Marcu 9
1 Și le-a spus: Adevărat vă spun că: Sunt unii dintre cei ce stau în picioare aici, care nicidecum nu vor gusta din moartea, până ce nu vor fi văzut împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.
Acunüng amät kung naw ami veia, “Ka ning jah mthehki, hin üng ngdüiki he avang cun Pamhnama khaw hlüngtainak am pha law se, am hmu pha u lü am thi khai he awmki he,” a ti.
2 Și după șase zile, Isus ia pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și îi conduce sus pe un munte înalt, singuri, la o parte; și a fost transfigurat înaintea lor.
Amhmüp khyuk käna Jesuh naw, Pita, Jakuk la Johan jah khü lü angxinak khawmcung, a hlüngnaka a jah cehpüi. Acunüng ami maa Jesuh a hmai halangei lawki.
3 Și hainele sale au devenit strălucitoare, peste măsură de albe, ca zăpada; așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le poate înălbi.
A suisak he cun khawmdek khana suisak msawpkie u naw pi acunkba bawk khaia am ami msawp thei vaia bawk lawki.
4 Și li s-au arătat Ilie cu Moise; și vorbeau cu Isus.
Acunüng Elijah la Mosi cun Jesuh am ngthuhei ni se axüisaw kthum he naw ami jah hmuh.
5 Și Petru a răspuns și i-a zis lui Isus: Învățătorule, este bine pentru noi să fim aici; și să facem trei tabernacole: unul pentru tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
Pita naw, “Saja aw, hia mi ve hin daw ve! na phäha mat, Mosia phäha mat, Elijaha phäha mat, sam kthum pha va üng,” a ti.
6 Fiindcă nu știa ce să spună; fiindcă erau foarte înspăimântați.
Ami van kyü ngenki hea kyase, Pita naw i a ti vai am ksingei.
7 Și s-a făcut un nor care i-a umbrit; și o voce a venit din nor, spunând: Acesta este Fiul meu preaiubit: Ascultați-l!
Acunüng khawngmei lawki naw a jah ksungin law; kthaih ngmei üngka naw, “Hin hin ka jawng'engnaka ka Capaa kyaki ni, a ngthu ngai ua,” tia ngthang lawki.
8 Și dintr-o dată, când s-au uitat de jur împrejur, nu au mai văzut pe nimeni, decât numai pe Isus cu ei.
Acun käna ami pipei ami teng üng i pi am hmu u lü Jesuh däng ami veia ve se ami hmuh.
9 Și pe când coborau ei de pe munte, le-a poruncit să nu spună nimănui ce lucruri au văzut, până ce Fiul omului va fi înviat dintre morți.
Mcung üngka naw ami kyum law be üng Jesuh naw, “Khyanga Capa thihnak üngka naw am a thawh law be phata küt üng nami hmuhtheh he u pi ä jah mtheh ua” ti lü a jah ksük.
10 Și au ținut în ei acel cuvânt, întrebându-se unul pe altul ce ar însemna învierea dintre morți.
A mtheh ngjaki he, acunüngpi, “Thihnak üngka naw thawh be tia suilam hin i ni?” tia amimät ngthäh kyuki he.
11 Și l-au întrebat, spunând: De ce spun scribii că Ilie trebuie să vină întâi?
Axüisaw he naw Jesuh üng, “Ise thum jah mtheiki he naw Elijah law ma khai ami ti ni?” tia ami kthäh.
12 Iar el, răspunzând, le-a zis: Ilie, într-adevăr, venind întâi, restaurează toate lucrurile; și după cum este scris despre Fiul omului, că trebuie să sufere multe și să fie disprețuit.
Jesuh naw, “Elijah cun law ma kung lü avan jah pyangtham law be khai. Ise cangcim naw Khyanga Capa mah u se aktäa khuikha khai a ti ni?
13 Dar vă spun că: Ilie a și venit și i-au făcut orice au voit, așa cum este scris despre el.
Ka ning jah mthehki, Elijah pi law päng se a mawngma a ng’yuka kba amimäta ngaih ngaiha ami pawh,” a ti.
14 Și când a venit la discipoli, a văzut o mulțime mare împrejurul lor și pe scribi întrebându-se cu ei.
Jesuh axüisaw he a veia a law üng khyang he khawjah naw jah ngbum si u lü, thum jah mtheiki he naw jah mtaipüi u se a jah hmuh.
15 Și îndată toți oamenii, când l-au văzut, au fost foarte uimiți, și alergând la el, îl salutau.
Acunüng Jesuh ami hmuh la khyang ami van naw aktäa cäi law u lü a veia dawngkie naw ami hnukset law.
16 Și i-a întrebat pe scribi: Ce vă întrebați cu ei?
Jesuh naw a xüisaw he üng, “Acane am i nami ngcuhki ni?” ti lü a jah kthäh.
