Marcu 5
1 Și au ajuns de partea cealaltă a mării, în ținutul Gadarenilor.
Jesuh la axüisaw he Kalile tuili caye, Kerasa khawa pha lawki he.
2 Și când a ieșit din corabie, îndată l-a întâlnit un om ieșit din morminte, cu un duh necurat,
Mlawng üngka naw Jesuh a kco law la, ng’uhnün üngka naw lawki khawyaia awmnaka khyang mat naw ana khyum.
3 Care își avea locuința printre morminte; și nimeni nu îl putea lega, nici măcar cu lanțuri;
Acun cun ng’uhnüna awmki, u naw mthiyüi am pi am ami khih thei;
4 Pentru că el fusese deseori legat cu cătușe și lanțuri și lanțurile au fost rupte de către el și cătușele zdrobite în bucăți; și nimeni nu a fost în stare să îl îmblânzească.
Khawveia mthiyüi am a kut la a khaw ami jah khih üng pi mthiyüie jah ksäkpat lü amcäm cäma a jah pawh. U naw pi am ami mcing theia vai aktä ktha mahki.
5 Și totdeauna, noapte și zi, era în munți și în morminte, strigând și tăindu-se cu pietre.
Amhmüp amthan ng’uhnün he la khawmcung hea cit hü lü ngpyang lü, amät la amät lung am ng’at kyu lü awmki.
6 Dar când l-a văzut pe Isus de departe, a alergat și i s-a închinat,
Jesuh akhawsang üngka naw a hmuh üng a veia dawng lü a ma ngdäng lü,
7 Și a strigat cu voce tare și a spus: Ce am eu a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, să nu mă chinuiești;
“Jesuh, ak'hlüng säih Mhnama Capa aw! i ni nglak na se ni? Ä na na mkhuimkha vaia Pamhnama ngming am ning nghui na veng,” ti lü, angsanga ngpyangki.
8 Fiindcă îi spusese: Ieși din omul acesta, duh necurat.
(Acukba a tinak cun Jesuh naw, “Ngmüimkhya kse aw, hina khyang üngka naw lut lawa,” ti lü, a ksenaka phäha kyaki).
9 Și l-a întrebat: Care este numele tău? Iar el a răspuns, zicând: Numele meu este Legiune, căci suntem mulți.
Acunüng Jesuh naw, “Na ngming u ni?” ti se, Ani naw, “Ka ngming cun ‘Apä ni’ keimi cun khawjah kami lawki tinaka kyaki” a ti.
10 Și l-a implorat mult să nu îi trimită afară din ținut.
Acun käna ngmüimkhya kse he naw khaw üngka naw ä a jah ksät vaia Jesuh aktäa a nghuinak.
11 Și acolo, aproape de munți, era o turmă mare de porci păscând.
Acuia mcung peia vawk khawjah ami jah mcah awmki.
12 Și toți dracii l-au implorat, spunând: Trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei.
Acuna ngmüimkhya naw Jesuh üng, “Vawk hea veia jah tüia, acuia kami lut khai,” ti u lü, ami nghuinak.
13 Și îndată Isus le-a dat voie să plece. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în mare (erau cam două mii) și s-au înecat în mare.
Jesuh naw ami luh vaia ti se, ngmüimkhya kse he cun khyang üngka naw lut law u lü vawk hea k’uma lutki he. Thawng nghngih lawkia vawk he cun ami van tuilia dawng u lü, kdang üng ngtäng u lü tui üng ngcumki he.
14 Și cei ce pășteau porcii au fugit și au povestit în cetate și în ținut. Iar oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat.
Vawk sämki he dawng u lü, mlüh k’um la ngnam k’uma jah va mtheh u se khyang he cun i thawnhlawki ti cun teng khai hea lawki he.
15 Și au venit la Isus și l-au văzut pe cel ce fusese posedat de drac și a avut legiunea, șezând și îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut.
