Marcu 6
1 Și a plecat de acolo și a venit în patria sa; și discipolii săi îl urmează.
A Yeshu gubhajabhwile, nigubhapite ku shilambo shabho na bhaajiganywa bhabho gubhaakagwilenje.
2 Și când a venit sabatul, a început să îi învețe în sinagogă; și mulți, auzindu-l, erau înmărmuriți, spunând: De unde are el acestea? Și ce înțelepciune îi este dată, încât și fapte puternice ca acestea sunt făcute prin mâinile lui?
Likaishileje lyubha lya Pumulila, gubhatandwibhe jiganya nshinagogi. Bhandu bhabhagwinji bhapilikenenje bhashinkulapanga, gubhashitenje, “Bhaijigenye kwei genega? Na lwene lundalu bhalupatile kwei, na yene ilapoi, bhaatenda kwa mashili gashi?
3 Nu este acesta tâmplarul, fiul Mariei, fratele lui Iacov și al lui Iose și al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile lui aici cu noi? Și se poticneau de el.
Bhuli, bhenebha nngabha a pundi shelemala bhanabhabho a Malia, akulubhabhonji a Yakobho na a Yoshepu na a Yuda na a Shimoni? Bhuli, ashaalumbubhabhonji tukatama nabhonji apano?” Bhai, gubhaakanilenje.
4 Dar Isus le-a spus: Un profet nu este fără onoare decât în patria sa și printre rudele sale și în casa lui.
A Yeshu gubhaalugulilenje, “Nkulondola jwa a Nnungu akalepela kuywa, ikabhe pa shilambo shakwe na kwa ashaalongo ajakwe na pa likaja lyakwe.”
5 Și nu a putut face acolo nicio lucrare puternică, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
Kwa nneyo bhangatenda ilapo pepala, ikabhe bhashinkwabhishilanga makono bhalwelenji bhashoko nikwalamyanga.
6 Și s-a minunat de necredința lor. Și străbătea satele din jur, învățându-i.
A Yeshu bhashinkulapa ligongo lyangakulupalila kwabhonji. Gubhapite muijiji pita jiganya.
7 Și a chemat pe cei doisprezece și a început să îi trimită înainte, doi câte doi; și le-a dat putere peste duhurile necurate;
Gubhaashemilenje bhaajiganywa bhabho likumi limo na bhabhili bhala, gubhaatumilenje bhabhili bhabhili. Gubhaapelenje mashili ga shoya maoka.
8 Și le-a poruncit să nu ia nimic pentru drum, decât doar un toiag; nici traistă, nici pâine, nici bani în brâu;
Gubhaalugulilenje kuti, “Mumpandamo nnajigalanje shindu shoshowe, ikabhe ntindisho, nnajigalanje nkate wala nkobha wala mmmbiya.
9 Ci încălțați cu sandale; și să nu îmbrace două haine.
Nng'walanje makubhashi, nnajigalanje nngubho ja tindiganya.”
10 Și le-a spus: În orice loc ar fi să intrați într-o casă, acolo să rămâneți până plecați din acel loc.
Gubhaalugulilenje kabhili, “Pamui popowe pushimposhelwanje, ntamangane popo mpaka pushinshokangane.”
11 Și oricine nu vă va primi, nici nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor. Adevărat vă spun: Va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora în ziua judecății decât pentru acea cetate.
Na popowe pala bhakamposhelanje, eu kumpilikanilanga, nshokangane na nkung'undanje litutuli mmakongono genunji ibhe shilangulo sha kwaaleyanga.
12 Și au plecat și au predicat ca oamenii să se pocăiască.
Bhai, gubhapite kwaalungushiyanga bhandu bhaipetanje yambi yabhonji.
13 Și au scos mulți draci și au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
Bhashinkushoyanga maoka gamagwinji na kwaapakanga bhalwelenji mauta na kwaalamyanga.
14 Și împăratul Irod a auzit despre el, (pentru că numele lui se răspândise) și a spus: Ioan Baptist a înviat dintre morți și din această cauză se arată fapte puternice în el.
Bhai, a mpalume a Elode gubhapilikene gowego, pabha kuiniywa kwa a Yeshu kwashinkushuma mmbali yowe. Bhandu bhananji bhatendaga bheleketanga kuti, “A Yowana bhabhatisha bhashiyuka bhakaweje, pabha bhashikola mashili ga tenda ilapo.”
