Marcu 6
1 Și a plecat de acolo și a venit în patria sa; și discipolii săi îl urmează.
১অনন্তৰং স তৎস্থানাৎ প্ৰস্থায স্ৱপ্ৰদেশমাগতঃ শিষ্যাশ্চ তৎপশ্চাদ্ গতাঃ|
2 Și când a venit sabatul, a început să îi învețe în sinagogă; și mulți, auzindu-l, erau înmărmuriți, spunând: De unde are el acestea? Și ce înțelepciune îi este dată, încât și fapte puternice ca acestea sunt făcute prin mâinile lui?
২অথ ৱিশ্ৰামৱাৰে সতি স ভজনগৃহে উপদেষ্টুমাৰব্ধৱান্ ততোঽনেকে লোকাস্তৎকথাং শ্ৰুৎৱা ৱিস্মিত্য জগদুঃ, অস্য মনুজস্য ঈদৃশী আশ্চৰ্য্যক্ৰিযা কস্মাজ্ জাতা? তথা স্ৱকৰাভ্যাম্ ইত্থমদ্ভুতং কৰ্ম্ম কৰ্ত্তাম্ এতস্মৈ কথং জ্ঞানং দত্তম্?
3 Nu este acesta tâmplarul, fiul Mariei, fratele lui Iacov și al lui Iose și al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile lui aici cu noi? Și se poticneau de el.
৩কিমযং মৰিযমঃ পুত্ৰস্তজ্ঞা নো? কিমযং যাকূব্-যোসি-যিহুদা-শিমোনাং ভ্ৰাতা নো? অস্য ভগিন্যঃ কিমিহাস্মাভিঃ সহ নো? ইত্থং তে তদৰ্থে প্ৰত্যূহং গতাঃ|
4 Dar Isus le-a spus: Un profet nu este fără onoare decât în patria sa și printre rudele sale și în casa lui.
৪তদা যীশুস্তেভ্যোঽকথযৎ স্ৱদেশং স্ৱকুটুম্বান্ স্ৱপৰিজনাংশ্চ ৱিনা কুত্ৰাপি ভৱিষ্যদ্ৱাদী অসৎকৃতো ন ভৱতি|
5 Și nu a putut face acolo nicio lucrare puternică, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
৫অপৰঞ্চ তেষামপ্ৰত্যযাৎ স ৱিস্মিতঃ কিযতাং ৰোগিণাং ৱপুঃষু হস্তম্ অৰ্পযিৎৱা কেৱলং তেষামাৰোগ্যকৰণাদ্ অন্যৎ কিমপি চিত্ৰকাৰ্য্যং কৰ্ত্তাং ন শক্তঃ|
6 Și s-a minunat de necredința lor. Și străbătea satele din jur, învățându-i.
৬অথ স চতুৰ্দিক্স্থ গ্ৰামান্ ভ্ৰমিৎৱা উপদিষ্টৱান্
7 Și a chemat pe cei doisprezece și a început să îi trimită înainte, doi câte doi; și le-a dat putere peste duhurile necurate;
৭দ্ৱাদশশিষ্যান্ আহূয অমেধ্যভূতান্ ৱশীকৰ্ত্তাং শক্তিং দত্ত্ৱা তেষাং দ্ৱৌ দ্ৱৌ জনো প্ৰেষিতৱান্|
8 Și le-a poruncit să nu ia nimic pentru drum, decât doar un toiag; nici traistă, nici pâine, nici bani în brâu;
৮পুনৰিত্যাদিশদ্ যূযম্ একৈকাং যষ্টিং ৱিনা ৱস্ত্ৰসংপুটঃ পূপঃ কটিবন্ধে তাম্ৰখণ্ডঞ্চ এষাং কিমপি মা গ্ৰহ্লীত,
9 Ci încălțați cu sandale; și să nu îmbrace două haine.
৯মাৰ্গযাত্ৰাযৈ পাদেষূপানহৌ দত্ত্ৱা দ্ৱে উত্তৰীযে মা পৰিধদ্ৱ্ৱং|
10 Și le-a spus: În orice loc ar fi să intrați într-o casă, acolo să rămâneți până plecați din acel loc.