17 Și unul din mulțime a răspuns și a zis: Învățătorule, am adus la tine pe fiul meu, care are un duh mut;
Khyang mat ami ksung üngka naw, “Saja aw, ka capa khawyai naw ve na se am ngthuheiki na veia ka lawpüi.
18 Și oriunde îl apucă, îl scutură puternic și face spume și își scrâșnește dinții și rămâne vlăguit; și am vorbit cu discipolii tăi ca să îl scoată; și ei nu au fost în stare.
A man law naküt üng mdek üng a kyuksak; acunüng a mcimvawne jah mhlawn lü, a ha jah kyet lü, cai law lü, ve khawiki; na xüisaw he am ami ksät vaia ka jah mtheh amimi naw pi am ksät khawh ve u,” ti lü a pyen.
19 El i-a răspuns și a zis: O, generație fără credință, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda? Aduceți-l la mine.
Jesuh naw, “Aw, jumeinak am takia khyang he, ivei nami hlawnga ka awm khai aw? Ivei nami hlawnga ka ve khai ni? Ka veia hnasen cun lawpüi ua,” a ti.
20 Și l-au adus la el. Și când l-a văzut, îndată duhul l-a scuturat puternic și el a căzut la pământ și se zvârcolea făcând spume.
Jesuha veia ami lawpüi. Khawyai naw Jesuh a hmuh la, hnasen cun aknuia pawh lü mdek vawih na se ngtat hü lü a mcimvawn lawng lawki.
21 Și l-a întrebat pe tatăl lui: De cât timp i se întâmplă aceasta? Iar el a spus: Din copilărie.
Jesuh naw a pa üng, “Ahinkba a awmnak ivei law pängki ni?” ti lü kthäh se a pa naw, “Angmawca üng a tünei ni,
22 Și deseori îl aruncă în foc și în ape, ca să îl nimicească; dar dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne.
hnim hü lü khawvei mei üng, tui üng a buhtawn khawi; Cunsepi na mdaw be khawh üng ta jah m’yenei lü jah kpüia,” ti lü a nghuinak.
23 Iar Isus i-a spus: Dacă poți crede, toate lucrurile sunt posibile celui ce crede.
Jesuh naw “Ä” ti lü, “Na jumki aw? Jumkia phäha avan kya theiki ni,” a ti.
24 Și îndată tatăl copilului a strigat și a spus cu lacrimi: Cred, Doamne; ajută a mea necredință.
Hnasena pa naw ngpyang lü, “Jum veng, Cunsepi ka jumnak am khäk ve; ka jum lawnak däm vaia na kpüia,” a ti.
25 Când Isus a văzut că mulțimea se aduna alergând, a mustrat duhul necurat, spunându-i: Duhule mut și surd, eu îți poruncesc, ieși din el și nu mai intra în el.
Jesuh naw khyang he naw jah k’et lawki he ti a jah ksing üng khawyai üng, “Pang lü, angkia ngmüimkhya, hina hnasen üngka naw lut law lü, a veia ä lut be tia,” ti lü a ksenak.
26 Și duhul a strigat și l-a scuturat puternic și a ieșit din el; și era ca unul mort; încât mulți au spus: Este mort.
Acunüng khawyai cun ngpyang lü, hnasen kthüng lü, lut lawki. Hnasen cun akthia mäiha ve law se khyang naküt naw, “Thi ve,” ami ti.
27 Dar Isus, luându-l de mână, l-a ridicat; iar el s-a sculat.
Jesuh naw hnasen cun a kut üng kpang lü mtho se, ngdüi lawki.
28 Și după ce el a intrat în casă, discipolii săi l-au întrebat deoparte: Noi de ce nu l-am putut scoate afară?
Acun käna Jesuh im k’uma a luh law üng axüisaw he naw, “Ise keimi naw am kami ksät thei ni?” tia, ami kthäh.
29 Iar el le-a spus: Acest fel nu poate ieși afară prin nimic, decât prin rugăciune și postire.
Jesuh naw, “Hina mäih cun ktaiyünaka thea ta i am ksät thei vaia am kya naw,” a ti.
30 Și au plecat de acolo și au trecut prin Galileea; și nu voia ca cineva să știe.
Jesuh la axüisaw he ngnam ceh ta u lü Kalile da citki he. Jesuh naw a awmnak u naw pi a ksing vai am a ngaih.
31 Fiindcă învăța pe discipolii săi și le spunea: Fiul omului este trădat în mâinile oamenilor iar ei îl vor ucide; și după ce va fi fost ucis, a treia zi va învia.
Isetiakyaüng, axüisaw he üng, “Khyanga Capa cun khyang he üng ap khai he, hnima kya khai, acun käna amhmüp kthum üng tho law be khai,” ti lü a jah mtheia phäha kyaki.
32 Dar nu au înțeles acea spusă și le-a fost teamă să îl întrebe.
Cunsepi axüisaw he naw a jah mtheimthangnak am ksing u, ami kthäh vaia pi kyüh u lü, am kthäh u.