15 Alții au spus: Este Ilie. Și alții au spus: Este un profet, sau ca unul dintre profeți.
Bhana bhatendaga bheleketanga kuti, “A Eliya.” Bhananji bhalinkutinji, “Bhalabho ni ankulondola bha a Nnungu, malinga ashinkulondola bhananji bha bhukala.”
16 Dar când Irod a auzit, a spus: El este Ioan, pe care eu l-am decapitat. El a înviat dintre morți.
Ikabheje a Elode bhakapilikaneje jene nganijo gubhashite, “Bhenebha a Yowana bhunaainjile bhala, bhashiyuka!”
17 Fiindcă Irod însuși a trimis și a prins pe Ioan și l-a legat în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
Pabha a Elode bhashinkuamulisha a Yowana bhakamulwe nitabhwa. Pabha a Elode bhashinkwaatola shilombani a Elodia bhaaliji akongobhabho a Pilipi apwabho a Elode.
18 Fiindcă Ioan îi spusese lui Irod: Nu îți este legiuit să o ai pe soția fratelui tău.
Pabha a Yowana bhashinkwaalugulila a Elode ikapinjikwa mmwe kwaatola shilombani bhakongwe bha apwenu.
19 De aceea Irodiada îi purta pică și voia să îl ucidă, dar nu a putut;
Bhai, a Elodia bhashinkukola nnjimwa gubhaaloleye a Yowana nkupinga kwaabhulaga, ikabheje gubhalepele.
20 Fiindcă Irod se temea de Ioan, știind că el era un bărbat drept și un sfânt și îl ocrotea; și când îl auzea, făcea multe și îl asculta cu plăcere.
Pabha a Elode bhatenda kwajogopa a Yowana, bhalabho bhamumanyi kuti pubhaliji bhandu bhakwete aki, na bha Ukonjelo, kwa nneyo gubhaibhilile. A Elode gubhapinjile kwapilikanishiya a Yowana, ikabheje kila pubhaapilikanishiyaga, bhatendaga tenguka kwa kaje.
21 Și când a venit o zi potrivită, Irod, de ziua lui de naștere, a făcut o masă mai marilor săi și marilor căpetenii și celor dintâi ai Galileii;
Gulikoposhele lyubha lya pwaa, lyubha lya shikukuu sha bhelekwa kwabho a Elode. Gubhaalashienje shalya bhanangulungwa bha lukumbi lwabho, na bhakulungwanji bha manjola, na ashikalongolele bhakulu bha ku Galilaya.
22 Și când fiica acelei Irodiade a intrat și a dansat și a plăcut lui Irod și celor ce ședeau la masă cu el, împăratul i-a spus fetei: Cere-mi orice voiești și îți voi da.
Bhai, mwali jwabho a Elodia gwajinjile nkati nigwainile, gwabhanonyeye ainagwe a Elode na bhajeninji bhabho. Penepo a mpalume a Elode gubhannugulile mwali jula, “Juga shoshowe shukupinga shini kupe.”
23 Și i-a jurat: Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din împărăția mea.
Gubhalumbile bhalinkuti, “Shoshowe shushunyuje shinikupe, nkali gabhana upalume gwangu.”
24 Iar ea a ieșit și i-a spus mamei ei: Ce să cer? Iar ea a spus: Capul lui Ioan Baptist.
Mwali jula gwakopweshe palanga kukwaabhuya akwabhe, “Nyuje nndi?” Na bhalabho gubhannjangwile, “Ntwe gwa a Yowana bhaabhatisha.”
25 Și îndată a intrat cu grabă la împărat și i-a cerut, spunând: Voiesc să îmi dai îndată, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
Mwali gwajinjile kwa a mpalume alitumanduma gwashite, “Ngunapinga nnainope, mmbe nshaani ntwe gwa a Yowana bhaabhatisha.”
26 Și împăratul a fost foarte întristat; totuși, din cauza jurământului și a celor care ședeau la masă cu el, nu a voit să o respingă.
A mpalume gubhainjishe kwa kaje, ikabheje kwa ligongo lya lumbila na ligongo lya bhajeninji bhapalinji bhala, bhangankanila.
27 Și îndată împăratul a trimis un călău și a poruncit să îi fie adus capul; și s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
Bhai, shangupe gubhantumile linjola akaainje a Yowana. Na linjola gwapite kuligelesha gwabhainjile a Yowana.
28 Și i-a adus capul pe o tavă și l-a dat fetei; și fata l-a dat mamei ei.
Gwaishe nago ntwe nshaani, gwampele mwali jula na jwalakwe gwabhapele akwabhe.