১০অপৰমপ্যুক্তং তেন যূযং যস্যাং পুৰ্য্যাং যস্য নিৱেশনং প্ৰৱেক্ষ্যথ তাং পুৰীং যাৱন্ন ত্যক্ষ্যথ তাৱৎ তন্নিৱেশনে স্থাস্যথ|
11 Și oricine nu vă va primi, nici nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor. Adevărat vă spun: Va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora în ziua judecății decât pentru acea cetate.
১১তত্ৰ যদি কেপি যুষ্মাকমাতিথ্যং ন ৱিদধতি যুষ্মাকং কথাশ্চ ন শৃণ্ৱন্তি তৰ্হি তৎস্থানাৎ প্ৰস্থানসমযে তেষাং ৱিৰুদ্ধং সাক্ষ্যং দাতুং স্ৱপাদানাস্ফাল্য ৰজঃ সম্পাতযত; অহং যুষ্মান্ যথাৰ্থং ৱচ্মি ৱিচাৰদিনে তন্নগৰস্যাৱস্থাতঃ সিদোমামোৰযো ৰ্নগৰযোৰৱস্থা সহ্যতৰা ভৱিষ্যতি|
12 Și au plecat și au predicat ca oamenii să se pocăiască.
১২অথ তে গৎৱা লোকানাং মনঃপৰাৱৰ্ত্তনীঃ কথা প্ৰচাৰিতৱন্তঃ|
13 Și au scos mulți draci și au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
১৩এৱমনেকান্ ভূতাংশ্চ ত্যাজিতৱন্তস্তথা তৈলেন মৰ্দ্দযিৎৱা বহূন্ জনানৰোগানকাৰ্ষুঃ|
14 Și împăratul Irod a auzit despre el, (pentru că numele lui se răspândise) și a spus: Ioan Baptist a înviat dintre morți și din această cauză se arată fapte puternice în el.
১৪ইত্থং তস্য সুখ্যাতিশ্চতুৰ্দিশো ৱ্যাপ্তা তদা হেৰোদ্ ৰাজা তন্নিশম্য কথিতৱান্, যোহন্ মজ্জকঃ শ্মশানাদ্ উত্থিত অতোহেতোস্তেন সৰ্ৱ্ৱা এতা অদ্ভুতক্ৰিযাঃ প্ৰকাশন্তে|
15 Alții au spus: Este Ilie. Și alții au spus: Este un profet, sau ca unul dintre profeți.
১৫অন্যেঽকথযন্ অযম্ এলিযঃ, কেপি কথিতৱন্ত এষ ভৱিষ্যদ্ৱাদী যদ্ৱা ভৱিষ্যদ্ৱাদিনাং সদৃশ একোযম্|
16 Dar când Irod a auzit, a spus: El este Ioan, pe care eu l-am decapitat. El a înviat dintre morți.
১৬কিন্তু হেৰোদ্ ইত্যাকৰ্ণ্য ভাষিতৱান্ যস্যাহং শিৰশ্ছিন্নৱান্ স এৱ যোহনযং স শ্মশানাদুদতিষ্ঠৎ|
17 Fiindcă Irod însuși a trimis și a prins pe Ioan și l-a legat în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
১৭পূৰ্ৱ্ৱং স্ৱভ্ৰাতুঃ ফিলিপস্য পত্ন্যা উদ্ৱাহং কৃতৱন্তং হেৰোদং যোহনৱাদীৎ স্ৱভাতৃৱধূ ৰ্ন ৱিৱাহ্যা|
18 Fiindcă Ioan îi spusese lui Irod: Nu îți este legiuit să o ai pe soția fratelui tău.
১৮অতঃ কাৰণাৎ হেৰোদ্ লোকং প্ৰহিত্য যোহনং ধৃৎৱা বন্ধনালযে বদ্ধৱান্|
19 De aceea Irodiada îi purta pică și voia să îl ucidă, dar nu a putut;
১৯হেৰোদিযা তস্মৈ যোহনে প্ৰকুপ্য তং হন্তুম্ ঐচ্ছৎ কিন্তু ন শক্তা,
20 Fiindcă Irod se temea de Ioan, știind că el era un bărbat drept și un sfânt și îl ocrotea; și când îl auzea, făcea multe și îl asculta cu plăcere.