33 Și a venit la Capernaum și fiind în casă, i-a întrebat: Pentru ce v-ați contrazis între voi pe drum?
Kapenawma law u lü, im k’uma ami ve k’um üng, Jesuh naw axüisaw he üng, “Lam cäpa i nami mtaiki?” ti lü a jah kthäh.
34 Dar tăceau, fiindcă pe drum s-au contrazis unii cu alții cine va fi cel mai mare.
Lam cäpa amimät he üng u kyäp säih khai tia mtaiki hea kyase ami van naw am ami msang.
35 Și a șezut și a chemat pe cei doisprezece și le-a spus: Dacă cineva dorește să fie cel dintâi, să fie cel de pe urmă între toți și servitor al tuturor.
Acunüng Jesuh naw a ngawhnak üng xaleinghngih he jah khü lü, “Upi a ma säih vai ngjahlüki cun hnu säih lü, avana m'yaa kya se,” ti lü a jah mtheh.
36 Și a luat un copilaș și l-a pus în mijlocul lor; și după ce l-a luat în brațe, le-a spus:
Jesuh naw hnasenca mat khü lü ami ksung üng a ngdüihsak. Acunüng a kut am kpawm lü,
37 Oricine va primi pe unul din acest fel de copilași în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă primește pe mine, nu pe mine mă primește, ci pe cel ce m-a trimis.
“Upi hina hnasenca he üngka mat ka ngming üng doeiki cun kei na dokia kyaki; acunüng upi kei na doki cun, kei däng na dokia am kya lü kei na tüih lawkia ka Pa pi dokia kyaki ni,” a ti.
38 Și Ioan i-a răspuns, zicând: Învățătorule, noi am văzut pe unul scoțând draci în numele tău și el nu ne urmează; și l-am oprit, pentru că nu ne urmează.
Johan naw, “Saja aw, khyang mat mi hlawnga am ngkhap hü hngaki naw na ngming am khawyai he jah ksät se kami hmuh, mi hlawnga am ngkhap hü hngakia kyase a bilawh kami mkhye,” a ti.
39 Dar Isus a spus: Nu îl opriți, fiindcă nu este niciun om care să facă un miracol în numele meu [și] care îndată să mă poată vorbi de rău.
Jesuh naw, “Ä mkhye pe ua, ka ngming am müncankse vai pawhmsahki naw acun käna akjäiha am na pyetse khai ni.
40 Fiindcă cine nu este împotriva noastră, este de partea noastră.
Mimi am jah hnengki cun mimi da awmkia kyaki ni.
41 Fiindcă oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că aparțineți lui Cristos, adevărat vă spun, nu își va pierde răsplata.
Ka ning jah mthehki, upi ka khyanga nami kyaa phäha awk vai tui a khawtca ning jah peki cun a ngkhyengnak vai am lap khai ni.
42 Și oricine va poticni pe unul dintre micuții care cred în mine, este mai bine pentru el ca o piatră de moară să îi fie atârnată de gât și să fie aruncat în mare.
“Upi hnasena kba kei na jumki kyukngtängsaki cun a nghngü üng ksumnu khawp u lü mliktui üng tawnin üng daw bawk khai ni.
43 Și dacă mâna ta te poticnește, taie-o; este mai bine pentru tine să intri în viață ciung, decât să ai două mâini și să mergi în iad, în focul ce niciodată nu se va stinge, (Geenna g1067)
Acunakyase na kut naw a ning katkawngsaki üng khyüngina! Kut nghngih küm se, am dim theikia mulaia na ceha kdama ta, kut am küm se xünnaka pha hin na phäha daw bawki ni. (Geenna g1067)
44 Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
45 Și dacă piciorul tău te poticnește, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop, decât să ai două picioare și să fii aruncat în iad, în focul ce niciodată nu se va stinge. (Geenna g1067)
Na khaw naw a ning katkawngsak üng xüngina! Khaw nghngih küm se, mei am dim theikia mulaia na ceha kdama ta, khaw am küm se xünnaka pha hin na phäha daw bawki ni. (Geenna g1067)
46 Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
47 Și dacă ochiul tău te poticnește, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul iadului, (Geenna g1067)
Na mik naw a ning katkawngsak üng kawihina! Na mik küm se mulaia na ceha kdama ta, mik mat däng am Pamhnama khaw na luh hin daw bawki ni. (Geenna g1067)
48 Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
Acuia jah eikia mkyüt am thi lü jah uikia mei pi am dim thei.
49 Căci fiecare va fi sărat cu foc și fiecare sacrificiu va fi sărat cu sare.
Ngkengnaka sa mci am caihsaka kba khyang avan mei am caisak vai.
50 Sarea este bună; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce o veți drege? Să aveți sare în voi înșivă și pace unii cu alții.
Mci hin dawki ni; Cunsepi a tuinak a khyüh üng ihawkba nami tuisak be khai ni? Mcia kba tuikia ngkhawteinak ta u lü, mat la mat dim’yenak am awm ua,” a ti.
