animäte ngcawhkie cun am ngsawn khawi u.”
26 Și dacă Satan scoate pe Satan, este dezbinat împotriva lui însuși; cum va sta așadar împărăția lui în picioare?
Acunüng khawyai naw khawyai a ksät üng, amät naw amät mtaikia kya se, ikba a khaw ngsawng khawh khai ni?
27 Și dacă eu prin Beelzebub scot draci, copiii voștri prin cine îi scot? Din această cauză ei vor fi judecătorii voștri.
Nangmi naw Beelzebul yai mkhawnga na pet johit am yaie ka jah ksät vaia nami pyenki. Acun a ni üng, u naw nami hnukläke üng jah ksätnaka johit jah peki ni? Nami hnukläke naw nami mkhye ngdangsak ve u, a ti.
28 Dar dacă eu scot draci prin Duhul lui Dumnezeu, atunci împărăția lui Dumnezeu a ajuns la voi.
Am ni, Beelzebula johit am ni. Mhnama ngmüimkhyaa johit am ka jah ksät üng va Pamhnama Khaw nami khana pha lawki.
29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare și să îi jefuiască bunurile, decât dacă întâi îl leagă pe cel tare? Și după aceea îi va jefui casa.
Am ani üng u naw khyang kyan yüi üng am pin ma lü, a ima ka khawhkhyame jah loei thei khai ni?
30 Cel ce nu este cu mine, este împotriva mea; și cel ce nu adună cu mine, risipește.
Au pi, kei da am veki cun kei na hnengki ni. Kei am alanga am na mcunpüiki cun ngphyüingphyakia kyaki ni.
31 Din această cauză vă spun: Orice păcat și orice blasfemie vor fi iertate oamenilor; dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată oamenilor.
Acunakyase ka ning jah mthehki, mkhyekatnak naküt ja, Pamhnam ksekha nakie cun jah mhläta kya khai. Cunsepi Ngmüimkhya Ngcim ksekhanaki cun mhlät theia am kya.
32 Și oricui vorbește un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar oricui vorbește împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat nici în această lume, nici în cea care vine. (aiōn g165)
Aupi Khyanga Capa mkhyekat na lü ksekhanaki cun mhläta kya khai. Cunsepi Ngmüimkhya Ngcim ksekhanaki cun tuh pi ngawia pi mhlät theia am kya. (aiōn g165)
33 Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat; fiindcă pomul se cunoaște după rodul lui.
Akthei üng a thing ksing theia kya se, akthei a daw üng a thing daw lü, akthei a set üng a thing seki ti nami ksing vai.
34 Pui de vipere, cum puteți spune lucruri bune, fiind răi? Fiindcă din abundența inimii vorbește gura.
Kphyuksee aw, ihawkba se u lü akdaw nami pyen thei khai ni? Mlung üng veki va mpyawng üng lut law khawiki.
35 Omul bun, din tezaurul bun al inimii scoate lucruri bune; iar omul rău, din tezaurul rău scoate lucruri rele.
Khyang kdaw naw a mlung kdaw üngka akdawe jah pyen khawi lü, khyang kse naw a mlung kse üngka aksee jah pyen khawiki.
36 Dar vă spun că: De fiecare cuvânt nefolositor pe care oamenii îl vor vorbi, vor da socoteală în ziua judecății.
Ka ning jah mthehki, akse pyenkia khyang naküt a pyena phu cun ngthumkhyahnaka mhnüp üng thung be khai.
37 Fiindcă prin cuvintele tale vei fi declarat drept și prin cuvintele tale vei fi condamnat.
Na ngthu naw ning lätsak lü na ngthu bä naw ning mkat khai” a ti.