২০যস্মাদ্ হেৰোদ্ তং ধাৰ্ম্মিকং সৎপুৰুষঞ্চ জ্ঞাৎৱা সম্মন্য ৰক্ষিতৱান্; তৎকথাং শ্ৰুৎৱা তদনুসাৰেণ বহূনি কৰ্ম্মাণি কৃতৱান্ হৃষ্টমনাস্তদুপদেশং শ্ৰুতৱাংশ্চ|
21 Și când a venit o zi potrivită, Irod, de ziua lui de naștere, a făcut o masă mai marilor săi și marilor căpetenii și celor dintâi ai Galileii;
২১কিন্তু হেৰোদ্ যদা স্ৱজন্মদিনে প্ৰধানলোকেভ্যঃ সেনানীভ্যশ্চ গালীল্প্ৰদেশীযশ্ৰেষ্ঠলোকেভ্যশ্চ ৰাত্ৰৌ ভোজ্যমেকং কৃতৱান্
22 Și când fiica acelei Irodiade a intrat și a dansat și a plăcut lui Irod și celor ce ședeau la masă cu el, împăratul i-a spus fetei: Cere-mi orice voiești și îți voi da.
২২তস্মিন্ শুভদিনে হেৰোদিযাযাঃ কন্যা সমেত্য তেষাং সমক্ষং সংনৃত্য হেৰোদস্তেন সহোপৱিষ্টানাঞ্চ তোষমজীজনৎ ততা নৃপঃ কন্যামাহ স্ম মত্তো যদ্ যাচসে তদেৱ তুভ্যং দাস্যে|
23 Și i-a jurat: Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din împărăția mea.
২৩শপথং কৃৎৱাকথযৎ চেদ্ ৰাজ্যাৰ্দ্ধমপি যাচসে তদপি তুভ্যং দাস্যে|
24 Iar ea a ieșit și i-a spus mamei ei: Ce să cer? Iar ea a spus: Capul lui Ioan Baptist.
২৪ততঃ সা বহি ৰ্গৎৱা স্ৱমাতৰং পপ্ৰচ্ছ কিমহং যাচিষ্যে? তদা সাকথযৎ যোহনো মজ্জকস্য শিৰঃ|
25 Și îndată a intrat cu grabă la împărat și i-a cerut, spunând: Voiesc să îmi dai îndată, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
২৫অথ তূৰ্ণং ভূপসমীপম্ এত্য যাচমানাৱদৎ ক্ষণেস্মিন্ যোহনো মজ্জকস্য শিৰঃ পাত্ৰে নিধায দেহি, এতদ্ যাচেঽহং|
26 Și împăratul a fost foarte întristat; totuși, din cauza jurământului și a celor care ședeau la masă cu el, nu a voit să o respingă.
২৬তস্মাৎ ভূপোঽতিদুঃখিতঃ, তথাপি স্ৱশপথস্য সহভোজিনাঞ্চানুৰোধাৎ তদনঙ্গীকৰ্ত্তুং ন শক্তঃ|
27 Și îndată împăratul a trimis un călău și a poruncit să îi fie adus capul; și s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
২৭তৎক্ষণং ৰাজা ঘাতকং প্ৰেষ্য তস্য শিৰ আনেতুমাদিষ্টৱান্|
28 Și i-a adus capul pe o tavă și l-a dat fetei; și fata l-a dat mamei ei.
