Marcu 6
1 Și a plecat de acolo și a venit în patria sa; și discipolii săi îl urmează.
Wakazwa awo mpawo waya ku chisi chakulimbabo, mpawo basikwiiya bakwe bakamutobela.
2 Și când a venit sabatul, a început să îi învețe în sinagogă; și mulți, auzindu-l, erau înmărmuriți, spunând: De unde are el acestea? Și ce înțelepciune îi este dată, încât și fapte puternice ca acestea sunt făcute prin mâinile lui?
Lino buzuba bwa Sabata nibwakasika, wakatalika kuyiisya muchikombelo. Bantu bayiingi bakamumvwa kayiisya bakagamba. Bakabuzya kuti, “Ooyu mwaalumi wakazijana kuli njiisyo eez? i” “Mbusongoonzi mbwapedwe?” “Maleele alibuti aaya ngachita amaanza aakwe?”
3 Nu este acesta tâmplarul, fiul Mariei, fratele lui Iacov și al lui Iose și al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile lui aici cu noi? Și se poticneau de el.
“Ooyu teensi nguwena mubezi mwana wa Meli? Mwana wakwabo waJemusi, Josefa, Judasi aSayimoni? Bachizi bakwe teensi mbabo aaba mbitulabo na? Mpawo bakamubijilwa Jesu.
4 Dar Isus le-a spus: Un profet nu este fără onoare decât în patria sa și printre rudele sale și în casa lui.
Jesu wakati kulimbabo, “Musinsimi tajani bulemu pe, kunze kwamuchisi, amung'anda mwazyalwa aakati kabasinzubo zyakwe.”
5 Și nu a putut face acolo nicio lucrare puternică, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
Tewakakonzya pe kuchita malele, kunze kwakukumbila biyo bachiswa akubabikka maboko akubasilika.
6 Și s-a minunat de necredința lor. Și străbătea satele din jur, învățându-i.
Alimwi kutasyoma kwabo kwakamugambya. Wakeendeenda mugunzi eelyo kayabuyiisya.
7 Și a chemat pe cei doisprezece și a început să îi trimită înainte, doi câte doi; și le-a dat putere peste duhurile necurate;
Mpawo wakayita bali kkumi ababili wabatuma babili babili akubapa nguzu zyakuzunda myuuya mibi,
8 Și le-a poruncit să nu ia nimic pentru drum, decât doar un toiag; nici traistă, nici pâine, nici bani în brâu;
mpawo wakabaambila kuti tababwezi chintu mulweendo lwabo kunze, chakulya niiba nkomwe niiba mali mumikumba yanu kunze amufunko,
9 Ci încălțați cu sandale; și să nu îmbrace două haine.
pesi basame nsangu pesi batabwezi zisamo zimbi.
10 Și le-a spus: În orice loc ar fi să intrați într-o casă, acolo să rămâneți până plecați din acel loc.
Mpawo wakati kuibabo, “Nimuyoonjila mumuunzi mukkale mumo omo lumwi do mukazwe mugunzi eelyo.
11 Și oricine nu vă va primi, nici nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor. Adevărat vă spun: Va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora în ziua judecății decât pentru acea cetate.
Na kulibusena nkubakaka kumutambula nikuba kumuswiilizya, nimuyozwa mubusena oobo, mukasansamune lusuko kumawulu anu bukabe bukamboni atala lyambabo.”
12 Și au plecat și au predicat ca oamenii să se pocăiască.
Bakazwa baya kukukambawuka kuti bantu basanduke.
13 Și au scos mulți draci și au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
Bakaanda myuuya mibi miingi mpawo bakananika bachiswa bayiingi amafuta alimwi bakapona.
14 Și împăratul Irod a auzit despre el, (pentru că numele lui se răspândise) și a spus: Ioan Baptist a înviat dintre morți și din această cauză se arată fapte puternice în el.
Mwami Helodi wakazimvwa eezi, nkaambo zina lya Mwami Jesu lyakali lyazibikana loko. Bamwi bakati, “Amwi ngu Joni Mubbabbatizyi wabusigwa kuzwa kubafu, nkikaako nguzu zyamalele nzizilikubeleka mulinguwe.”
