Marcu 4
1 Și a început din nou să îi învețe lângă mare; și s-a adunat la el o mare mulțime, astfel că el s-a urcat într-o corabie și ședea pe mare; și toată mulțimea era lângă mare, pe uscat.
Yesu wubuela tona diaka longa va disimu di mbu. Nkangu wu batu wukutakana va kaba wuba wuwombo. Diawu kakumina mu nlungu, wuvuanda muna. Nkangu wu batu wuba va disimu va ndambu mbu.
2 Și îi învăța multe lucruri în parabole și le-a spus în doctrina lui:
Wuba longila mambu mawombo mu zinongo. Tala mambu kaba nlonga:
3 Dați ascultare; Iată, a ieșit un semănător să semene;
—Wanu mboti: Nkuni wumosi wuyenda ku kuna.
4 Și s-a întâmplat, că pe când semăna, o parte [din] sămânță a căzut lângă drum și păsările cerului au venit și au mâncat-o.
Bu kaba muanga mbongo, ndambu yibua mu yenda nzila; zinuni ziyiza mana kuyidoda.
5 Și alta a căzut pe un loc pietros, unde nu a avut pământ mult; și îndată a răsărit, pentru că nu a avut adâncime a pământului;
Ndambu yinkaka yibua va matadi; vuma beni vasia ba ntoto wuwombo ko. Zitheti zivika mena kuandi bila ntoto wusia ba phiba ko.
6 Dar când a răsărit soarele, a fost pârlită; și pentru că nu a avut rădăcină s-a uscat.
Vayi muini wungolo bu wutotuka, mintuidila beni milebuka ayi miyuma bila misia ba mianzi ko.
7 Și alta a căzut printre spini și spinii au crescut și au înăbușit-o și nu a dat rod.
Yinkaka yibua va zitsendi. Zitsendi beni zimena ayi zifietikisamintuidila beni. Diawu mintuidila beni misia buta mimbutu ko.
8 Și alta a căzut pe pământ bun și a dat rod, crescând și înmulțindu-se; și a adus, una treizeci și una șaizeci și una o sută.
Vayi yinkaka yibua mu ntoto wumboti, yitotula mintuidila, mikula ayi mibuta mimbutu: yimosi makumatatu; yinkaka makumasambanu, yinkaka khama.
9 Și le-a spus: Cel ce are urechi de auzit, să audă.
Buna wubuela bakamba: woso widi matu ma wila buna bika kawa.
10 Și când a fost singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre parabolă.
Bu kaba va niandi veka, batu bobo banzungidila va kimosi ayi kumi mimvuala miandi miodi banyuvula tsundu yi zinongo.
11 Și le-a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterul împărăției lui Dumnezeu; dar pentru cei de afară, toate acestea sunt făcute în parabole;
Wuba vutudila: —Beno lutambula diluaku di zabila mansueki ma kipfumu ki Nzambi. Vayi kuidi batu bankaka bobo badi ku nganda, mamo mu zinongo kaka manyolokolo
12 Ca văzând, ei să vadă și să nu priceapă; și auzind, să audă și să nu înțeleagă; ca nu cumva să se întoarcă și păcatele lor să le fie iertate.
muingi: Mu thangu bantala, batedi kuawu vayi bakadi mona. Mu thangu banwa, bawilu kuawu vayi bakadi sudika muingi babika baluka kuidi Nzambi ayi masumu mawu mabika lemvokolo.
13 Și le-a spus: Nu pricepeți această parabolă? Și cum veți cunoaște toate parabolele?
Bosi wubuela bakamba: —Lukadi sudika nongo yayi e? Buna buevi lulenda sudikila zinongo zioso e?
14 Semănătorul seamănă cuvântul.
—Nkuni niandi wunkunanga mambu ma Nzambi.
15 Și aceștia sunt cei de lângă drum, unde cuvântul este semănat; dar după ce au auzit, vine îndată Satan și ia cuvântul ce fusese semănat în inimile lor.
