< Marcu 6 >
1 Și a plecat de acolo și a venit în patria sa; și discipolii săi îl urmează.
Jésus partit de là et retourna dans son pays; ses disciples le, suivirent.
2 Și când a venit sabatul, a început să îi învețe în sinagogă; și mulți, auzindu-l, erau înmărmuriți, spunând: De unde are el acestea? Și ce înțelepciune îi este dată, încât și fapte puternice ca acestea sunt făcute prin mâinile lui?
Le sabbat étant arrivé, il se mit à enseigner dans la synagogue. Et beaucoup parmi ses auditeurs étaient extrêmement surpris et disaient: «D'où lui viennent ces choses? Qu'est-ce donc que cette sagesse qui lui est donnée? et que ces grands miracles accomplis par ses mains?
3 Nu este acesta tâmplarul, fiul Mariei, fratele lui Iacov și al lui Iose și al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile lui aici cu noi? Și se poticneau de el.
N'est-ce pas là le charpentier, le fils de Marie, fière de Jacques, de Josès, de Judas, de Simon? Et ses soeurs ne demeurent-elles pas ici, avec nous?» Pour eux il était une occasion de chute.
4 Dar Isus le-a spus: Un profet nu este fără onoare decât în patria sa și printre rudele sale și în casa lui.
Alors Jésus leur dit: «Un prophète n'est sans honneur que dans sa patrie, dans sa parenté, dans sa maison.»
5 Și nu a putut face acolo nicio lucrare puternică, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
Et il ne put faire parmi eux aucun miracle, excepté quelques guérisons de malades par l'imposition des mains.
6 Și s-a minunat de necredința lor. Și străbătea satele din jur, învățându-i.
Il s'étonnait de leur incrédulité et parcourait, en enseignant, les villages d'alentour.
7 Și a chemat pe cei doisprezece și a început să îi trimită înainte, doi câte doi; și le-a dat putere peste duhurile necurate;
Ayant réuni les douze, il commença à les envoyer en mission, deux à deux, leur donnant puissance sur les Esprits impurs.
8 Și le-a poruncit să nu ia nimic pentru drum, decât doar un toiag; nici traistă, nici pâine, nici bani în brâu;
Il leur ordonna de ne rien emporter pour la route; un bâton seulement; ni pain, ni sac, ni monnaie quelconque dans la ceinture;
9 Ci încălțați cu sandale; și să nu îmbrace două haine.
pour toutes chaussures, leurs sandales, et de ne pas prendre de second vêtement.
10 Și le-a spus: În orice loc ar fi să intrați într-o casă, acolo să rămâneți până plecați din acel loc.
Et il leur disait: «En quelque maison que vous entriez, demeurez-y jusqu'à ce que vous partiez de l'endroit;
11 Și oricine nu vă va primi, nici nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor. Adevărat vă spun: Va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora în ziua judecății decât pentru acea cetate.
et si quelque part on ne vous reçoit ni ne vous écoute, sortez de là, secouant, en témoignage contre eux, la poussière attachée à vos pieds.»
12 Și au plecat și au predicat ca oamenii să se pocăiască.
Ils partirent donc, prêchant qu'on devait se repentira;
13 Și au scos mulți draci și au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
et ils chassaient beaucoup de démons et, faisant des onctions d'huile à beaucoup de malades, ils les guérissaient.
14 Și împăratul Irod a auzit despre el, (pentru că numele lui se răspândise) și a spus: Ioan Baptist a înviat dintre morți și din această cauză se arată fapte puternice în el.
Le roi Hérode l'apprit; (en effet, le nom de Jésus était déjà célèbre) et il dit: «Jean-Baptiste est ressuscité d'entre les morts! de là ces puissances miraculeuses qui agissent en cet homme!»
15 Alții au spus: Este Ilie. Și alții au spus: Este un profet, sau ca unul dintre profeți.
Les uns disaient: «C'est Élie!» d'autres: «C'est un prophète semblable à l'un de ceux d'autrefois!»
16 Dar când Irod a auzit, a spus: El este Ioan, pe care eu l-am decapitat. El a înviat dintre morți.
Mais Hérode, qui entendait tout cela, disait: «C'est celui que j'ai décapité! c'est Jean! c'est lui qui est ressuscité!»
17 Fiindcă Irod însuși a trimis și a prins pe Ioan și l-a legat în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
En effet, cet Hérode avait fait arrêter Jean, l'avait fait garrotter et emprisonner: et cela à cause d'Hérodiade, la femme de son frère Philippe, que lui, Hérode, avait épousée.
18 Fiindcă Ioan îi spusese lui Irod: Nu îți este legiuit să o ai pe soția fratelui tău.
Car Jean lui avait dit: «Il ne t'est pas permis d'avoir la femme de ton frère.»