29 Și când au auzit discipolii lui, au venit și i-au luat trupul mort și l-au pus într-un mormânt.
Bhaajiganywa bha a Yowana bhakapilikananjeje genego, gubhapitetolanga maiti ga a Yowana gubhashishilenje.
30 Și apostolii s-au adunat la Isus și i-au spus toate lucrurile, deopotrivă cele făcute și cele ce [i-]au învățat pe oameni.
Mitume bhala gubhabhujilenje gubhaimenenje na a Yeshu, gubhaalugulilenje yowe ibhatendilenje na jiganya.
31 Iar el le-a spus: Veniți voi înșivă la o parte, într-un loc pustiu, și odihniți-vă un timp. Fiindcă erau mulți venind și plecând și nu aveau timp nici să mănânce.
A Yeshu gubhaalugulilenje, “Twendangane kujika kwangali bhandu nkapumulilanje kashoko.” Bhashinkwaalugulilanga nneyo pabha bhashinkupagwanga bhandu bhaajendelangaga na bhuja, a Yeshu na bhaajiganywa bhabho gubhalepelenje kupata nkali lilanga lya kombola kulya shalya.
32 Și au plecat cu corabia într-un loc pustiu, deoparte.
Bhai, gubhakwelilenje muntumbwi gubhapitengene kujika.
33 Și oamenii i-au văzut plecând și mulți l-au cunoscut și au alergat pe jos până acolo, din toate cetățile și s-au dus înaintea lor și s-au adunat la el.
Bhandu bhabhagwinji kopoka muilambo mowe bhaabhweninji pubhajabhulanganaga, gubhakumanyinji kubhajendanganaga. Gubhapitengenenje lubhilo kulongolela kubhaapite a Yeshu na bhaajiganywa bhabho, gubhalinginji bhatainji kuika.
34 Și Isus, când a ieșit, a văzut mulți oameni și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca [niște] oi fără păstor; și a început să îi învețe multe lucruri.
A Yeshu bhakatulusheje muntumbwi, gubhaaimenenje bhandu bhagumbelenje, gubhaabhonelenje shiya, pabha pubhalinginji malinga ngondolo yangali nshunga. Gubhatandwibhe kwaajiganyanga indu yaigwinji.
35 Și când ziua era deja trecută, discipolii săi au venit la el și au spus: Acesta este un loc pustiu și ora este deja târzie.
Ikaishileje tome na ligulo, bhaajiganywa bhabho gubhaajendelenje a Yeshu gubhaalugulilenje, “Nnaino kupilile, na putuli pano pa anga.
36 Trimite-i ca să meargă în împrejurimile ținutului și în sate și să își cumpere pâine, fiindcă nu au nimic să mănânce.
Mbaya mwaalugulilanje bhandu bhajendangane muilambo na mmigunda ja tome, bhakaiumilanje shalya.”
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Dați-le voi să mănânce. Iar ei i-au spus: Să mergem și să cumpărăm pâine de două sute de dinari și să le dăm să mănânce?
A Yeshu gubhaalugulilenje, “Mwaapanganje shalya mmanganya.” Nabhalabhonji gubhaabhushiyenje, “Bhuli, tujende tukaume mikate ja mmbiya ya mishaala ja shaka shimo jika mundu?”
38 Iar el le-a spus: Câte pâini aveți? Mergeți și vedeți. Și după ce s-au lămurit, ei au spus: Cinci și doi pești.
A Yeshu gubhaabhushiyenje “Nkwetenje mikate jilingwa? Nkalolanjeti.” Bhakalolanjeje, gubhaalugulilenje, “Jipali mikate ng'ano na yamaki ibhili.”
39 Și le-a poruncit să îi așeze pe toți în grupuri, pe iarba verde.
A Yeshu gubhaamulishenje bhaajiganywa bhabho bhaatamikanje bhandu pai mmanyai gamabhii, mmakundi makundi.
40 Și au șezut în rânduri câte o sută și câte cincizeci.
Bhandu gubhatemingenenje mmakundi makundi ga bhandu makumi kumi na makundi ga bhandu makumi nng'ano.
41 Și după ce a luat cele cinci pâini și cei doi pești, a privit în sus spre cer și a binecuvântat și a frânt pâinile și le-a dat discipolilor săi să le pună înaintea lor; și cei doi pești i-a împărțit printre toți.
Kungai a Yeshu gubhatolile mikate nng'ano na yamaki ibhili ila, gubhalolile kunnungu, gubhatendile eja kwa a Nnungu, gubhagebhenye mikate jila na gubhaapelenje bhaajiganywa bhabho nkupinga bhaagabhanishianje bhandu. Na yamaki gubhatendile nneila peila.
