Marcu 9
1 Și le-a spus: Adevărat vă spun că: Sunt unii dintre cei ce stau în picioare aici, care nicidecum nu vor gusta din moartea, până ce nu vor fi văzut împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.
Hei afiꞌ liliꞌ Au oꞌola ngga ia. Hambu mia basa hei ia ra, ruma nda feꞌe mate sa, dei fo rita Lamatualain parenda no koasa monae na.
2 Și după șase zile, Isus ia pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și îi conduce sus pe un munte înalt, singuri, la o parte; și a fost transfigurat înaintea lor.
Basa fai nee boe, Yesus noꞌe Petrus, Yakobis, ma Yohanis, de hene risiꞌ mbuku naruꞌ sa atahori nese na. Losa ata ma, rita Yesus dadꞌi laen.
3 Și hainele sale au devenit strălucitoare, peste măsură de albe, ca zăpada; așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le poate înălbi.
Eni badꞌu na dadꞌi muti makahahadꞌo. Sia raefafoꞌ ia nda hambu saa fo mutiꞌ lenaꞌ Eni badꞌu na sa.
4 Și li s-au arătat Ilie cu Moise; și vorbeau cu Isus.
Aiboiꞌ ma, rita Yesus ola-olaꞌ no Baꞌi Elia ma Baꞌi Musa.
5 Și Petru a răspuns și i-a zis lui Isus: Învățătorule, este bine pentru noi să fim aici; și să facem trei tabernacole: unul pentru tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
Petrus se ramatau rae mate. Petrus o bingun, losa ana olaꞌ leli. Nafadꞌe Yesus nae, “Papa! Hita maloleꞌ sia ia, e! Dadꞌi malole lenaꞌ hita tao lalaꞌ telu. Fee esa neu Papa, esa neu Baꞌi Musa, ma esa neu Baꞌi Elia.”
6 Fiindcă nu știa ce să spună; fiindcă erau foarte înspăimântați.
7 Și s-a făcut un nor care i-a umbrit; și o voce a venit din nor, spunând: Acesta este Fiul meu preaiubit: Ascultați-l!
Basa naa ma, leleeꞌ a onda nema, de tatana nala se. Boe ma rena haraꞌ mia leleeꞌ a nae, “Rena! Yesus ia, Au Ana susue ngga. Hei rena matalolole neu E!”
8 Și dintr-o dată, când s-au uitat de jur împrejur, nu au mai văzut pe nimeni, decât numai pe Isus cu ei.
Petrus se rena haraꞌ na, ara mete rereoꞌ te nda rita atahori laen sa, akaꞌ a Yesus mesaꞌ ne.
9 Și pe când coborau ei de pe munte, le-a poruncit să nu spună nimănui ce lucruri au văzut, până ce Fiul omului va fi înviat dintre morți.
Basa naa, Yesus no mana tungga nara onda mia leteꞌ naa. Yesus ai se nae, “Saa fo hei feꞌe mita faꞌ ra, hei afiꞌ mifadꞌe atahori esa boe. Au ia, tebꞌe-tebꞌeꞌ Atahori Matetuꞌ a. Au musi mate dei. Basa fo, Au usodꞌa baliꞌ, dei fo hei bole mifadꞌe atahori ra.”
10 Și au ținut în ei acel cuvânt, întrebându-se unul pe altul ce ar însemna învierea dintre morți.
Ara toꞌu rahereꞌ Yesus hehelu-fufuli na, de nda rafadꞌe atahori sa. Te teluꞌ se, esa natane esa rae, “Eni dudꞌuꞌa na saa, losa nae Eni nasodꞌa baliꞌ mia mamate na? Taꞌo bee, e?”
11 Și l-au întrebat, spunând: De ce spun scribii că Ilie trebuie să vină întâi?
Boe ma, ratane E rae, “Meser agama ra rae ‘Baꞌi Elia musi nema dei, dei fo Kristus nema.’ Te tungga Papa, naa taꞌo bee?”
12 Iar el, răspunzând, le-a zis: Ilie, într-adevăr, venind întâi, restaurează toate lucrurile; și după cum este scris despre Fiul omului, că trebuie să sufere multe și să fie disprețuit.
Yesus nataa nae, “Memaꞌ tebꞌe. Baꞌi Elia musi nema dei, fo soi dalaꞌ fee neu Kristus, atahori fo Lamatualain dudu basa mia dalahulu naa neu. Te taꞌo bee? Hei nda feꞌe mihine saa fo ara suraꞌ sia Lamatualain susura na soaꞌ neu Atahori Matetuꞌ naa? Ara suraꞌ memaꞌ, rae mete ma Eni nema ena, atahori raꞌasususaꞌ E, losa tao risa E.