38 Atunci unii dintre scribi și dintre farisei au răspuns, zicând: Învățătorule, voim să vedem un semn de la tine.
Acunüng thum mthei he avang ja Pharise he naw Jesuh üng, “Saja aw, müncankse mat na pawh kami hmuh hlüki” ti lü tä u se,
39 Dar răspunzând, le-a zis: O generație vicleană și adulteră caută un semn; și semn nu i se va da, decât semnul profetului Iona;
Jesuh naw, “Tuh kän khyang he ihlawka se lü mtuihmlehkie ni. Nangmi naw müncankse nami täkie aw? Jonaha müncanksea thea i käh ning jah mhnuh vai” a ti.
40 Fiindcă, așa cum Iona a fost trei zile și trei nopți în pântecele balenei, tot așa Fiul omului va fi trei zile și trei nopți în inima pământului.
Jonah nganua k’uma mhnüp kthum ja mthan kthum a vea mäiha khyanga capa pi mdek k’uma mhnüp kthum ja mthan kthum ve khai.
41 Bărbații din Ninive se vor scula la judecată cu această generație și o vor condamna, pentru că s-au pocăit la predicarea lui Iona; și iată, aici este unul mai mare decât Iona.
Ninevih mlüha khyang he naw ngthumkhyahnaka mhnüp üng ngdüi u lü ning jah mtai law khaie. Isetiüng Jonaha ngthu pyena phäh ami mkhyenak üngka naw ngjutkie. Teng u, Jonaha kthaka kyäp bawkie ve ve u.
42 Împărăteasa sudului se va ridica la judecată cu această generație și o va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată, aici este unul mai mare decât Solomon.
Ngthumkhyahnaka mhnüp üng Sheba Sangpuxangnu naw ngdüi lü ning jah cijang law khai. Ani cun Solamona themngvainak ngai khaia athuknak a khaw üngka naw lawki. Teng ua, Solamona kthaka kyäp bawki hia ve khü.
43 Și, când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri uscate căutând odihnă și nu găsește.
Ngmüimkhyakse khyang üngka naw a lut law üng, mkyanga a hüieinak vai hnün sui hü lü am hmu lü,
44 Atunci spune: Mă voi întoarce în casa mea de unde am ieșit; și când vine, o găsește goală, măturată și înfrumusețată.
“ka venak kphyüm ima ka cit be khai” ti lü a ceh be üng, a na ngcim lü a na phephaih, a na ngkhämtawng se a hmuh.
45 Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai stricate decât el și intră și locuiesc acolo; și starea de pe urmă a acelui om devine mai rea decât cea dintâi. Chiar așa va fi și cu această generație stricată.
Cit be lü amäta kthaka se bawkia ngmüimkhya ksee khyüh jah khü law se lut u lü, acuia awmki he. Acunüng, acuna khyang üng kya law khai cun akma kaa kthaka kyühkse bawki ni. Acukba tukbäih hina khyang ksee üng pi thawn law hnga khai” a ti.
46 Pe când vorbea el încă oamenilor, iată, mama și frații lui stăteau afară în picioare, dorind să vorbească cu el.
Acukba khyang khawhahea veia a ngthuei k'um üng a nu ja a benae naw ami ngthuheipüi vaia sui hü u lü kpunga ngdüikie.
47 Atunci cineva i-a spus: Iată, mama ta și frații tăi stau afară în picioare, dorind să vorbească cu tine.
Acunüng mat naw, “Tenga na nu ja na benae naw ning ngthuei hlüpüi lü kpunga ngdüi ve u” ti lü a mtheh.
48 Dar el a răspuns și a zis celui ce i-a vorbit: Cine este mama mea? Și cine sunt frații mei?
Jesuh naw, “U ni ka nu, ue ni ka benae cun” a ti.
49 Și și-a întins mâna spre discipolii săi și a spus: Iată, mama mea și frații mei!
Acunüng Jesuh naw axüisaw he maa a kut säng lü, “Hine hin ka nu ja ka benae ni.”
50 Fiindcă oricine va face voia Tatălui meu care este în cer, acesta este fratele meu și soră și mamă.
Au pi, ka pa khankhawa kaa ngjak hlü pawhki naküt cun ka benae, ka cinae ja ka nua kyaki he ni” a ti.