২৮ততঃ স কাৰাগাৰং গৎৱা তচ্ছিৰশ্ছিৎৱা পাত্ৰে নিধাযানীয তস্যৈ কন্যাযৈ দত্তৱান্ কন্যা চ স্ৱমাত্ৰে দদৌ|
29 Și când au auzit discipolii lui, au venit și i-au luat trupul mort și l-au pus într-un mormânt.
২৯অননতৰং যোহনঃ শিষ্যাস্তদ্ৱাৰ্ত্তাং প্ৰাপ্যাগত্য তস্য কুণপং শ্মশানেঽস্থাপযন্|
30 Și apostolii s-au adunat la Isus și i-au spus toate lucrurile, deopotrivă cele făcute și cele ce [i-]au învățat pe oameni.
৩০অথ প্ৰেষিতা যীশোঃ সন্নিধৌ মিলিতা যদ্ যচ্ চক্ৰুঃ শিক্ষযামাসুশ্চ তৎসৰ্ৱ্ৱৱাৰ্ত্তাস্তস্মৈ কথিতৱন্তঃ|
31 Iar el le-a spus: Veniți voi înșivă la o parte, într-un loc pustiu, și odihniți-vă un timp. Fiindcă erau mulți venind și plecând și nu aveau timp nici să mănânce.
৩১স তানুৱাচ যূযং ৱিজনস্থানং গৎৱা ৱিশ্ৰাম্যত যতস্তৎসন্নিধৌ বহুলোকানাং সমাগমাৎ তে ভোক্তুং নাৱকাশং প্ৰাপ্তাঃ|
32 Și au plecat cu corabia într-un loc pustiu, deoparte.
৩২ততস্তে নাৱা ৱিজনস্থানং গুপ্তং গগ্মুঃ|
33 Și oamenii i-au văzut plecând și mulți l-au cunoscut și au alergat pe jos până acolo, din toate cetățile și s-au dus înaintea lor și s-au adunat la el.
৩৩ততো লোকনিৱহস্তেষাং স্থানান্তৰযানং দদৰ্শ, অনেকে তং পৰিচিত্য নানাপুৰেভ্যঃ পদৈৰ্ৱ্ৰজিৎৱা জৱেন তৈষামগ্ৰে যীশোঃ সমীপ উপতস্থুঃ|
34 Și Isus, când a ieșit, a văzut mulți oameni și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca [niște] oi fără păstor; și a început să îi învețe multe lucruri.
৩৪তদা যীশু ৰ্নাৱো বহিৰ্গত্য লোকাৰণ্যানীং দৃষ্ট্ৱা তেষু কৰুণাং কৃতৱান্ যতস্তেঽৰক্ষকমেষা ইৱাসন্ তদা স তান নানাপ্ৰসঙ্গান্ উপদিষ্টৱান্|
35 Și când ziua era deja trecută, discipolii săi au venit la el și au spus: Acesta este un loc pustiu și ora este deja târzie.
৩৫অথ দিৱান্তে সতি শিষ্যা এত্য যীশুমূচিৰে, ইদং ৱিজনস্থানং দিনঞ্চাৱসন্নং|
36 Trimite-i ca să meargă în împrejurimile ținutului și în sate și să își cumpere pâine, fiindcă nu au nimic să mănânce.
৩৬লোকানাং কিমপি খাদ্যং নাস্তি, অতশ্চতুৰ্দিক্ষু গ্ৰামান্ গন্তুং ভোজ্যদ্ৰৱ্যাণি ক্ৰেতুঞ্চ ভৱান্ তান্ ৱিসৃজতু|
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Dați-le voi să mănânce. Iar ei i-au spus: Să mergem și să cumpărăm pâine de două sute de dinari și să le dăm să mănânce?
