Marcu 6
1 Și a plecat de acolo și a venit în patria sa; și discipolii săi îl urmează.
UJesu wasuka lapho waya edolobheni lakibo, ehamba labafundi bakhe.
2 Și când a venit sabatul, a început să îi învețe în sinagogă; și mulți, auzindu-l, erau înmărmuriți, spunând: De unde are el acestea? Și ce înțelepciune îi este dată, încât și fapte puternice ca acestea sunt făcute prin mâinile lui?
Kwathi ngeSabatha wafundisa esinagogweni, abanengi abamuzwayo bamangala. Babuzana bathi, “Indoda le yazithatha ngaphi izinto zonke lezi? Yinhlakanipho enganani le ayiphiwayo aze akwazi lokwenza imimangaliso!
3 Nu este acesta tâmplarul, fiul Mariei, fratele lui Iacov și al lui Iose și al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile lui aici cu noi? Și se poticneau de el.
Kanti angithi nguye yini umbazi lo? Kayisindodana kaMariya yini le, umnewabo kaJakhobe, loJosefa, loJuda loSimoni? Odadewabo angithi bakhona khonapha?” Lokho kwenza bamsola.
4 Dar Isus le-a spus: Un profet nu este fără onoare decât în patria sa și printre rudele sale și în casa lui.
UJesu wathi kubo, “Umphrofethi kalalo udumo kuphela edolobheni lakibo, phakathi kwezihlobo zakhe lendlini yakwabo.”
5 Și nu a putut face acolo nicio lucrare puternică, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
Wayengeke enze izimangaliso khona, ngaphandle kokubeka izandla ebantwini abalutshwana abagulayo ukuba abasilise.
6 Și s-a minunat de necredința lor. Și străbătea satele din jur, învățându-i.
Njalo wamangaliswa yikusilela kwabo ekukholweni. UJesu wasenquma efundisa imizi ngemizi.
7 Și a chemat pe cei doisprezece și a început să îi trimită înainte, doi câte doi; și le-a dat putere peste duhurile necurate;
Wabiza abalitshumi lambili beza kuye, wabathumela ngababili wabapha amandla phezu kwemimoya emibi.
8 Și le-a poruncit să nu ia nimic pentru drum, decât doar un toiag; nici traistă, nici pâine, nici bani în brâu;
Imilayo yakhe yayiyile: “Lingathwali lutho kuloluhambo ngaphandle kwentonga, lingathwali isinkwa, isikhwama loba yimali emabhantini enu.
9 Ci încălțați cu sandale; și să nu îmbrace două haine.
Ligqoke amanyathela kodwa lingathwali esinye isigqoko.
10 Și le-a spus: În orice loc ar fi să intrați într-o casă, acolo să rămâneți până plecați din acel loc.
Lapho lingena endlini ethile, hlalani khona lize lisuke kulelodolobho.
11 Și oricine nu vă va primi, nici nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor. Adevărat vă spun: Va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora în ziua judecății decât pentru acea cetate.
Nxa indawo ethile ingalamukeli loba ingalilaleli, dlulani kuleyondawo lithintithe uthuli ezinyaweni zenu kube yibufakazi bokubalahla.”
12 Și au plecat și au predicat ca oamenii să se pocăiască.
Basuka bahamba betshumayela ukuthi abantu kabaphenduke.
13 Și au scos mulți draci și au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
Bakhupha amadimoni amanengi njalo bagcoba abantu abanengi abagulayo ngamafutha babasilisa.
14 Și împăratul Irod a auzit despre el, (pentru că numele lui se răspândise) și a spus: Ioan Baptist a înviat dintre morți și din această cauză se arată fapte puternice în el.
Inkosi uHerodi yezwa ngalokhu, ngoba ibizo likaJesu laselisaziwa kakhulu. Abanye babesithi, “UJohane uMbhaphathizi uvukile kwabafileyo, yikho amandla amangalisayo esebenza kuye.”