13 Dar vă spun că: Ilie a și venit și i-au făcut orice au voit, așa cum este scris despre el.
Hei musi pasa ndiki mara matalole! Baꞌi Elia naa memaꞌ nema ena. Ma atahori raꞌasususaꞌ e, tungga sira hihii na. Naa o nandaa no saa fo baꞌi-baꞌi ra suraꞌ hela memaꞌ mia doo na neu.”
14 Și când a venit la discipoli, a văzut o mulțime mare împrejurul lor și pe scribi întrebându-se cu ei.
Yesus no mana tungga katelu nara, randaa baliꞌ ro mana tungga laen nara, ma rita atahori naeꞌ raꞌabꞌubꞌue. Ara rema rita Yesus mana tungga laen nara rareresi ro meser agama ra.
15 Și îndată toți oamenii, când l-au văzut, au fost foarte uimiți, și alergând la el, îl salutau.
Atahori naeꞌ naa ra mete-rita Yesus, ara nggengger, te rae Ana feꞌe sia leteꞌ ata. De ara relaꞌ reu randaa ro E.
16 Și i-a întrebat pe scribi: Ce vă întrebați cu ei?
Yesus natane mbali se nae, “Hei mireresi saa sia ia?”
17 Și unul din mulțime a răspuns și a zis: Învățătorule, am adus la tine pe fiul meu, care are un duh mut;
Te atahori esa nema nae, “Papa, rena dei! Au o ana tou ngga. Ana nabobꞌeꞌ nda ola-olaꞌ nala sa, huu nitu a tao e. Au oꞌe Papa naꞌahahaiꞌ e dei.
18 Și oriunde îl apucă, îl scutură puternic și face spume și își scrâșnește dinții și rămâne vlăguit; și am vorbit cu discipolii tăi ca să îl scoată; și ei nu au fost în stare.
Mete ma nitu a masoꞌ e, ana mbembesiꞌ ao na neu rae a. Boe ma bafa na lua fufureꞌ, ma ale nisi na. Boe ma ao na o baraꞌai onaꞌ hau a. Au oꞌe Papa mana tungga nara, fo oi hendi nitu a. Te ara nda bisa saa-saa sa bee.”
19 El i-a răspuns și a zis: O, generație fără credință, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda? Aduceți-l la mine.
Rena taꞌo naa, Yesus bua se nae, “He! Hei seli tebꞌe! Au unori hei bali-baliꞌ, onaꞌ o hei nda mihine sa. Ma nda mimihere tebꞌe-tebꞌeꞌ neu Au sa! Au musi fee tembo neu hei losa bee fai! Mendi anaꞌ naa nisiꞌ ia!”
20 Și l-au adus la el. Și când l-a văzut, îndată duhul l-a scuturat puternic și el a căzut la pământ și se zvârcolea făcând spume.
De oꞌo rendi e nisiꞌ Yesus. Nitu a mete-nita Yesus, boe ma ana mbesiꞌ hendi anaꞌ a losa naꞌaloli lololir neu rae a ma bafa na nafufure.
21 Și l-a întrebat pe tatăl lui: De cât timp i se întâmplă aceasta? Iar el a spus: Din copilărie.
Basa boe ma, Yesus natane anaꞌ a papa na nae, “Ho ana ma dadꞌi taꞌo ia mia leleꞌ bee?” Papa na nataa nae, “Mia ana diki na.”
22 Și deseori îl aruncă în foc și în ape, ca să îl nimicească; dar dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne.
Nitu a nae nisa e doo ena. Ana tao hendi ana ngga ia bali-baliꞌ ai rala neu, ma naꞌatetenaꞌ e oe rala neu boe. De Papa tulun dei! Mete ma bisa, Papa sue hai na, muꞌuhahaiꞌ e dei.”
23 Iar Isus i-a spus: Dacă poți crede, toate lucrurile sunt posibile celui ce crede.
Yesus nataa nae, “Taꞌo bee de ho mae ‘mete ma bisa’? Au memaꞌ bisa tao basa-bꞌasaꞌ e, sadꞌi atahori ramahere dei!”
24 Și îndată tatăl copilului a strigat și a spus cu lacrimi: Cred, Doamne; ajută a mea necredință.
Basa boe ma, tou lasiꞌ a nataa no naeꞌ a nggaee oi, “Papa! Memaꞌ au umuhere ena. De tulun au fo nemehere ngga boe tamba manggate!”
25 Când Isus a văzut că mulțimea se aduna alergând, a mustrat duhul necurat, spunându-i: Duhule mut și surd, eu îți poruncesc, ieși din el și nu mai intra în el.
