Marcu 5
1 Și au ajuns de partea cealaltă a mării, în ținutul Gadarenilor.
Yesuusinne iya tamaareti abbaa pinnidi, Gerggesoone giya biittaa gakkidosona.
2 Și când a ieșit din corabie, îndată l-a întâlnit un om ieșit din morminte, cu un duh necurat,
Yesuusi wogoluwappe wodhdhiya wode tuna ayyaanay oykkida issi uray duufoppe keyidi iyara gahettis.
3 Care își avea locuința printre morminte; și nimeni nu îl putea lega, nici măcar cu lanțuri;
He uray duufuwan aqi pee7idi de7ees. Iya oonikka santhalaatan qachchanaw dandda7enna.
4 Pentru că el fusese deseori legat cu cătușe și lanțuri și lanțurile au fost rupte de către el și cătușele zdrobite în bucăți; și nimeni nu a fost în stare să îl îmblânzească.
I daro toho duthaninne santhalaatan qashettidi de7ees. Shin santhalaata duuserethees, duthaa mentherethees. Iya teqqanaw dandda7iya oonikka baawa.
5 Și totdeauna, noapte și zi, era în munți și în morminte, strigând și tăindu-se cu pietre.
I qammanne gallas he duufuwaninne dere bolla waasses, ba bollaaka shuchchan gaarees.
6 Dar când l-a văzut pe Isus de departe, a alergat și i s-a închinat,
Yesuusa haahon be7ida wode woxxi bidi iya sinthan gulbbatis.
7 Și a strigat cu voce tare și a spus: Ce am eu a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, să nu mă chinuiești;
He uray ba qaala dhoqqu oothidi, “Ubbaafe Bolla Xoossaa Na7aw Yesuusa, nenanne tana aybe gathey? Tana dhayssona mela taani nena Xoossaa sunthan woossays” yaagis.
8 Fiindcă îi spusese: Ieși din omul acesta, duh necurat.
I hessa giday Yesuusi iya, “La ha tuna ayyaanaw, ha addiyafe keya” yaagida gishossa.
9 Și l-a întrebat: Care este numele tău? Iar el a răspuns, zicând: Numele meu este Legiune, căci suntem mulți.
Yesuusi iyaakko, “Ne sunthay oonee?” yaagidi oychchis. I, “Nuuni daro gidiya gisho, ta sunthay Leegiyona” yaagis.
10 Și l-a implorat mult să nu îi trimită afară din ținut.
Tuna ayyaanati bantana he biittaafe kessi yeddonna mela Yesuusa minthidi woossidosona.
11 Și acolo, aproape de munți, era o turmă mare de porci păscând.
He deriya bolla daro guduntho wudey hamuttees.
12 Și toți dracii l-au implorat, spunând: Trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei.
Tuna ayyaanati Yesuusakko, “Nuna hini guduntho wudiyakko yeddarkki, enttan bidi geloos” yaagidi woossidosona.
13 Și îndată Isus le-a dat voie să plece. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în mare (erau cam două mii) și s-au înecat în mare.
Yesuusi enttako, “Biite” yaagis. Yaatin tuna ayyaanati addiyafe keyidi gudunthotan gelidosona. Nam77u mukulu gidiya guduntho wudey aafo doonara dirggidi bidi abban gelidi mitettidosona.
14 Și cei ce pășteau porcii au fugit și au povestit în cetate și în ținut. Iar oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat.
Guduntho wudiya heemmeyssati baqati bidi hanidabaa katamaaninne gaxariyan odidosona. Yaatin asay hanidabaa be7anaw keyidosona.
15 Și au venit la Isus și l-au văzut pe cel ce fusese posedat de drac și a avut legiunea, șezând și îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut.
Asay Yesuusakko yaa wode tuna ayyaanan oykettida uraa be7idosona. I ba wozanaakko simmidi, ma7o ma7idi, yan uttidayssa be7ida wode ubbay yayyidosona.
16 Și cei ce au văzut, le-au spus cum s-a întâmplat cu cel ce fusese posedat de draci și despre porci.
Hessa be7ida asati tuna ayyaanati oykkida uraa bollanne gudunthota bolla hanidabaa ubbaa asaas odidosona.
17 Și au început să îl roage să plece afară din ținuturile lor.
Hessa gisho, asay bantta biittaafe Yesuusi baana mela woossidosona.
18 Și când el s-a urcat în corabie, cel ce fusese posedat de drac l-a implorat să fie cu el.
Yesuusi wogoluwan geliya wode kase tuna ayyaanati oykkidi yeddida uray, Yesuusa kaallanaw iya woossis.
19 Totuși Isus nu l-a lăsat, ci i-a spus: Du-te acasă la prietenii tăi și povestește-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.
Shin Yesuusi ixxidi iyaakko, “Ne soo simmada, Goday new ay mela gitabaa oothidakkonne new ay mela keehidakko ne soo asaas oda” yaagis.
20 Iar el a plecat și a început să vestească în Decapole ce lucruri mari a făcut Isus pentru el; și toți se minunau.
Uray bidi Tammu Katamata giyason yuuyidi, Yesuusi baw ay mela gitabaa oothidaakko odis. I odidayssa si7ida asa ubbay malaalettidosona.
21 Și după ce Isus a trecut din nou de partea cealaltă, cu corabia, s-au adunat mulți oameni la el; și el era lângă mare.
Yesuusi simmidi, wogoluwan gelidi, abbaa pinnidaappe guye daro asay abbaa gaxan iya yuushuwan shiiqidosona.