৩৭তদা স তানুৱাচ যূযমেৱ তান্ ভোজযত; ততস্তে জগদু ৰ্ৱযং গৎৱা দ্ৱিশতসংখ্যকৈ ৰ্মুদ্ৰাপাদৈঃ পূপান্ ক্ৰীৎৱা কিং তান্ ভোজযিষ্যামঃ?
38 Iar el le-a spus: Câte pâini aveți? Mergeți și vedeți. Și după ce s-au lămurit, ei au spus: Cinci și doi pești.
৩৮তদা স তান্ পৃষ্ঠৱান্ যুষ্মাকং সন্নিধৌ কতি পূপা আসতে? গৎৱা পশ্যত; ততস্তে দৃষ্ট্ৱা তমৱদন্ পঞ্চ পূপা দ্ৱৌ মৎস্যৌ চ সন্তি|
39 Și le-a poruncit să îi așeze pe toți în grupuri, pe iarba verde.
৩৯তদা স লোকান্ শস্পোপৰি পংক্তিভিৰুপৱেশযিতুম্ আদিষ্টৱান্,
40 Și au șezut în rânduri câte o sută și câte cincizeci.
৪০ততস্তে শতং শতং জনাঃ পঞ্চাশৎ পঞ্চাশজ্জনাশ্চ পংক্তিভি ৰ্ভুৱি সমুপৱিৱিশুঃ|
41 Și după ce a luat cele cinci pâini și cei doi pești, a privit în sus spre cer și a binecuvântat și a frânt pâinile și le-a dat discipolilor săi să le pună înaintea lor; și cei doi pești i-a împărțit printre toți.
৪১অথ স তান্ পঞ্চপূপান্ মৎস্যদ্ৱযঞ্চ ধৃৎৱা স্ৱৰ্গং পশ্যন্ ঈশ্ৱৰগুণান্ অন্ৱকীৰ্ত্তযৎ তান্ পূপান্ ভংক্ত্ৱা লোকেভ্যঃ পৰিৱেষযিতুং শিষ্যেভ্যো দত্তৱান্ দ্ৱা মৎস্যৌ চ ৱিভজ্য সৰ্ৱ্ৱেভ্যো দত্তৱান্|
42 Și au mâncat toți și s-au săturat.
৪২ততঃ সৰ্ৱ্ৱে ভুক্ত্ৱাতৃপ্যন্|
43 Și au ridicat douăsprezece coșuri pline de frânturi și rămășițele de la pești.
৪৩অনন্তৰং শিষ্যা অৱশিষ্টৈঃ পূপৈ ৰ্মৎস্যৈশ্চ পূৰ্ণান্ দ্ৱদশ ডল্লকান্ জগৃহুঃ|
44 Și cei ce au mâncat din pâini erau cam cinci mii de bărbați.
৪৪তে ভোক্তাৰঃ প্ৰাযঃ পঞ্চ সহস্ৰাণি পুৰুষা আসন্|
45 Și îndată a constrâns pe discipolii săi să intre în corabie și să meargă de cealaltă parte, înainte, spre Betsaida, în timp ce el dădea drumul mulțimii.
৪৫অথ স লোকান্ ৱিসৃজন্নেৱ নাৱমাৰোঢুং স্ৱস্মাদগ্ৰে পাৰে বৈৎসৈদাপুৰং যাতুঞ্চ শ্ষ্যিন্ ৱাঢমাদিষ্টৱান্|
46 Și după ce i-a trimis, a plecat pe munte, să se roage.
৪৬তদা স সৰ্ৱ্ৱান্ ৱিসৃজ্য প্ৰাৰ্থযিতুং পৰ্ৱ্ৱতং গতঃ|
47 Și când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării iar el singur pe uscat.
৪৭ততঃ সন্ধ্যাযাং সত্যাং নৌঃ সিন্ধুমধ্য উপস্থিতা কিন্তু স একাকী স্থলে স্থিতঃ|
48 Și i-a văzut chinuindu-se cu vâslirea fiindcă vântul era împotriva lor; și cam pe la garda a patra a nopții a venit spre ei umblând pe mare și ar fi voit să treacă pe lângă ei.