15 Alții au spus: Este Ilie. Și alții au spus: Este un profet, sau ca unul dintre profeți.
Bamwi bakati, “Ngu Elayija”. Alimwi bamwi bakati, “Musinsimi, nguumwi wabasinsimi bachiindi.”
16 Dar când Irod a auzit, a spus: El este Ioan, pe care eu l-am decapitat. El a înviat dintre morți.
Pesi Helodi naakamvwa obu wakati, “Joni mwaalumi oolya ngundakadunsula mutwe wakabusigwa kuzwa kubafu.”
17 Fiindcă Irod însuși a trimis și a prins pe Ioan și l-a legat în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
Nkaambo Helodi lwake ngwakali wapa nguzu kuti Joni aangwe, alimwi wakaangwa akubikwa muntolongo nkaambo ka Helodiyasi (muka Filipi mwanana wakwabo) ngwakali wakwata.
18 Fiindcă Ioan îi spusese lui Irod: Nu îți este legiuit să o ai pe soția fratelui tău.
Nkaambo Joni wakanoonga waambila Helodi kuti, “Tachili chibotu kuti ukwate mukayintu wamwana wakwenu.”
19 De aceea Irodiada îi purta pică și voia să îl ucidă, dar nu a putut;
Lino Helodiyasi wakalijisi mfwindilili yakuyanda kujeya Joni, pesi tewakakonzya pe,
20 Fiindcă Irod se temea de Ioan, știind că el era un bărbat drept și un sfânt și îl ocrotea; și când îl auzea, făcea multe și îl asculta cu plăcere.
nkaambo Helodi wakali kumuyoowa Joni; wakalimwizi kuti muntu ululeme kali musalali, aboobo wakali kumutabilila. kumuswiilila kwakalikumunyongania loko, pesi wakalikumumvwa chiindi choonse kawangunukide.
21 Și când a venit o zi potrivită, Irod, de ziua lui de naștere, a făcut o masă mai marilor săi și marilor căpetenii și celor dintâi ai Galileii;
Lino mweenya wakaba awo Helodi naakachita pobwe lyakuzyalwa kwakwe mpawo wakachita pobwe pati kachitila bapati abasilumamba bakwe, abeendelezi bapati bamu Galili.
22 Și când fiica acelei Irodiade a intrat și a dansat și a plăcut lui Irod și celor ce ședeau la masă cu el, împăratul i-a spus fetei: Cere-mi orice voiești și îți voi da.
Mpawo mwana musimbi waHelodiyasi nakasika wazyana, zyakabotezya Helodi abeenzu bakatambidwe kupobwe. Lino Mwami wakati kumusimbi, “Ndikumbile kufumbwa nchuyanda, ndilakupa.”
23 Și i-a jurat: Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din împărăția mea.
Mpawo wakamusyomezya achikonke wati, “Kufumbwa nchuyokumbila nichiba chipanzi cha bwami bwangu, ndilakupa.”
24 Iar ea a ieșit și i-a spus mamei ei: Ce să cer? Iar ea a spus: Capul lui Ioan Baptist.
Wakazwa waya kuli banyina wakwaamba kuti, “Ngandilakumbilaanzi?” Banyina bakati, “Mutwe wa Joni Mubbabbatizyi”
25 Și îndată a intrat cu grabă la împărat și i-a cerut, spunând: Voiesc să îmi dai îndată, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
Mpawo aawo wakanjila akufwabaana kuMwami achikumbilo chakwe wakwaamba wati: “Ndiyanda kuti lino, undipe mutwe waJoni Mubbabbatizya mukasuwo.”
26 Și împăratul a fost foarte întristat; totuși, din cauza jurământului și a celor care ședeau la masă cu el, nu a voit să o respingă.
Nikuba kuti eechi chakamuchisa loko mwami, pesi nkaambo kachikonke achikumbizyo, antoomwe abeenzu bakwe taakayanda kumukakila pe.