19 De aceea Irodiada îi purta pică și voia să îl ucidă, dar nu a putut;
De sorte qu'Hérodiade était acharnée à sa perte; elle voulait sa mort; cependant elle ne pouvait l'obtenir,
20 Fiindcă Irod se temea de Ioan, știind că el era un bărbat drept și un sfânt și îl ocrotea; și când îl auzea, făcea multe și îl asculta cu plăcere.
parce qu'Hérode avait du respect pour Jean qu'il savait être un juste et un saint; il veillait sur lui; sur plusieurs points sa parole l'inquiétait, et volontiers il l'écoutait.
21 Și când a venit o zi potrivită, Irod, de ziua lui de naștere, a făcut o masă mai marilor săi și marilor căpetenii și celor dintâi ai Galileii;
Mais Hérodiade rencontra un jour opportun; ce fut lorsque Hérode, à l'anniversaire de sa naissance, donna un banquet à ses dignitaires, à ses officiers et aux principaux personnages de la Galilée.
22 Și când fiica acelei Irodiade a intrat și a dansat și a plăcut lui Irod și celor ce ședeau la masă cu el, împăratul i-a spus fetei: Cere-mi orice voiești și îți voi da.
Dans la salle entra la fille même d'Hérodiade, et elle, dansa et plut à Hérode et à ses convives. Le roi dit alors à la jeune fille: «Demande-moi ce que tu voudras et je te le donnerai.»
23 Și i-a jurat: Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din împărăția mea.
Il lui en fit le serment: «Tout ce que tu demanderas, je te le donnerai, fût-ce la moitié de mon royaume!»
24 Iar ea a ieșit și i-a spus mamei ei: Ce să cer? Iar ea a spus: Capul lui Ioan Baptist.
La jeune fille sortit et dit à sa mère: «Que demanderai-je?» La mère répondit: «La tête de Jean-Baptiste.»
25 Și îndată a intrat cu grabă la împărat și i-a cerut, spunând: Voiesc să îmi dai îndată, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
Rentrant en toute hâte auprès du roi, la fille, lui fit ainsi sa demande: «Je veux qu'à l'instant même tu me donnes sur un plat la tête de Jean-Baptiste.»
26 Și împăratul a fost foarte întristat; totuși, din cauza jurământului și a celor care ședeau la masă cu el, nu a voit să o respingă.
Le roi fut accablé de tristesse; cependant, à cause de son serment, à cause aussi des convives, il ne voulut pas la refuser.
27 Și îndată împăratul a trimis un călău și a poruncit să îi fie adus capul; și s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
Et immédiatement il fit appeler un exécuteur et lui donna ordre de rapporter la tête de Jean.
28 Și i-a adus capul pe o tavă și l-a dat fetei; și fata l-a dat mamei ei.
Cet homme alla donc décapiter Jean dans sa prison, et, rapportant la tête sur un plat, il la donna à la jeune fille, et la jeune fille la donna à sa mère.
29 Și când au auzit discipolii lui, au venit și i-au luat trupul mort și l-au pus într-un mormânt.
Ce qu'ayant appris, les disciples de Jean vinrent prendre son corps et l’ensevelirent dans un tombeau.
30 Și apostolii s-au adunat la Isus și i-au spus toate lucrurile, deopotrivă cele făcute și cele ce [i-]au învățat pe oameni.
De retour auprès de Jésus, les apôtres lui rendirent compte de tout: de ce qu'ils avaient fait et de ce qu'ils avaient enseigné.
31 Iar el le-a spus: Veniți voi înșivă la o parte, într-un loc pustiu, și odihniți-vă un timp. Fiindcă erau mulți venind și plecând și nu aveau timp nici să mănânce.
Il leur dit alors: «Venez à l'écart, vous aussi, dans quelque endroit solitaire et reposez-vous un peu.» (En effet, il y avait une telle foule d'allants et de venants qu'ils n'avaient pas même le temps de manger.)
32 Și au plecat cu corabia într-un loc pustiu, deoparte.
Ils partirent donc dans la barque pour se retirer dans quelque endroit solitaire, à l'écart.
33 Și oamenii i-au văzut plecând și mulți l-au cunoscut și au alergat pe jos până acolo, din toate cetățile și s-au dus înaintea lor și s-au adunat la el.
Mais plusieurs les virent s'éloigner et les reconnurent, et de toutes les villes ils accoururent à pied là où ils allaient et y arrivèrent avant eux.
34 Și Isus, când a ieșit, a văzut mulți oameni și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca [niște] oi fără păstor; și a început să îi învețe multe lucruri.
En débarquant, il vit une foule immense; il en eut compassion, parce qu'ils étaient comme des brebis sans berger, et il se mit à leur donner de nombreux enseignements.
35 Și când ziua era deja trecută, discipolii săi au venit la el și au spus: Acesta este un loc pustiu și ora este deja târzie.
L'heure s'avançait beaucoup et ses disciples, s'approchant, lui dirent: «L'endroit est désert et déjà il se fait tard.
36 Trimite-i ca să meargă în împrejurimile ținutului și în sate și să își cumpere pâine, fiindcă nu au nimic să mănânce.
Renvoie-les, afin qu'ils aillent aux environs dans les maisons de la campagne et dans les villages acheter chacun quelque chose à manger.»