Batu bankaka badi mbongo yidi muyenda nzila, mu kunu mambu ma Nzambi. Bu bawilu mawu, buna satana wunkuizanga nsualu mu ziona mambu ma Nzambi makunu mu bawu.
16 Și la fel, aceștia sunt cei semănați pe locul pietros; care, după ce au auzit cuvântul, îl primesc îndată cu veselie;
Bosi bankaka badi banga mbongo yikunu va ntoto widi matadi. Bawu wa mambu ma Nzambi, bantumbu vika kumatambulanga mu khini.
17 Și nu au rădăcină în ei înșiși și țin doar un timp; după aceea, când se ridică necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnesc.
Vayi bu bakambulu mianzi, bazingilanga ko. Bila enati ziphasi voti zithotolo zitonini mu diambu di mambu ma Nzambi, buna beti vika bua.
18 Și aceștia sunt cei semănați printre spini, care aud cuvântul,
Bankaka badi banga mbongo yikunu va zitsendi. Bawu beti wa mambu ma Nzambi.
19 Și îngrijorările acestei lumi și înșelătoria bogățiilor și poftele altor lucruri, intrând, înăbușă cuvântul și cuvântul devine neroditor. (aiōn g165)
Vayi mambu beni makadi buta mimbutu mu diambu mayindu ma nza yayi, luvunu lu kimvuama ki nza ayi zitsatu zi mambu mankaka bu makotidi mu bawu buna mamfietikisanga Mambu ma Nzambi. (aiōn g165)
20 Și aceștia sunt cei semănați pe pământ bun, care aud cuvântul și îl primesc și aduc rod, unul treizeci, unul șaizeci și unul o sută.
Bosi bankaka bawu bantambulanga mbongo mu ntoto wumboti. Bawu bobo beti wanga mambu ma Nzambi ayi bawu beti buta mimbutu miwombo: yinkaka makumatatu, yinkaka makumasambanu bosi yinkaka khama.
21 Și le-a spus: Este adusă o candelă ca să fie pusă sub oboroc, sau sub pat? Și nu ca să fie pusă pe sfeșnic?
Wuba kamba diaka: —A bwevi, beti nata muinda mu diambu di kuwutula ku tsi katini voti ku tsi mbuka e? A keti beti kuwunata mu diambu di kuwutula va yilu meza.
22 Fiindcă nu este nimic ascuns care să nu fie arătat; nici nu a fost nimic ținut în taină, decât ca să fie arătat pe față.
Mamo masuama mafueti ba va kiezila ayi mamo masueko mafueti totuka va nganda.
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
Enati mutu widi matu mawila buna bika kawa.
24 Și le-a spus: Luați seama la ce auziți; cu ce măsură măsurați, vi se va măsura; și vouă care auziți vi se va adăuga mult.
Buna wubuela diaka: lulubuka mbote mu mamo momo lulembo wa bila bela kulutezila mu tezo kioki lusadila ayi bela buela mawombo.
25 Fiindcă oricui are, i se va da; și cel ce nu are, de la el se va lua și ce are.
Bila kuidi woso mutu beki, bela buela kumvana vayi kuidi mutu wowokambulu, bela kunziona biobi kutu bidi yandi.
26 Și a spus: Așa este împărăția lui Dumnezeu, ca și cum un om ar arunca sămânță în pământ;
Wubuela tuba diaka: —Tala Kipfumu ki Nzambi kidedikini banga mutu wumosi wukuna mbongo mu ntoto.
27 Și ar dormi și s-ar trezi noapte și zi și sămânța ar răsări și ar crește, el nu știe cum.
Kaleka voti kakotuka va builu voti va muini, mbongo yimena ayi yiyonzuka yawu veka niandi mukambu zaba.