27 Și îndată împăratul a trimis un călău și a poruncit să îi fie adus capul; și s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
Mpawo wakafwambaana kutuma silumamba kuti akeete mutwe waJoni. Lino wakeenda wakudunsula mutwe waJoni muntolongo,
28 Și i-a adus capul pe o tavă și l-a dat fetei; și fata l-a dat mamei ei.
mpawo wawuleta mukasuwo wamupa musimbi oyo, mpawo musimbi, wakatola kuli banyina.
29 Și când au auzit discipolii lui, au venit și i-au luat trupul mort și l-au pus într-un mormânt.
Nibakamvwa oobo, basikwiiya baJoni bakaza kuzobweza mutumba akuubaamba muchibunda.
30 Și apostolii s-au adunat la Isus și i-au spus toate lucrurile, deopotrivă cele făcute și cele ce [i-]au învățat pe oameni.
Mmpawo baTumwa, bakamubunganina Jesu, bamwaambila zyoonse nzibakachita akuyiisya.
31 Iar el le-a spus: Veniți voi înșivă la o parte, într-un loc pustiu, și odihniți-vă un timp. Fiindcă erau mulți venind și plecând și nu aveau timp nici să mănânce.
Lino nkaambo kakuti bantu bayiingi bakalikuza kabeenda kabatakwe nibajana chiindi chakuti balye, wakati kulimbabo, “Muzide okuno kusitikide mulyookezye.”
32 Și au plecat cu corabia într-un loc pustiu, deoparte.
Bakeenda muli chabochabo mubwaato bazubuka baya kutakwe bantu pe.
33 Și oamenii i-au văzut plecând și mulți l-au cunoscut și au alergat pe jos până acolo, din toate cetățile și s-au dus înaintea lor și s-au adunat la el.
Lino bamwi bakababona nibakazubuka bakabaziba mpawo bakeenda amawulu kuzwa mumyuunzi yoonse bakubatangunina kusika.
34 Și Isus, când a ieșit, a văzut mulți oameni și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca [niște] oi fără păstor; și a început să îi învețe multe lucruri.
Lino nibakasika kuchito Jesu wakabona makamu makamu abantu, wakabafwida luzyalo, nkaambo bakali mbuli mbelele zitakwe mweembeli. Mpawo wakatanguna kubayiisya zintu zyiingi.
35 Și când ziua era deja trecută, discipolii săi au venit la el și au spus: Acesta este un loc pustiu și ora este deja târzie.
Lino muchiindi eechi lyakali lyaba goko, basikwiiya bakwe bakaza kuli nguwe bakati, “Okuno nkubusena butakwe chintu, alubo chiindi chamana.
36 Trimite-i ca să meargă în împrejurimile ținutului și în sate și să își cumpere pâine, fiindcă nu au nimic să mănânce.
Baande bantu aba baye mumyuunzi izyungulukide munyika oomu bakalyulile chakulya.”
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Dați-le voi să mănânce. Iar ei i-au spus: Să mergem și să cumpărăm pâine de două sute de dinari și să le dăm să mănânce?
Pesi wakabasandula wati, “Mubape chakulya ndinywe.” Bakati kuli nguwe, “Nga tulayinka na tukawule mikamu yachinkwa yiita myaanda yobile yama denari kuti tubape balye?”
38 Iar el le-a spus: Câte pâini aveți? Mergeți și vedeți. Și după ce s-au lămurit, ei au spus: Cinci și doi pești.
Wakababuzya wati, “Mujisi zinkwa zingane? Mwiinke mukalange.” Nibakalanguula bakati, “Tujisi zinkwa zili musanu abaswi babili.”
39 Și le-a poruncit să îi așeze pe toți în grupuri, pe iarba verde.
Wakabalayilila kuti baambile bantu boonse kuti bakkale muzibumga zibumga abwizu butete.
40 Și au șezut în rânduri câte o sută și câte cincizeci.
Mpawo bakakkala ansi muzibunga; muzibunga zyamyaanda azya makumi musanu.
41 Și după ce a luat cele cinci pâini și cei doi pești, a privit în sus spre cer și a binecuvântat și a frânt pâinile și le-a dat discipolilor săi să le pună înaintea lor; și cei doi pești i-a împărțit printre toți.