15 Alții au spus: Este Ilie. Și alții au spus: Este un profet, sau ca unul dintre profeți.
Abanye bathi, “Ungu-Elija.” Kwabuye njalo abanye bathi, “Ungumphrofethi, njengomunye wabaphrofethi basendulo.”
16 Dar când Irod a auzit, a spus: El este Ioan, pe care eu l-am decapitat. El a înviat dintre morți.
Kodwa kwathi uHerodi ekuzwa lokhu wathi, “UJohane, indoda engayiquma ikhanda usevukile kwabafileyo!”
17 Fiindcă Irod însuși a trimis și a prins pe Ioan și l-a legat în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
Ngoba uHerodi yena ngokwakhe wayekhuphe ilizwi lokuthi uJohane abanjwe, wathi kabotshwe aphoselwe entolongweni. Wakwenza lokho ngenxa kaHerodiyasi, umfazi womfowabo uFiliphu ayesemthethe.
18 Fiindcă Ioan îi spusese lui Irod: Nu îți este legiuit să o ai pe soția fratelui tău.
Ngoba uJohane wayelokhu esithi kuHerodi, “Kawuvunyelwa ukuthi uthathele umfowenu umfazi.”
19 De aceea Irodiada îi purta pică și voia să îl ucidă, dar nu a putut;
Ngakho uHerodiyasi wahlala elesikhwili loJohane efuna ukumbulala. Kodwa waswela indlela yokumbulala,
20 Fiindcă Irod se temea de Ioan, știind că el era un bărbat drept și un sfânt și îl ocrotea; și când îl auzea, făcea multe și îl asculta cu plăcere.
ngoba uHerodi wayemesaba uJohane emvikela, ngokumazi ukuthi wayeyindoda elungileyo njalo engcwele. Nxa wayemuzwa uJohane, wayedideka kakhulu, kodwa ethanda ukumlalela.
21 Și când a venit o zi potrivită, Irod, de ziua lui de naștere, a făcut o masă mai marilor săi și marilor căpetenii și celor dintâi ai Galileii;
Ekucineni lafika elingaliyo. Ngelanga lesikhumbuzo sokuzalwa kwakhe uHerodi wenza idili lezikhulu zakhe labalawuli bempi kanye labakhokheli abaziwayo eGalile.
22 Și când fiica acelei Irodiade a intrat și a dansat și a plăcut lui Irod și celor ce ședeau la masă cu el, împăratul i-a spus fetei: Cere-mi orice voiești și îți voi da.
Kuthe indodakazi kaHerodiyasi isifikile yagida kamnandi yathokozisa uHerodi lezethekeli zakhe edilini. Inkosi yasisithi entombazaneni, “Ngicela loba yini, ngizakupha.”
23 Și i-a jurat: Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din împărăția mea.
Wamthembisa wafunga wathi, “Loba yini oyicelayo ngizakupha kungaze kube yingxenye yombuso wami.”
24 Iar ea a ieșit și i-a spus mamei ei: Ce să cer? Iar ea a spus: Capul lui Ioan Baptist.
Yaphuma intombazana yayakuthi kunina, “Kambe ngiceleni?” Waphendula wathi, “Ikhanda likaJohane uMbhaphathizi.”
25 Și îndată a intrat cu grabă la împărat și i-a cerut, spunând: Voiesc să îmi dai îndată, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
Masinyane intombazana yatheleka enkosini isilesicelo leso, yathi: “Ngifuna ukuthi ungiphe khathesi nje ikhanda likaJohane uMbhaphathizi lisemganwini.”
26 Și împăratul a fost foarte întristat; totuși, din cauza jurământului și a celor care ședeau la masă cu el, nu a voit să o respingă.
Inkosi yakhathazeka kakhulu, kodwa ngenxa yezifungo zayo langenxa yezethekeli zayo kayithandanga ukusala isicelo.
