Marcu 4
1 Și a început din nou să îi învețe lângă mare; și s-a adunat la el o mare mulțime, astfel că el s-a urcat într-o corabie și ședea pe mare; și toată mulțimea era lângă mare, pe uscat.
Hangi ai wandilye kumanyisa mu mpelompelo a luzi. Ni iumbi ikulu likilundiila likamupilimikiilya, akingila mukati i ilinga mu luzi, nu kikie. Iumbi lihi nai likoli mu mpelo a luzi mu nshemba.
2 Și îi învăța multe lucruri în parabole și le-a spus în doctrina lui:
Hangi aka amanyisa makani idu ku mpyani, hangi akaligitya kitalao ku umanyisa nuakwe.
3 Dați ascultare; Iată, a ieșit un semănător să semene;
Tegeelyi, mutemeli ai ulongoe kutemela.
4 Și s-a întâmplat, că pe când semăna, o parte [din] sămânță a căzut lângă drum și păsările cerului au venit și au mâncat-o.
Nai wakatula ukutemela, ing'wi nia mbeu ai igwie mu nzila, ni nyunyi ikapembya ikailya.
5 Și alta a căzut pe un loc pietros, unde nu a avut pământ mult; și îndată a răsărit, pentru că nu a avut adâncime a pământului;
Mbeu i nzuya ai igwie mu matalagwe, naiza kutili ni mahalu idu. Itungo ikanyala, ku nsoko ai ngila anga mahalu nakondaniie.
6 Dar când a răsărit soarele, a fost pârlită; și pentru că nu a avut rădăcină s-a uscat.
Kuiti i lyoa nai litolokile, ai inyaile, ku nsoko ai ngila anga mili, ikuma.
7 Și alta a căzut printre spini și spinii au crescut și au înăbușit-o și nu a dat rod.
Mbeu inzuya ai igwie pakati a mija. iMija ikakula nu kuitunyiilya, hangi shanga ikapa inkali yihi.
8 Și alta a căzut pe pământ bun și a dat rod, crescând și înmulțindu-se; și a adus, una treizeci și una șaizeci și una o sută.
Mbeu i nzuya ai igwie mu mahalu ni maza hangi ai ipee i nkali itungo nai yukukula nu kungeeleka, inzuya ai ipee nkua makumi ataatu ikilo, ni nzuya makumi mutandaatu, ni nzuya igana.”
9 Și le-a spus: Cel ce are urechi de auzit, să audă.
Hangi wakaligitya, “Wihi nukete i akutwi ni akija, nu ije!”
10 Și când a fost singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre parabolă.
uYesu nai wakatula wing'wene, awo nai akoli pakupi nu ng'wenso nawo ni ikumi na abiili ai amukoiye kutula i mpyani.
11 Și le-a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterul împărăției lui Dumnezeu; dar pentru cei de afară, toate acestea sunt făcute în parabole;
Akaligitya kitalao, “Kitalanyu minkiigwe kinkunku nika utemi nuang'wa Itunda. Kuiti ku niakoli kunzi kila i kintu ingi mpyani,
12 Ca văzând, ei să vadă și să nu priceapă; și auzind, să audă și să nu înțeleagă; ca nu cumva să se întoarcă și păcatele lor să le fie iertate.
iti anga agoze, uu igoza, kuiti shanga ihenga, hangi ku lulo niakija uu ijaa, kuiti shanga ilinga, anga ize shanga uu aza azee mupiluka Itunda ai uzee alekela.”
13 Și le-a spus: Nu pricepeți această parabolă? Și cum veți cunoaște toate parabolele?
Hangi akaligiya kitalao, “Itii shanga mulingile i mpyani iyi? Mukuhuma uli kulinga i mpyani ni ingiiza?
14 Semănătorul seamănă cuvântul.
Mutemeli ai utemee lukani.
15 Și aceștia sunt cei de lângă drum, unde cuvântul este semănat; dar după ce au auzit, vine îndată Satan și ia cuvântul ce fusese semănat în inimile lor.