Leleꞌ naa, Yesus nita atahori naeꞌ rema rakaseseti sia naa. Boe ma Ana parenda nitu a nae, “He! Nitu deꞌulaka! Lao hela ana ia leo fo ana rena, ma ola-olaꞌ nalaꞌ. Ho afiꞌ masoꞌ seluꞌ misiꞌ e fai!”
26 Și duhul a strigat și l-a scuturat puternic și a ieșit din el; și era ca unul mort; încât mulți au spus: Este mort.
Rena Yesus olaꞌ naꞌo naa boe, nitu a nggasi nahereꞌ. Ana tao anaꞌ naa naꞌaloli ndundulea dei, de ana lao hela e. Boe ma anaꞌ naa onaꞌ a mates e. De atahori mana sa naa ra rae, “Naa, maten!”
27 Dar Isus, luându-l de mână, l-a ridicat; iar el s-a sculat.
Te Yesus toꞌu nala anaꞌ lima na, de nafefela e. Boe ma ana fela neuꞌ ena.
28 Și după ce el a intrat în casă, discipolii săi l-au întrebat deoparte: Noi de ce nu l-am putut scoate afară?
Basa naa, de Yesus no mana tungga nara lao hela mamanaꞌ naa, de risiꞌ ume sa rala. Sia naa ratane Yesus rae, “Papa! Taꞌo bee de hai nda bisa oi nitu naa sa?”
29 Iar el le-a spus: Acest fel nu poate ieși afară prin nimic, decât prin rugăciune și postire.
Yesus nafadꞌe se nae, “Rena matalolole! Nitu ra memaꞌ deꞌulakaꞌ. De mete ma hei nda hule-oꞌe moꞌe tulun neu Lamatualain sa, hei nda bisa oi nitu onaꞌ naa sa.”
30 Și au plecat de acolo și au trecut prin Galileea; și nu voia ca cineva să știe.
Basa ma Yesus no mana tungga nara lao hela mamanaꞌ naa, de risiꞌ propinsi Galilea. Leleꞌ naa, Yesus nda nau atahori rahine Eni sia naa sa,
31 Fiindcă învăța pe discipolii săi și le spunea: Fiul omului este trădat în mâinile oamenilor iar ei îl vor ucide; și după ce va fi fost ucis, a treia zi va învia.
huu Ana nae nanori a mana tungga nara. Ana nafadꞌe se nae, “Nda doo saꞌ te, ara seo hendi Au neu atahori feaꞌ. Dei fo ara risa Au, Atahori Matetuꞌ ia. Memaꞌ Au mate, te finiesa na, Au usodꞌa baliꞌ.”
32 Dar nu au înțeles acea spusă și le-a fost teamă să îl întrebe.
Yesus nafadꞌe naꞌo naa, ma mana tungga nara bingun. Te ara nda rambarani ratane seluꞌ Yesus oꞌola na sosoa na sa.
33 Și a venit la Capernaum și fiind în casă, i-a întrebat: Pentru ce v-ați contrazis între voi pe drum?
Basa naa ma, Yesus se laoꞌ losa Kapernaum. Ara risiꞌ ume rala, boe ma Yesus natane se nae, “Faꞌra hei mireresi saa mia dalaꞌ?”
34 Dar tăceau, fiindcă pe drum s-au contrazis unii cu alții cine va fi cel mai mare.
Te huu, nda hambu esa nambarani nataa sa bee, te mia dalaꞌ taladꞌan ara rasimbo bafaꞌ rae seka monaeꞌ sia basa-bꞌasa sira.
35 Și a șezut și a chemat pe cei doisprezece și le-a spus: Dacă cineva dorește să fie cel dintâi, să fie cel de pe urmă între toți și servitor al tuturor.
Basa ma Yesus endoꞌ de nanori se nae, “Seka nae dadꞌi atahori monaeꞌ, eni masodꞌaꞌ na musi onaꞌ a ate fo tulu-fali basa atahori.
36 Și a luat un copilaș și l-a pus în mijlocul lor; și după ce l-a luat în brațe, le-a spus:
Basa boe ma, Yesus oꞌo nala ana dikiꞌ esa mia naa, de baliꞌ nisiꞌ taladꞌa nara. Ana olaꞌ nae,
37 Oricine va primi pe unul din acest fel de copilași în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă primește pe mine, nu pe mine mă primește, ci pe cel ce m-a trimis.
‘Seka tungga Au fo simbo atahori anadikiꞌ onaꞌ anaꞌ ia, naa sosoa na eni simbo Au ena. Ana o simbo Au Papa ngga mana denu Au isiꞌ raefafoꞌ ia.”
38 Și Ioan i-a răspuns, zicând: Învățătorule, noi am văzut pe unul scoțând draci în numele tău și el nu ne urmează; și l-am oprit, pentru că nu ne urmează.