22 Și iată, a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și când l-a văzut, a căzut la picioarele lui,
Iyaroosa giya Ayhude Woosa Keetha halaqatappe issoy, Yesuusa be7ida wode iyaakko yidi iya tohuwa bolla
23 Și l-a implorat mult, spunând: Fetița mea zace pe moarte, vino [te rog] și pune-ți mâinile pe ea, ca să fie vindecată; și va trăi.
kunddidi, “Ta na7iya harggada hayqqana hanawsu. Iya paxada de7ana mela yada ne kushiya I bolla wotharkkii” yaagidi Yesuusa minthidi woossis.
24 Și Isus s-a dus cu el; și mulți oameni îl urmau și îl îmbulzeau.
Yesuusi Iyaroosara bis. I bishin daro asay iya kaallidi un77ethidosona.
25 Și o anume femeie, cu o scurgere de sânge de doisprezece ani,
Tammanne nam77u laythi I bollaafe suuthi goggiya issi maccasiya de7awusu.
26 Și care suferise multe lucruri de la mulți doctori și cheltuise tot ce avusese și nu se îmbunătățise nimic, ci mai degrabă îi mergea mai rău,
Daro aakimeti iyo aakimidosona, shin iya paxa kaa7ettasu. Iya ba miishiya ubbaa wurssinkka iw haa iitisppe attin aykkoka maaddibeenna.
27 Când a auzit despre Isus, a venit în mulțime, în spatele lui și i-a atins haina.
He maccasiya Yesuusabaa si7ada, asaa kanthada Yesuusa guyera yada iya ma7uwa bochchasu.
28 Fiindcă spunea: Dacă i-aș atinge hainele doar, voi fi sănătoasă.
Iya, “Taani hari attoshin iya ma7uwa bochchiyakko paxana” gada qoppasu.
29 Și îndată, izvorul sângerării ei a secat; și a simțit în trupul ei că a fost vindecată de acea boală.
Iippe goggiya suuthay sohuwara eqi aggis. Iya ba waayappe paxidayssa ba asatethan erasu.
30 Și Isus, cunoscând îndată în el însuși că o putere a ieșit din el, s-a întors în mulțime și a spus: Cine mi-a atins hainele?
Yesuusi baappe wolqqi keyidayssa ba huu7en eridi, ellesidi daro asa giddon guye simmidi, “Ta ma7uwa bochchiday oonee?” yaagis.
31 Și discipolii lui i-au spus: Vezi mulțimea îmbulzindu-te și spui: Cine m-a atins?
Iya tamaareti, “Asay nena sugeyssa be7ashe, ‘Woygada tana oone bochchiday yaagay?’” yaagidosona.
32 Iar el s-a uitat de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut acest lucru.
Yesuusi hessa ooni oothidaakko be7anaw yuushshi aathi xeellis.
33 Dar femeia, temându-se și tremurând, cunoscând ce s-a făcut în ea, a venit și i s-a prosternat în fața lui și i-a spus tot adevărul.
Shin maccasiya baw hanidabaa erada, yashshan kokkorashe yada Yesuusa sinthan gufannasu; qassi hanidabaa ubbaa tumaa iyaw odasu.
34 Iar el i-a spus: Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace și fii vindecată de boala ta.
Yaanin, Yesuusi iikko, “Ta naatte, nena ne ammanoy pathis, saron ba, ne waayiyappeka paxa” yaagis.
35 Pe când el încă vorbea, au venit de la casa conducătorului sinagogii unii care spuneau: Fiica ta este moartă; pentru ce îl mai tulburi pe Învățătorul?
Yesuusi buroo hessa odishin, Ayhude Woosa Keetha halaqaa sooppe kiitettida asati yidi, “Ne na7iya hayqqasu, asttamaariya ays daaburissay?” yaagidosona.
36 Dar îndată ce Isus a auzit cuvântul rostit, i-a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai.
Shin Yesuusi entti geyssa si7idi, Ayhude Woosa Keetha halaqaakko, “Ammano xalaala ammanappe attin babbofa” yaagis.
37 Și nu a lăsat pe niciunul să îl însoțească, decât pe Petru și Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
Yesuusi Phexiroosappe, Yayqoobappenne Yayqooba ishaa Yohaannisappe hari oonikka bana kaallonna mela diggis.
38 Și a venit la casa conducătorului sinagogii și a văzut tumultul și pe cei ce plângeau și boceau mult.
Entti Ayhude Woosa Keetha halaqaa soo gakkiya wode Yesuusi asay kaha dhayidi yeekkeyssanne zeeleleyssa be7is.
39 Și după ce a intrat, le-a spus: De ce faceți tumult și plângeți? Copila nu este moartă, ci doarme.
Gelidi asaakko, “Ays kaha dhayidi yeekketii? Na7iya dhiskkasuppe attin hayqqabuukku” yaagis.
40 Și au râs de el în batjocură. Dar după ce i-a scos pe toți afară, el a luat pe tatăl și pe mama copilei și pe cei ce erau cu el și a intrat acolo unde zăcea copila.
Asay iya bolla miiccis. Shin asa ubbaa kare kessidi, na7ee aawa, aayyiwunne heedzu tamaareta baara ekkidi na7iya de7iyasuwa gelis.
41 Și luând copila de mână i-a spus: Talita cumi; care este tradus: Fetițo, îți spun, ridică-te.
Yesuusi na7ee kushiya oykkidi, “Xaalita, quumi” (Guutha naatte, nena gays dendda) yaagis.
42 Și îndată fetița s-a sculat și a umblat, fiindcă avea doisprezece ani. Iar ei erau înmărmuriți cu mare uimire.
Na7iya sohuwara dendda eqqada hamuttasu. Iya tammanne nam77u laytha na7a. Hessan asay daro malaalettidosona.
43 Și le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe aceasta; și a poruncit să îi fie dat ceva de mâncare.
Yesuusi hessa entti oodeskka odonna mela entta minthi kiittis. Entti iw miyabaa immana mela odis.
