< Marcu 7 >

1 Atunci s-au adunat la el fariseii și anumiți scribi care au venit din Ierusalim.
ויקהלו אליו הפרושים ומן הסופרים אשר באו מירושלים׃
2 Și când au văzut pe unii din discipolii lui mâncând pâine cu mâinile spurcate, adică nespălate, îi învinovățeau.
ויהי כראותם מתלמידיו אכלים לחם בטמאת ידיהם בלא נטילה ויוכיחו אתם׃
3 Fiindcă fariseii și toți iudeii, dacă nu se spală des pe mâini, nu mănâncă, ținând tradiția bătrânilor.
כי הפרושים וכל היהודים לא יאכלו בלתי את רחצו את ידיהם עד הפרק באחזם בקבלת הזקנים׃
4 Și când vin de la piață, dacă nu se îmbăiază, nu mănâncă. Și sunt multe alte lucruri, pe care le-au primit să le țină, precum este: îmbăierea paharelor și a oalelor și a vaselor de aramă și a meselor.
ואת אשר מן השוק אינם אכלים בלא טבילה ועוד דברים אחרים רבים אשר קבלו לשמר כמו טבילת כסות וכדים ויורות ומטות׃
5 Atunci fariseii și scribii l-au întrebat: De ce nu umblă discipolii tăi conform tradiției bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile nespălate?
וישאלו אותו הפרושים והסופרים מדוע תלמידיך אינם נהגים על פי קבלת הזקנים כי אכלים לחם בלא נטבילת ידים׃
6 El a răspuns și le-a zis: Bine a profețit Isaia despre voi, fățarnicilor, așa cum este scris: Acest popor mă onorează cu buzele lor, dar inima lor este departe de mine.
ויען ויאמר אליהם היטב נבא ישעיהו עליכם החנפים ככתוב העם הזה בשפתיו כבדוני ולבו רחק ממני׃
7 Dar în zadar mi se închină, învățându-[i] pe oameni ca doctrine poruncile oamenilor.
ותהו יראתם אתי מצות אנשים מלמדים׃
8 Fiindcă lăsând deoparte porunca lui Dumnezeu, țineți tradiția oamenilor, precum îmbăierea oalelor și a paharelor; și faceți multe alte lucruri asemănătoare.
כי עזבתם את מצות אלהים לאחז בקבלת בני אדם טבילות כדים וכסות וכאלה רבות אתם עשים׃
9 Și le-a spus: Prea bine respingeți porunca lui Dumnezeu, ca să țineți propria voastră tradiție.
ויאמר אליהם מה יפה עשיתם אשר בטלתם את מצות האלהים כדי שתשמרו את קבלתכם׃
10 Fiindcă Moise a spus: Onorează pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cel ce blestemă pe tată sau mamă, de moarte să moară;
כי משה אמר כבד את אביך ואת אמך ומקלל אביו ואמו מות יומת׃
11 Dar voi spuneți: Dacă un om va spune tatălui sau mamei sale: Este corban, altfel spus, orice ți-ar fi de folos de la mine este un dar; va fi liber,
ואתם אמרים איש כי יאמר לאביו ולאמו קרבן פרושו מתנה לאלהים כל מה שאתה נהנה לי׃
12 Și nu îl mai lăsați să facă ceva pentru tatăl său sau mama sa;
ולא תניחו לו לעשות עוד מאומה לאביו ולאמו׃
13 Făcând fără efect cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră, pe care ați dat-o; și faceți multe alte lucruri asemănătoare.
ותפרו את דבר האלהים על ידי קבלתכם אשר קבלתם והרבה כאלה אתם עשים׃
14 Și după ce a chemat pe toți oamenii, le-a spus: Dați-mi fiecare ascultare și înțelegeți;
ויקרא אל כל העם ויאמר אליהם שמעו אלי כלכם והבינו׃
15 Nu este nimic din afara unui om, care intrând în el îl poate spurca, ci lucrurile care ies din el, acelea sunt cele ce spurcă pe om.
אין דבר מחוץ לאדם אשר יוכל לטמא אותו בבאו אל קרבו כי אם הדברים היוצאים ממנו המה יטמאו את האדם׃
16 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
כל אשר אזנים לו לשמע ישמע׃
17 Și când a intrat în casă, ieșind din mulțime, discipolii săi l-au întrebat despre parabolă.