Wakabweza zinkwa zili musanu abaswi babili, mpawo wakalanga kujulu, wakapa kulumba elyo wakakwamuna zinkwa mpawo wazipa kuli baikwiiya kuti bape bantu. wakakwamuna baswi babili mpawo wabapa boonse.
42 Și au mâncat toți și s-au săturat.
Bakalya boonse bakkuta.
43 Și au ridicat douăsprezece coșuri pline de frânturi și rămășițele de la pești.
Bakabwezelela bufwefwelenga bwazinkwa, abaswi bwakachala bazuzya zisuwo zili kkumi azibili.
44 Și cei ce au mâncat din pâini erau cam cinci mii de bărbați.
Imweelwe wabaluumi bakalya wakali kusika kuzyuulu zili musanu.
45 Și îndată a constrâns pe discipolii săi să intre în corabie și să meargă de cealaltă parte, înainte, spre Betsaida, în timp ce el dădea drumul mulțimii.
Mpawaawo wakaambila basikwiiya bakwe kuti banjile mubwaato bazulule baye mutala, ku Betisayida, wakaambila bantu kuti bamwayike.
46 Și după ce i-a trimis, a plecat pe munte, să se roage.
Nibakeenda, wakaya kuchilundu kuti akakombe.
47 Și când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării iar el singur pe uscat.
Lino nilyakaba goko, bwaato bwakali akati kalwizi, we wakachaala alikke kunze.
48 Și i-a văzut chinuindu-se cu vâslirea fiindcă vântul era împotriva lor; și cam pe la garda a patra a nopții a venit spre ei umblând pe mare și ar fi voit să treacă pe lângă ei.
Wakabona kuti kuti balokuzundaana aluuwo, nkaambo luuwo lwakabalwanisya. Achiindi chamansiku wakeenda atala ameenda, kaya kuli mbabo. Wakali wamba kubayinda kumbali.
49 Dar când l-au văzut umblând pe mare, au presupus că era un duh și au strigat;
Pesi nibakamubona keenda atala alwizi, bakayeeyanga ncheelo, bakoomba,
50 Fiindcă toți l-au văzut și au fost tulburați. Și îndată a vorbit cu ei și le-a spus: Îndrăzniți; eu sunt, nu vă temeți!
nkaambo boonse nibakamubona bakayoowa. Mpawo awo wakabaambuuzya wati, “Mujate moyo! Ndime. Mutayoowipe!”
51 Și s-a urcat la ei în corabie și vântul a încetat; și au fost uimiți peste măsură în ei înșiși și se minunau.
Elyo wakatanta mubwaaato ambabo, mpawo luuwo lwakamana. Bakagambwa loko,
52 Fiindcă nu pricepeau miracolul pâinilor, fiindcă inima lor era împietrită.
mbokunga tebakamvwisisisya pe atala azinkwa; myoyo yabo yakayumisigwa.
53 Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului și au tras la țărm.
Lino nibakazubukila mutala, bakasika ku Jenesaleti bakaanga bwaato kunkomwe yalwizi.
54 Și după ce au ieșit din corabie, îndată l-au cunoscut,
Kabachizwa biyo mubwaato bantu batalika kumuziba Jesu.
55 Și alergau prin toată acea regiune de jur împrejur și începeau să îi aducă pe paturi pe cei bolnavi, acolo unde auzeau că este el.
Bakachijaana chisi choonse alimwi bakabweza bachiswa amalo akubatola oko kufumbwa nkubakamvwa kuti nkwabede.
56 Și oriunde intra în sate, sau cetăți, sau ținuturi, puneau pe bolnavi în străzi și îl implorau ca ei măcar să îi atingă marginea hainei; și câți l-au atins au fost făcuți sănătoși.
Lino kufumbwa kumyuunzi nkwakaya, kumadolopo naanka kumabazu anyika bakalikubikka bachiswa muzisambalilo. Bakamukumbila kuti bajate chisamo chakwe, abaabo bakajata bakaponesegwa.