27 Și îndată împăratul a trimis un călău și a poruncit să îi fie adus capul; și s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
Ngakho yahle yathumela umbulali ukuba alethe ikhanda likaJohane. Yahamba indoda yamquma ikhanda uJohane entolongweni,
28 Și i-a adus capul pe o tavă și l-a dat fetei; și fata l-a dat mamei ei.
yaliletha ikhanda lisemganwini. Yalethula entombazaneni, yona yalipha unina.
29 Și când au auzit discipolii lui, au venit și i-au luat trupul mort și l-au pus într-un mormânt.
Bathi bekuzwa lokho abafundi bakaJohane beza bathatha isidumbu bayasingcwaba ethuneni.
30 Și apostolii s-au adunat la Isus și i-au spus toate lucrurile, deopotrivă cele făcute și cele ce [i-]au învățat pe oameni.
Abapostoli babuthana kuJesu bambikela konke ababekwenzile labakufundisayo.
31 Iar el le-a spus: Veniți voi înșivă la o parte, într-un loc pustiu, și odihniți-vă un timp. Fiindcă erau mulți venind și plecând și nu aveau timp nici să mănânce.
Kwathi ngoba kwakufika abantu abanengi kakhulu abanye besuka baze baswele ithuba lokudla, wathi kubo, “Ngilandelani lodwa siye endaweni ethuleyo ukuze siphumule.”
32 Și au plecat cu corabia într-un loc pustiu, deoparte.
Yikho bahamba bebodwa ngesikepe baya endaweni esithekileyo.
33 Și oamenii i-au văzut plecând și mulți l-au cunoscut și au alergat pe jos până acolo, din toate cetățile și s-au dus înaintea lor și s-au adunat la el.
Kodwa abanengi abababonayo besuka babananzelela babaxhuma begijima ngezinyawo bevela kuwo wonke amadolobho babaqalela ukuyafika.
34 Și Isus, când a ieșit, a văzut mulți oameni și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca [niște] oi fără păstor; și a început să îi învețe multe lucruri.
UJesu uthe esehla esikepeni wabona ixuku labantu elikhulu wabazwela usizi ngoba babenjengezimvu ezingelamelusi. Ngakho wasebafundisa izinto ezinengi.
35 Și când ziua era deja trecută, discipolii săi au venit la el și au spus: Acesta este un loc pustiu și ora este deja târzie.
Ngalesi isikhathi kwasekusemini kakhulu, ngakho abafundi bakhe beza kuye bathi, “Le yindawo esesikhaleni, njalo sekusemini kakhulu.
36 Trimite-i ca să meargă în împrejurimile ținutului și în sate și să își cumpere pâine, fiindcă nu au nimic să mănânce.
Tshela abantu bahambe ukuze baziyele emadolobheni lasemizini bayezithengela abangakudla.”
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Dați-le voi să mănânce. Iar ei i-au spus: Să mergem și să cumpărăm pâine de două sute de dinari și să le dăm să mănânce?
Kodwa waphendula wathi, “Bapheni lina ukudla.” Bathi kuye, “Lokho kungathatha umholo wendoda owenyanga eziyisificaminwembili! Uthi sihambe siyochitha imali engako sithenge isinkwa sibaphe badle?”
38 Iar el le-a spus: Câte pâini aveți? Mergeți și vedeți. Și după ce s-au lămurit, ei au spus: Cinci și doi pești.
Wabuza wathi, “Lilezinkwa ezingaki na? Ake liyokhangela.” Sebezibonile bathi, “Zinhlanu lenhlanzi ezimbili.”
39 Și le-a poruncit să îi așeze pe toți în grupuri, pe iarba verde.
UJesu wasebalaya ukuthi bahlalise bonke abantu phansi etshanini ngamaxuku.
40 Și au șezut în rânduri câte o sută și câte cincizeci.
Yikho bahlala phansi ngamaxuku alikhulu. Abanye ngamatshumi amahlanu.
41 Și după ce a luat cele cinci pâini și cei doi pești, a privit în sus spre cer și a binecuvântat și a frânt pâinile și le-a dat discipolilor săi să le pună înaintea lor; și cei doi pești i-a împărțit printre toți.