ויהי כאשר שב הביתה מן ההמון וישאלהו תלמידיו על דבר המשל׃
18 Iar el le-a spus: Așa de nepricepuți sunteți și voi? Nu pricepeți că orice intră în om din afară, nu îl poate spurca;
ויאמר אליהם האף אתם חסרי בינה הלא תשכילו כי כל הבא את תוך האדם מחוצה לו לא יטמאנו׃
19 Pentru că nu intră în inima lui, ci în pântece și iese în hazna, curățind toate mâncărurile?
כי לא יבוא אל לבו כי אם אל כרשו ויצא למוצאות להבר כל אכל׃
20 Și a spus: Ce iese din om, aceea spurcă pe om.
ויאמר היצא מן האדם הוא מטמא את האדם׃
21 Fiindcă dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, adultere, curvii, ucideri,
כי מתוך לב האדם יצאות המחשבות הרעות נאף וזנה ורצוח וגנוב ואהבת בצע ורשעה ורמיה וזוללות וצרות עין וגדוף וזדון וסכלות׃
22 Hoții, lăcomii, stricăciuni, înșelăciune, desfrânare, un ochi rău, blasfemie, mândrie, nebunie;
23 Toate aceste rele ies dinăuntru și îl spurcă pe om.
כל הרעות האלה מקרב האדם הן יוצאות ומטמאות אתו׃
24 Și de acolo s-a sculat și s-a dus între ținuturile Tirului și ale Sidonului și a intrat într-o casă și dorea ca nimeni să nu știe; dar nu a putut fi ascuns.
ויקם משם וילך לו אל גבולות צור וצידון ובבואו הביתה לא אבה כי יודע לאיש ולא יכל להסתר׃
25 Fiindcă o femeie, a cărei fetiță avea un duh necurat, a auzit despre el și a venit și a căzut la picioarele lui;
כי אשה אשר רוח טמאה נכנסה בבתה הקטנה שמעה את שמעו ותבא ותפל לרגליו׃
26 Femeia era grecoaică, de națiune siro-feniciană; și l-a implorat să scoată dracul din fiica ei.
והאשה יונית וארץ מולדתה כנען אשר לסוריא ותבקש ממנו לגרש אר השד מבתה׃
27 Dar Isus i-a spus: Lasă întâi copiii să se sature; fiindcă nu este potrivit să iei pâinea copiilor și să o arunci la căței.
ויאמר אליה ישוע הניחו לשבע בראשונה הבנים כי לא טוב לקחת לחם הבנים ולהשליכו לצעירי הכלבים׃
28 Iar ea a răspuns și i-a zis: Da, Doamne, totuși și cățeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor.
ותען ותאמר אליו כן אדני אבל גם צעירי הכלבים יאכלו תחת השלחן מפרורי לחם הבנים׃
29 Și el i-a spus: Pentru acest cuvânt, du-te; dracul a ieșit din fiica ta.
ויאמר אליה בגלל דברך זה לכי לך יצא השד מבתך׃
30 Și când a ajuns acasă, a găsit dracul plecat și pe fiica ei întinsă pe pat.
ותבא אל ביתה ותמצא את הילדה משכבת על חמטה והשד יצא ממנה׃
31 Și din nou, plecând din ținuturile Tirului și Sidonului, a venit la marea Galileii, prin mijlocul ținuturilor Decapolei.
וישב ויצא מגבול צור וצידון ויבא אל ים הגליל בתוך גבול עשר הערים׃
32 Și ei i-au adus pe unul care era surd și avea un impediment în vorbire; și l-au implorat să își pună mâna pe el.
ויביאו אליו איש אשר היה חרש ואלם ויתחננו לו לשום עליו את ידו׃
33 Și l-a luat deoparte afară din mulțime și și-a pus degetele în urechile lui și a scuipat și i-a atins limba,
ויקח אתו לבדו מקרב ההמון וישם את אצבעותיו באזניו וירק ויגע על לשנו׃
34 Și privind în sus spre cer, a oftat și i-a spus: Effata, care înseamnă, Deschide-te.
ויבט השמימה ויאנח ויאמר אליו אפתח ופרושו הפתח׃
35 Și îndată urechile i-au fost deschise și frâul limbii sale a fost dezlegat și vorbea clar.
וברגע נפתחו אזניו ויתר קשר לשונו וידבר בשפה ברורה׃
36 Și le-a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult proclamau aceasta.
ויזהר אותם כי לא יספרו לאיש וכאשר יזהירם כן ירבו להכריז׃
37 Și erau peste măsură de înmărmuriți, spunând: Toate le-a făcut bine; face deopotrivă pe surzi să audă și pe muți să vorbească.
וישתוממו עד מאד ויאמרו את הכל עשה יפה גם החרשים הוא עשה לשמעים גם האלמים למדברים׃

< Marcu 7 >