Jesuha veia law u lü yai pä hea awmnaka khyang cun ngsuingsa lü akdawa a na ngaw se ami hmuh üng, aktäa kyüei lawki he.
16 Și cei ce au văzut, le-au spus cum s-a întâmplat cu cel ce fusese posedat de draci și despre porci.
Acun hmuki he naw khawyai he awmnaka khyang ikba a awm la, vawk he ihawkba ami kya cun khyang he üng pi ami jah mtheh be.
17 Și au început să îl roage să plece afară din ținuturile lor.
Acuna, Jesuh naw ami khaw a ceh tak vaia ami nghuinak.
18 Și când el s-a urcat în corabie, cel ce fusese posedat de drac l-a implorat să fie cu el.
Jesuh mlawnga khana a kai be üng khawyai hea awmnak khawia khyang naw, “Na hlawnga cit hnga vang” ti lü a nghuinak.
19 Totuși Isus nu l-a lăsat, ci i-a spus: Du-te acasă la prietenii tăi și povestește-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.
Cunsepi Jesuh naw mah lü, “Na ima cit be lü, Bawipa naw na phäha ihlawka a pawh la na khana m'yeneinak a tak jah va mtheha,” a ti.
20 Iar el a plecat și a început să vestească în Decapole ce lucruri mari a făcut Isus pentru el; și toți se minunau.
Acunüng, acuna khyang naw cit lü Jesuh naw a phäha a pawh peta mawng cun Mlüh Xa üng va sang hü se ngjaki avan cäiki he.
21 Și după ce Isus a trecut din nou de partea cealaltă, cu corabia, s-au adunat mulți oameni la el; și el era lângă mare.
Jesuh tuilia caye kama mlawng am va pek se, acuia khyang khawjah a veia ngcun lawki he.
22 Și iată, a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și când l-a văzut, a căzut la picioarele lui,
Sinakok mkhawng Jairuh ngmingnaki mat lawki naw Jesuh a hmuh üng a khaw kunga ngdäng lü,
23 Și l-a implorat mult, spunând: Fetița mea zace pe moarte, vino [te rog] și pune-ți mâinile pe ea, ca să fie vindecată; și va trăi.
“Ka ca, nghnumica aktäa mhnatei ve, phet be lü a xüngseinak vaia law lü na kut a khana mtaih lawa” ti lü aknuia a nghuinak.
24 Și Isus s-a dus cu el; și mulți oameni îl urmau și îl îmbulzeau.
Acunüng Jesuh a veia cit se khyang khawjah naw läk law u lü a hnuma kcung lawki he naw ami hneh.
25 Și o anume femeie, cu o scurgere de sânge de doisprezece ani,
Acuia nghnumi kum xaleinghngih a thi put lü khuikhaki mat awmki.
26 Și care suferise multe lucruri de la mulți doctori și cheltuise tot ce avusese și nu se îmbunătățise nimic, ci mai degrabă îi mergea mai rău,
Seibawi khawjah naw ami ngnünak, ngui a tak avan am ngsawiei sepi am kyäpei be lü ksehlen law bawki.
27 Când a auzit despre Isus, a venit în mulțime, în spatele lui și i-a atins haina.
Jesuh ami ti a ngjak üng a hnua khyang hea ksunga lawki.
28 Fiindcă spunea: Dacă i-aș atinge hainele doar, voi fi sănătoasă.
“A suisak dänga hleng ka hneh üng ta ka phet be khai ni,” tia ngai kyuki.
29 Și îndată, izvorul sângerării ei a secat; și a simțit în trupul ei că a fost vindecată de acea boală.
Jesuha suisak a hneh. Acun la a thia put ngdüm lü a pumsa üng natnak daw bekia a sim.
30 Și Isus, cunoscând îndată în el însuși că o putere a ieșit din el, s-a întors în mulțime și a spus: Cine mi-a atins hainele?