৪৮অথ সম্মুখৱাতৱহনাৎ শিষ্যা নাৱং ৱাহযিৎৱা পৰিশ্ৰান্তা ইতি জ্ঞাৎৱা স নিশাচতুৰ্থযামে সিন্ধূপৰি পদ্ভ্যাং ৱ্ৰজন্ তেষাং সমীপমেত্য তেষামগ্ৰে যাতুম্ উদ্যতঃ|
49 Dar când l-au văzut umblând pe mare, au presupus că era un duh și au strigat;
৪৯কিন্তু শিষ্যাঃ সিন্ধূপৰি তং ৱ্ৰজন্তং দৃষ্ট্ৱা ভূতমনুমায ৰুৰুৱুঃ,
50 Fiindcă toți l-au văzut și au fost tulburați. Și îndată a vorbit cu ei și le-a spus: Îndrăzniți; eu sunt, nu vă temeți!
৫০যতঃ সৰ্ৱ্ৱে তং দৃষ্ট্ৱা ৱ্যাকুলিতাঃ| অতএৱ যীশুস্তৎক্ষণং তৈঃ সহালপ্য কথিতৱান্, সুস্থিৰা ভূত, অযমহং মা ভৈষ্ট|
51 Și s-a urcat la ei în corabie și vântul a încetat; și au fost uimiți peste măsură în ei înșiși și se minunau.
৫১অথ নৌকামাৰুহ্য তস্মিন্ তেষাং সন্নিধিং গতে ৱাতো নিৱৃত্তঃ; তস্মাত্তে মনঃসু ৱিস্মিতা আশ্চৰ্য্যং মেনিৰে|
52 Fiindcă nu pricepeau miracolul pâinilor, fiindcă inima lor era împietrită.
৫২যতস্তে মনসাং কাঠিন্যাৎ তৎ পূপীযম্ আশ্চৰ্য্যং কৰ্ম্ম ন ৱিৱিক্তৱন্তঃ|
53 Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului și au tras la țărm.
৫৩অথ তে পাৰং গৎৱা গিনেষৰৎপ্ৰদেশমেত্য তট উপস্থিতাঃ|
54 Și după ce au ieșit din corabie, îndată l-au cunoscut,
৫৪তেষু নৌকাতো বহিৰ্গতেষু তৎপ্ৰদেশীযা লোকাস্তং পৰিচিত্য
55 Și alergau prin toată acea regiune de jur împrejur și începeau să îi aducă pe paturi pe cei bolnavi, acolo unde auzeau că este el.
৫৫চতুৰ্দিক্ষু ধাৱন্তো যত্ৰ যত্ৰ ৰোগিণো নৰা আসন্ তান্ সৰ্ৱ্ৱান খট্ৱোপৰি নিধায যত্ৰ কুত্ৰচিৎ তদ্ৱাৰ্ত্তাং প্ৰাপুঃ তৎ স্থানম্ আনেতুম্ আৰেভিৰে|
56 Și oriunde intra în sate, sau cetăți, sau ținuturi, puneau pe bolnavi în străzi și îl implorau ca ei măcar să îi atingă marginea hainei; și câți l-au atins au fost făcuți sănătoși.
৫৬তথা যত্ৰ যত্ৰ গ্ৰামে যত্ৰ যত্ৰ পুৰে যত্ৰ যত্ৰ পল্ল্যাঞ্চ তেন প্ৰৱেশঃ কৃতস্তদ্ৱৰ্ত্মমধ্যে লোকাঃ পীডিতান্ স্থাপযিৎৱা তস্য চেলগ্ৰন্থিমাত্ৰং স্প্ৰষ্টুম্ তেষামৰ্থে তদনুজ্ঞাং প্ৰাৰ্থযন্তঃ যাৱন্তো লোকাঃ পস্পৃশুস্তাৱন্ত এৱ গদান্মুক্তাঃ|