Ethatha izinkwa ezinhlanu lenhlanzi ezimbili wakhangela ezulwini, wabonga, wasehlephuna izinkwa. Waseziqhubela abafundi bakhe ukuba bazabele abantu. Waphinda wabehlukanisela inhlanzi zombili.
42 Și au mâncat toți și s-au săturat.
Bonke badla basutha,
43 Și au ridicat douăsprezece coșuri pline de frânturi și rămășițele de la pești.
abafundi basebebutha imvuthu zezinkwa lenhlanzi bagcwalisa izitsha ezilitshumi lambili.
44 Și cei ce au mâncat din pâini erau cam cinci mii de bărbați.
Abadlayo babengamadoda azinkulungwane ezinhlanu.
45 Și îndată a constrâns pe discipolii săi să intre în corabie și să meargă de cealaltă parte, înainte, spre Betsaida, în timp ce el dădea drumul mulțimii.
Masinyane uJesu wenza ukuthi abafundi bakhe bangene esikepeni bahambe bamandulele eBhethisayida, yena esavalelisana labantu.
46 Și după ce i-a trimis, a plecat pe munte, să se roage.
Esehlukene labo, waya ewatheni lwentaba ukuyakhuleka.
47 Și când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării iar el singur pe uscat.
Kwathi sekuhlwile isikepe sasiphakathi laphakathi kwechibi, yena eyedwa emhlabathini.
48 Și i-a văzut chinuindu-se cu vâslirea fiindcă vântul era împotriva lor; și cam pe la garda a patra a nopții a venit spre ei umblând pe mare și ar fi voit să treacă pe lângă ei.
Wabona abafundi begwedla ngamandla emagagasini ngoba umoya wawuphambana labo. Kwathi ngomlindo wesine ebusuku waya kubo ehamba phezu kwechibi. Wayengathi usesedlula kubo
49 Dar când l-au văzut umblând pe mare, au presupus că era un duh și au strigat;
kodwa bathi bembona ehamba phezu kwesiziba bacabanga ukuthi lithonga. Bahlaba umkhosi
50 Fiindcă toți l-au văzut și au fost tulburați. Și îndată a vorbit cu ei și le-a spus: Îndrăzniți; eu sunt, nu vă temeți!
ngoba bonke bambona besaba. Masinyane wabakhulumisa wathi, “Manini isibindi! Yimi. Lingesabi.”
51 Și s-a urcat la ei în corabie și vântul a încetat; și au fost uimiți peste măsură în ei înșiși și se minunau.
Wasengena kubo esikepeni umoya wahle wathula. Bamangala kakhulu,
52 Fiindcă nu pricepeau miracolul pâinilor, fiindcă inima lor era împietrită.
ngoba babengazwisisanga ngezinkwa; inhliziyo zabo zazilukhuni.
53 Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului și au tras la țărm.
Bathi sebechaphile, bafikela eGenesaretha bamisa khonapho.
54 Și după ce au ieșit din corabie, îndată l-au cunoscut,
Bonela ukuphuma esikepeni abantu bahle bamnanzelela uJesu.
55 Și alergau prin toată acea regiune de jur împrejur și începeau să îi aducă pe paturi pe cei bolnavi, acolo unde auzeau că este el.
Bagijima indawana yonke kulowomango bethwala abagulayo ngamacansi bebasa kuzozonke indawo ababemzwela khona.
56 Și oriunde intra în sate, sau cetăți, sau ținuturi, puneau pe bolnavi în străzi și îl implorau ca ei măcar să îi atingă marginea hainei; și câți l-au atins au fost făcuți sănătoși.
Loba wayengaze aye ngaphi, emizini, emadolobheni loba emaphandleni, babeka abagulayo ezindaweni zokuthengisela. Bamncenga ukuthi abavumele bathinte nje umphetho wesigqoko sakhe, kwathi bonke labo abamthintayo basila.