Ing'wi ingi awo nai agwie mu mpelo a anzila, kianza u lukani naza lutemewe. Hangi nai igulye, itungo u Mulugu akapembya nu kuluhola u lukani naiza lutemewe mukati ao.
16 Și la fel, aceștia sunt cei semănați pe locul pietros; care, după ce au auzit cuvântul, îl primesc îndată cu veselie;
Hani ang'wi ao ingi awo nai atemewe migulya amatalagwe, naza, nai igulye u lukani, ku ukau akulusingiilya ku ulowa.
17 Și nu au rădăcină în ei înșiși și țin doar un timp; după aceea, când se ridică necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnesc.
Hnagi agila imili ihi mukati ao, kuiti igimya ku itungo ikupi. Halafu lwago nu wagigwa ni ipembilye ku nsoko a lukani, itungo ikumpyaa.
18 Și aceștia sunt cei semănați printre spini, care aud cuvântul,
Hangi ang'wi ingi awo nai atemewe mu mija. Akulija u lukani.
19 Și îngrijorările acestei lumi și înșelătoria bogățiilor și poftele altor lucruri, intrând, înăbușă cuvântul și cuvântul devine neroditor. (aiōn g165)
Kuiti unyong'wa nu ihi. ukongelwa nua nsao, ni nsula a makani mangiiza, wi ingiila nu kulutunyiilya u lukani, nu kuleng'wa kupaa inkali. (aiōn g165)
20 Și aceștia sunt cei semănați pe pământ bun, care aud cuvântul și îl primesc și aduc rod, unul treizeci, unul șaizeci și unul o sută.
Uugwa akoli awo naza atemewe mu mahalu ni maza. Akulija u lukani nu kulusingiilya nu kupa i nkali; ang'wi makumi ataatu, hangi ang'wi makumi mutandatu, hangi ang'wi igana ling'wi.”
21 Și le-a spus: Este adusă o candelă ca să fie pusă sub oboroc, sau sub pat? Și nu ca să fie pusă pe sfeșnic?
uYesu aka atambuila, “Itii iiza wileta u lumuli mukati ito nu kuluika pihi a nkapu, ang'wi pihi a ulili? Wiluletaa mukati nu kuluika migulya a ishupaka.
22 Fiindcă nu este nimic ascuns care să nu fie arătat; nici nu a fost nimic ținut în taină, decât ca să fie arătat pe față.
Ku nsoko kutili kihi nikipihile naiza shanga kiku kumuka, hangi kutili i kinkunku naiza shanga kikuikwa kihenga.
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
Anga ize ukoli nukete i akutwi a kija, nu ije!”
24 Și le-a spus: Luați seama la ce auziți; cu ce măsură măsurați, vi se va măsura; și vouă care auziți vi se va adăuga mult.
Aka atambuila, “Tuli miakendegeeli ku iko ni mukukija, ku nsoko u ugemeelya ni mukugemeelya, kiko ni mukagemeeligwa, hangi kikongeligwa kitalanyu.
25 Fiindcă oricui are, i se va da; și cel ce nu are, de la el se va lua și ce are.
Ku nsoko nuanso nukete, ukinkiiligwa ikilo, hangi uyo nimugila, kupuma kitalakwe ikuholwa ga nizo nuikete.”
26 Și a spus: Așa este împărăția lui Dumnezeu, ca și cum un om ar arunca sămânță în pământ;
Hangi akaligitya, “Utemi nuang'wa Itunda wimpyanigwe nu muntu nai utemee i mbeu mu mahalu.
27 Și ar dormi și s-ar trezi noapte și zi și sămânța ar răsări și ar crește, el nu știe cum.
Nai wakalala u utiku nu kuuka i kidaudau, ni mbeu ikaheluka nu kukula, Ga ni uu shanga ulingile nai ipumie.