28 Fiindcă singur pământul aduce rod; întâi fir, apoi spic, apoi grâu deplin în spic.
Ntoto wawu veka, wubuta mimbutu; va thete wumenisa ntuidila, bosiwutotula tsangu bosi mimbutu miyela.
29 Dar când rodul este gata, îndată pune secera în el, pentru că a venit secerișul.
Thangu mimbutu mayedidi; nkuni wubonga kikhondolo kimvedolongo mimbutu muingi kavedila mimbutu bila thangu yivedila yifuana.
30 Și a spus: Cu ce vom asemăna împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă să o comparăm?
Wubuela kamba diaka: —Mu mbi tulenda dedikisa kipfumu ki Nzambi? Mu nongo mbi tulendakulukambila yawu e?
31 Este ca un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este mai mic decât toate semințele care sunt în pământ;
Kipfumu ki Nzambi kidedikini banga luteti lu mutalide. Bu lukununumu ntoto, luawu lututidi keva mu zitheti zioso va nza.
32 Dar după ce este semănat, crește și se face mai mare decât toate ierburile și își întinde ramuri mari; așa că păsările cerului pot cuibări sub umbra lui.
Vayi luawu kunu mu ntoto lueti menanga ayi lumviokanga bikunusubioso mu kula ayi lueti totula matafi manneni; kuna zinuni zilenda tungilazindiala ziawu ku tsi phozi andi.
33 Și cu multe astfel de parabole le-a vorbit cuvântul, așa cum erau în stare să îl audă.
Buna wuba longa mambu ma Nzambi mu zinongo ziwombo ziphilayayi, boso bubela diluaku di balenda kunsudikila.
34 Dar nu le-a vorbit fără parabolă; și când erau singuri, le explica discipolilor săi toate lucrurile.
Kalendi kuba yolukila ko mu kambu sadila nongo. Vayi ti weka va niandi veka ayi minlonguki miandi, buna wuba kuba sudikisanga mambu moso.
35 Și în aceeași zi, după ce s-a făcut seară, el le-a spus: Să trecem de cealaltă parte.
Va thangu masika muna lumbu kina, Yesu wukamba minlonguki miandi: —Tusabukanu ku disimu dinkaka.
36 Și după ce au trimis mulțimea, l-au luat așa cum era în corabie. Și erau cu el și alte corăbii mici.
Basia bika nkangu wu batu; bawu bannata mu nlungu boso bu kabela. Minlungu minkaka miba yandi vana.
37 Și s-a făcut o furtună mare de vânt și valurile băteau în corabie, încât aceasta era aproape să se umple.
Buela zimbukila vuka kingolo kieka. Mayo ma ngolo mabua mu nlungu. Bosi nlungu wutona wala nlangu.
38 Și el era la pupa corabiei, adormit pe o pernă; și ei l-au trezit și i-au spus: Învățătorule, nu îți pasă că pierim?
Niandi wuba wuleka kuna tsongi nlungu. Wuniekika ntu andi va mbatakusa. Minlonguki minkotula ayi minkamba: —A Nlongi! Tueka mfua vayi Ngeyo wummona diawu diambu di phamba e?
39 Și s-a ridicat și a mustrat vântul și a spus mării: Taci, liniștește-te! Și vântul a încetat și s-a făcut o mare liniște.
Wukotuka, wutemina vuka ayi wuvana lutumu kuidi mbu: —Bika biyoko! Ba dio sui! Vuka kimanisa ayi ndembama yivutuka.
40 Și le-a spus: Pentru ce sunteți așa de fricoși? Cum de nu aveți credință?
Bosi wuyuvula minlonguki miandi: —A bila mbi luididi boma-boma? A buevi lukambulu minu e?
41 Și s-au înfricoșat foarte tare și au spus unii către alții: Ce fel de om este acesta, că până și vântul și marea ascultă de el?
Beka mona boma buwombo ayi beka niunguta bawu veka: —A buna nani mutu wawu muingi vuka ayi mbu bintumunika e?