42 Și au mâncat toți și s-au săturat.
Bhandu bhowe gubhalilenje nijukuta.
43 Și au ridicat douăsprezece coșuri pline de frânturi și rămășițele de la pești.
Gubhalokotenje malepeyo ga ipande ya mikate na yamaki, nigumbayanga ikapu likumi limo na ibhili.
44 Și cei ce au mâncat din pâini erau cam cinci mii de bărbați.
Bhandu bhalilenje mikate jila pubhalinginji bhanabhalume elupu ng'ano, gwangali bhalanganishiya bhanabhakongwe na bhana.
45 Și îndată a constrâns pe discipolii săi să intre în corabie și să meargă de cealaltă parte, înainte, spre Betsaida, în timp ce el dădea drumul mulțimii.
A Yeshu gubhaamulishenje bhaajiganywa bhabho bhakwelanje muntumbwi, bhajombokanje litanda bhalongolelanje ku Bhetishaida, bhayene gubhalepeshe bhalikwaalajilanga bhandu.
46 Și după ce i-a trimis, a plecat pe munte, să se roage.
Bhakaalajilanjeje bhandu gubhapite jikape kushitumbi kukwaajuga a Nnungu.
47 Și când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării iar el singur pe uscat.
Shigulogulo ntumbwi pugwaliji pakati pakati litanda, a Yeshu pubhaliji jikape kunyenje litanda.
48 Și i-a văzut chinuindu-se cu vâslirea fiindcă vântul era împotriva lor; și cam pe la garda a patra a nopții a venit spre ei umblând pe mare și ar fi voit să treacă pe lângă ei.
Bhai, gubhaabhweninji bhaajiganywa bhalilajililanga na ngoi ya nokolela ntumbwi, kunokola mashi, pabha mbungo jashinkupuga shilinyuma. Kumashelo a Yeshu gubhaajendelenje bhalikwenda pantundu mashi bhalipinga kwaapitangana.
49 Dar când l-au văzut umblând pe mare, au presupus că era un duh și au strigat;
Ikabheje bhakaabhonanjeje bhalikwenda pantundu mashi, gubhaganishiyenje pana shiwili shabho, gubhajobhelenje.
50 Fiindcă toți l-au văzut și au fost tulburați. Și îndată a vorbit cu ei și le-a spus: Îndrăzniți; eu sunt, nu vă temeți!
Pabha bhowe bhakaabhonanjeje a Yeshu bhashinkujogopanga. A Yeshu gubhabhelekete nabhonji, “Mwilumanje, ni nne. Nnajogopanje.”
51 Și s-a urcat la ei în corabie și vântul a încetat; și au fost uimiți peste măsură în ei înșiși și se minunau.
Kungai gubhakwelile muntumbwi mubhalinginji mula na mbungo jikutondobhaga. Nabhalabhonji gubhalapilenje kwa kaje.
52 Fiindcă nu pricepeau miracolul pâinilor, fiindcă inima lor era împietrită.
Pabha bhangagamanyanga malombole ga mikate jila. Mitima jabhonji jashinkutopa.
53 Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului și au tras la țărm.
Gubhajombokenje litanda, gubhaikengene ku shilambo sha Geneshaleti gubhajimingene.
54 Și după ce au ieșit din corabie, îndată l-au cunoscut,
Bhakakopokanjeje muntumbwi mula, shangupe bhandu gubhaamanyinji a Yeshu.
55 Și alergau prin toată acea regiune de jur împrejur și începeau să îi aducă pe paturi pe cei bolnavi, acolo unde auzeau că este el.
Bhai, gubhapitengene lubhilo nshilambo showe, gubhatandwibhenje kwaajigalanga bhalwelenji mmakai nikwapeleshela a Yeshu kokowe kubhapilikenenje bhapali.
56 Și oriunde intra în sate, sau cetăți, sau ținuturi, puneau pe bolnavi în străzi și îl implorau ca ei măcar să îi atingă marginea hainei; și câți l-au atins au fost făcuți sănătoși.
Mowe mubhapitaga a Yeshu, ibhe muijiji eu mmijini eu mmigunda, bhandu bhatendaga kwaabhikanga bhalwelenji pa lubhala, gubhaashondelesheyenje a Yeshu bhaakwayanje nkali libhiniko lya nngubho yabho. Na bhowe bhaakwashiyenje gubhalamilenje ilwele yabhonji.