28 Fiindcă singur pământul aduce rod; întâi fir, apoi spic, apoi grâu deplin în spic.
Ihi ipumyaa i mbeu nkola; hanza matutu, alafu ulua, alafu mbeu niakagupaa.
29 Dar când rodul este gata, îndată pune secera în el, pentru că a venit secerișul.
Hangi itungo imbeu ni ikatula ailyaa itungo witwalaa uzolo, ku nsoko i maogola apikiila.”
30 Și a spus: Cu ce vom asemăna împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă să o comparăm?
Hangi akaligitya, “kuimpyanie u utemi nuang'wa itunda ni kintu kii, ang'wi kutumile mpyani kii ku uganula?
31 Este ca un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este mai mic decât toate semințele care sunt în pământ;
Ingi anga i mbeu a haradali, naiza ai itemewe ingi niino nangaluu kukila i mbeu yihi mihi.
32 Dar după ce este semănat, crește și se face mai mare decât toate ierburile și își întinde ramuri mari; așa că păsările cerului pot cuibări sub umbra lui.
Ga, ni itungo naza itemewe, ikukula nu kutula nkulu ikilo nila mimea ihi mu shuli, hangi izipyaa ntaambi nkulu, ga ni nyunyi nia kilunde ihumaa kuzipya iuyi niao mu mululi nuakwe.”
33 Și cu multe astfel de parabole le-a vorbit cuvântul, așa cum erau în stare să îl audă.
Ku mpyani idu ai umanyisilye hangi ai uligitilye u lukani kitalao, ku upikiilo nai uhumile kulinga,
34 Dar nu le-a vorbit fără parabolă; și când erau singuri, le explica discipolilor săi toate lucrurile.
hangi shanga ai uligitilye ni enso bila mpyani. Kuiti itungo nai wakatula wing'wene duu, aka aganuila kila i kintu i amanyisigwa akwe.
35 Și în aceeași zi, după ce s-a făcut seară, el le-a spus: Să trecem de cealaltă parte.
Mu luhiku nulanso, itungo nila mpindi nai lipikiie, akaligitya kitalao, “Kweni i nkika a kabiili.”
36 Și după ce au trimis mulțimea, l-au luat așa cum era în corabie. Și erau cu el și alte corăbii mici.
Iti gwa akalileka i umbi, akamuhola uYesu, itungo nilanso yakondaa ai watula mukati ilinga. Malinga mauya ai atulaa palung'wi nu ng'wenso.
37 Și s-a făcut o furtună mare de vânt și valurile băteau în corabie, încât aceasta era aproape să se umple.
Nu ng'wega utaki nua kimpupu ni maingu ai atulaa akingila mukati a mulinga nu mulinga ai wakondyaa kutula wizula.
38 Și el era la pupa corabiei, adormit pe o pernă; și ei l-au trezit și i-au spus: Învățătorule, nu îți pasă că pierim?
Kuiti uYesu mukola ai ukoli mu shetri, ulae mu muto. Akamutambuila, azeligitya, “Ng'walimu, shanga ulingile kina usese kuusha?”
39 Și s-a ridicat și a mustrat vântul și a spus mării: Taci, liniștește-te! Și vântul a încetat și s-a făcut o mare liniște.
Hangi akauka, akaukenela u ng'wega nu kuluila u luzi, “Itule ihi twii, ulyuuku.” Ung'wega ukapela, hangi ai ituile nu ulyuuku ukulu.
40 Și le-a spus: Pentru ce sunteți așa de fricoși? Cum de nu aveți credință?
Hangi akaligitya kitalao, “Ku niki mukitumba? Itii mukili miagila u uhuiili?”
41 Și s-au înfricoșat foarte tare și au spus unii către alții: Ce fel de om este acesta, că până și vântul și marea ascultă de el?
Akizuilwa nu woa ukulu mukati ao hangi akitambulya enso ku enso, “Uyu ingi nyenyu hangi, ku nsoko ga nu ng'wega nu luzi ikumugombya.”