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Dați-le voi să mănânce. Iar ei i-au spus: Să mergem și să cumpărăm pâine de două sute de dinari și să le dăm să mănânce?
Mais Jésus leur répondit: «Donnez-leur vous-mêmes à manger.» «Pour leur donner à manger, répliquèrent-ils, nous faudra-t-il aller acheter des pains pour deux cents deniers!»
38 Iar el le-a spus: Câte pâini aveți? Mergeți și vedeți. Și după ce s-au lămurit, ei au spus: Cinci și doi pești.
Jésus reprit: «Combien de pain avez vous? Allez voir.» Après s'en être informés: «Cinq, dirent-ils, et deux poissons.»
39 Și le-a poruncit să îi așeze pe toți în grupuri, pe iarba verde.
Alors il leur commanda de les faire tous asseoir, en divers groupes, sur l'herbe verte.
40 Și au șezut în rânduri câte o sută și câte cincizeci.
Ils se rangèrent à terre par bandes de cent et de cinquante.
41 Și după ce a luat cele cinci pâini și cei doi pești, a privit în sus spre cer și a binecuvântat și a frânt pâinile și le-a dat discipolilor săi să le pună înaintea lor; și cei doi pești i-a împărțit printre toți.
Puis Jésus, prenant les cinq pains et les deux poissons, leva les yeux au ciel, prononça la bénédiction, rompit les pains et les donna aux disciples pour qu'ils les servissent à la foule; il partagea aussi, entre tous, les deux poissons.
42 Și au mâncat toți și s-au săturat.
Tous mangèrent, tous furent rassasiés,
43 Și au ridicat douăsprezece coșuri pline de frânturi și rămășițele de la pești.
et on emporta douze paniers pleins de restes de pain et de poissons.
44 Și cei ce au mâncat din pâini erau cam cinci mii de bărbați.
Quant au nombre de ceux qui avaient mangé, il était de cinq mille hommes.
45 Și îndată a constrâns pe discipolii săi să intre în corabie și să meargă de cealaltă parte, înainte, spre Betsaida, în timp ce el dădea drumul mulțimii.
Aussitôt après, il pressa ses disciples de remonter dans la barque, de prendre les devants et de se rendre, sur la rive opposée, à Bethsaïda, tandis que lui, il renverrait la foule.
46 Și după ce i-a trimis, a plecat pe munte, să se roage.
Quand il l'eut congédiée, il s'en alla sur la montagne, pour y prier.
47 Și când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării iar el singur pe uscat.
Le soir vint au milieu de la mer était la barque; à terre, Jésus, demeuré seul.
48 Și i-a văzut chinuindu-se cu vâslirea fiindcă vântul era împotriva lor; și cam pe la garda a patra a nopții a venit spre ei umblând pe mare și ar fi voit să treacă pe lângă ei.
Les voyant qui se fatiguaient à ramer, car le vent leur était contraire, il vint à eux, vers la quatrième veille de la nuit, en marchant sur la mer, et il voulait les dépasser;
49 Dar când l-au văzut umblând pe mare, au presupus că era un duh și au strigat;
quand ils le virent, marchant sur la mer, ils crurent que c'était un fantôme et jetèrent des cris.
50 Fiindcă toți l-au văzut și au fost tulburați. Și îndată a vorbit cu ei și le-a spus: Îndrăzniți; eu sunt, nu vă temeți!
Tous, en effet, le voyaient et étaient bouleversés. Mais aussitôt il leur parla; il leur dit: «Rassurez-vous; c'est moi; soyez sans crainte.»
51 Și s-a urcat la ei în corabie și vântul a încetat; și au fost uimiți peste măsură în ei înșiși și se minunau.
Il monta avec eux dans la barque et le vent cessa. Leur stupeur allait grandissant;
52 Fiindcă nu pricepeau miracolul pâinilor, fiindcă inima lor era împietrită.
car ils n'avaient pas même compris le, miracle des pains, tellement leur coeur était aveuglé.
53 Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului și au tras la țărm.
Ayant passé l'eau, ils arrivèrent au pays de Gennésaret, et ils abordèrent.
54 Și după ce au ieșit din corabie, îndată l-au cunoscut,
A leur sortie de la barque, Jésus fut immédiatement reconnu.
55 Și alergau prin toată acea regiune de jur împrejur și începeau să îi aducă pe paturi pe cei bolnavi, acolo unde auzeau că este el.
Alors toute la contrée fut en mouvement; on se mit à lui apporter les malades sur leurs grabats, partout où l'on apprenait sa présence.
56 Și oriunde intra în sate, sau cetăți, sau ținuturi, puneau pe bolnavi în străzi și îl implorau ca ei măcar să îi atingă marginea hainei; și câți l-au atins au fost făcuți sănătoși.
Et partout où il entrait, villages, villes ou bourgades, on déposait les malades sur les places publiques, et on le priait de les laisser seulement toucher la frange de son vêtement; et tous ceux qui la touchaient étaient guéris.