Basa naa boe, Yesus mana tungga na Yohanis, kalaak nae, “Papa! Lao esa, hai mita atahori sa pake Papa nara na oi nitu. Te hai miꞌinggee e, huu eni nda hita atahori na sa.”
39 Dar Isus a spus: Nu îl opriți, fiindcă nu este niciun om care să facă un miracol în numele meu [și] care îndată să mă poată vorbi de rău.
Boe ma Yesus nataa nae, “He! Afiꞌ miꞌinggee e. Te seka pake Au nara ngga fo tao mana dadꞌi, eni nda olaꞌ tao Au nara ngga maꞌafoo sa.
40 Fiindcă cine nu este împotriva noastră, este de partea noastră.
Mete ma eni nda labꞌan hita sa, sosoa na, eni o hita atahori na boe.
41 Fiindcă oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că aparțineți lui Cristos, adevărat vă spun, nu își va pierde răsplata.
Misinedꞌa matalolole o! Mete ma hambu atahori rahine rae hei tungga Kristus, boe ma ana tulun hei, Lamatualain nda liliꞌ atahori naa bebengge na sa. Mae ana fee akaꞌ a oe mutiꞌ nggalas esa o, Lamatualain nda liliꞌ e sa.”
42 Și oricine va poticni pe unul dintre micuții care cred în mine, este mai bine pentru el ca o piatră de moară să îi fie atârnată de gât și să fie aruncat în mare.
Basa boe ma, Yesus nafadꞌe seluꞌ se nae, “Mete ma atahori sa kokoe ana dikiꞌ esa fo tungga dala masalaꞌ losa anaꞌ naa nda namahere Au sa na, besa-bꞌesa o! Malole lenaꞌ atahori naa haꞌi nala fatu monaeꞌ esa, paꞌa neu lesu ai na, ma naꞌatetenaꞌ ao na nisiꞌ tasiꞌ a taladꞌa na.
43 Și dacă mâna ta te poticnește, taie-o; este mai bine pentru tine să intri în viață ciung, decât să ai două mâini și să mergi în iad, în focul ce niciodată nu se va stinge, (Geenna g1067)
Mete ma ho tao salaꞌ mendiꞌ lima ma na, tati hendiꞌ e! Malole lenaꞌ sorga muu mendiꞌ lima seseriꞌ a. Afiꞌ losa ara nggari nggo misiꞌ ai naraka mo lima ma ruꞌa se. (Geenna g1067)
44 Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
[Naraka naa, memaꞌ mamana doidꞌosoꞌ. Ai a nda mate sa, no ula-ula sia naa ra nda hahae tao maꞌafooꞌ sa.]
45 Și dacă piciorul tău te poticnește, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop, decât să ai două picioare și să fii aruncat în iad, în focul ce niciodată nu se va stinge. (Geenna g1067)
Mete ma ho tao salaꞌ mendiꞌ ei ma na, tati hendi e. Malole lenaꞌ sorga muu mendiꞌ ei seseriꞌ. Afiꞌ losa ara nggari nggo misiꞌ ai naraka mo ei ma ruꞌa se. (Geenna g1067)
46 Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
[Naraka naa, memaꞌ mamana doidꞌosoꞌ. Ai a nda mate sa, no ula-ula sia naa ra nda hahae tao maꞌafooꞌ sa.]
47 Și dacă ochiul tău te poticnește, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul iadului, (Geenna g1067)
Mete ma ho tao salaꞌ mendi mata ma na, edꞌo nggari hendi e! Malole lenaꞌ sorga muu mendi mata seseriꞌ. Afiꞌ losa ara nggari nggo misiꞌ ai naraka mo mata ma ruꞌa se. (Geenna g1067)
48 Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
‘Naraka naa, memaꞌ mamana doidꞌosoꞌ. Ai a nda mate sa, no ula-ula sia naa ra nda hahae tao maꞌafooꞌ sa.’
49 Căci fiecare va fi sărat cu foc și fiecare sacrificiu va fi sărat cu sare.
Au nanori ngga ia, memaꞌ bera na seli. De seka nae tungga Au, musi naꞌatataaꞌ tungga nakandoo, onaꞌ sisi fo atahori tao masiꞌ, de pangga neu ai, fo sisi naa naꞌatataa dooꞌ.
50 Sarea este bună; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce o veți drege? Să aveți sare în voi înșivă și pace unii cu alții.
Masiꞌ a mafeliꞌ. Hita pake fo tao nanaat a maladꞌaꞌ. Te mete ma masiꞌa nda masi sa na, eni soaꞌ neu saa fai? Hita nggari hendiꞌ e. Hei o musi dadꞌi onaꞌ masiꞌ, fo misodꞌa sue-lai mo basa atahori. De hei musi miloeꞌ mireresi seka monaeꞌ ma seka anadikiꞌ!”