Acun la Jesuh naw a johit amät üngka naw akcea lut lawki ti a ksing la khyang hea ksunga nghlat lü, “U ni ka suisak hnetki?” a ti.
31 Și discipolii lui i-au spus: Vezi mulțimea îmbulzindu-te și spui: Cine m-a atins?
Axüisaw he naw, “Hinkba khyang khawjah naw ning hneh u se hmu ye lü, ‘U ni na hnetki’ na tiki hin” ami ti.
32 Iar el s-a uitat de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut acest lucru.
Cunsepi Jesuh naw hnetki hmu khaia nghlat lü teng hü se,
33 Dar femeia, temându-se și tremurând, cunoscând ce s-a făcut în ea, a venit și i s-a prosternat în fața lui și i-a spus tot adevărul.
Nghnumi naw kyüh lü ngxet lü amät üng ihawkba akya ksingki naw law lü Jesuha ma ngdäng lü, a thawnhlawk akcang naküt a mtheh.
34 Iar el i-a spus: Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace și fii vindecată de boala ta.
Acunüng Jesuh naw, “Ka canghnu aw, na jumnak naw ning dawsak be ve. Dim’yenak am cita, na natnak üngka naw yai bea,” a ti.
35 Pe când el încă vorbea, au venit de la casa conducătorului sinagogii unii care spuneau: Fiica ta este moartă; pentru ce îl mai tulburi pe Învățătorul?
Acukba ana ngthuhei k’um üng khyang avang Sinakok mkhawng Jairuha im üngka naw law u lü, “I vaia Saja na kbawngkbaieiki ni? Na canu thihpäng ye se,” ami ti law.
36 Dar îndată ce Isus a auzit cuvântul rostit, i-a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai.
Jesuh naw ami pyen ia am msui lü Sinakok mkhawnga veia, “Ä kyüha, a jum dänga juma,” a ti.
37 Și nu a lăsat pe niciunul să îl însoțească, decât pe Petru și Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
Acunüng Jesuh naw Pita, Jakuk la a na Johana thea u pi a hlawnga am ngkhahpüi.
38 Și a venit la casa conducătorului sinagogii și a văzut tumultul și pe cei ce plângeau și boceau mult.
Jairuha ima ami law üng Jesuh naw ana üicai u lü, ana mbawikyapki he a jah hmu üng,
39 Și după ce a intrat, le-a spus: De ce faceți tumult și plângeți? Copila nu este moartă, ci doarme.
Im k’uma lut lü, “I vaia üicai u lü nami kyapki ni? Hnasen cun thiki am ni, ipki ni,” a ti.
40 Și au râs de el în batjocură. Dar după ce i-a scos pe toți afară, el a luat pe tatăl și pe mama copilei și pe cei ce erau cu el și a intrat acolo unde zăcea copila.
Acun he naw ami yaihei. Acuna Jesuh naw ami van kpunga a jah tüih käna hnasena a pa la a nu, acunüng amät jah a ngkhahpüi he am hnasen ami msännaka a jah luhpüi.
41 Și luând copila de mână i-a spus: Talita cumi; care este tradus: Fetițo, îți spun, ridică-te.
Acunüng, hnasen cun a kut üng kpang lü, “Talita, Kumi,” a ti, acun cun “Nghnumica aw, tho lawa ti veng!” tinaka kyaki.
42 Și îndată fetița s-a sculat și a umblat, fiindcă avea doisprezece ani. Iar ei erau înmărmuriți cu mare uimire.
Acun la angxita nghnumica cun tho law lü cit hüki. (Ani cun kum xaleinghngih lawki). Acunüng avan cäi lawki he.
43 Și le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe aceasta; și a poruncit să îi fie dat ceva de mâncare.
Cunsepi, Jesuh naw u üng pi ä ami mtheh vaia jah ksük lü, “A ei vai iyaw pe ua,” a ti.
