Marcu 4
1 Și a început din nou să îi învețe lângă mare; și s-a adunat la el o mare mulțime, astfel că el s-a urcat într-o corabie și ședea pe mare; și toată mulțimea era lângă mare, pe uscat.
Once again Jesus began to teach by the sea, and a large crowd was gathered around him. So he got into the boat and sat in it on the sea, while the entire crowd was beside the sea on the shore.
2 Și îi învăța multe lucruri în parabole și le-a spus în doctrina lui:
Then he taught them many things in parables, and in his teaching he said to them,
3 Dați ascultare; Iată, a ieșit un semănător să semene;
“Listen! A sower went out to sow.
4 Și s-a întâmplat, că pe când semăna, o parte [din] sămânță a căzut lângă drum și păsările cerului au venit și au mâncat-o.
As he sowed, some seed fell along the path, and the birds came and devoured it.
5 Și alta a căzut pe un loc pietros, unde nu a avut pământ mult; și îndată a răsărit, pentru că nu a avut adâncime a pământului;
Other seed fell on rocky ground, where it did not have much soil, and it sprang up immediately because it had no depth of soil.
6 Dar când a răsărit soarele, a fost pârlită; și pentru că nu a avut rădăcină s-a uscat.
But when the sun rose, it was scorched; and because it had no root, it withered away.
7 Și alta a căzut printre spini și spinii au crescut și au înăbușit-o și nu a dat rod.
Other seed fell among the thorns, and the thorns grew up and choked it, and it produced no fruit.
8 Și alta a căzut pe pământ bun și a dat rod, crescând și înmulțindu-se; și a adus, una treizeci și una șaizeci și una o sută.
But other seed fell into good soil and produced fruit that grew and increased; some bore thirty, some sixty, and some a hundred times more than what was sown.”
9 Și le-a spus: Cel ce are urechi de auzit, să audă.
Then he said, “He who has ears to hear, let him hear.”
10 Și când a fost singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre parabolă.
When he was alone with the twelve and the others who were around him, they asked him about the parable.
11 Și le-a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterul împărăției lui Dumnezeu; dar pentru cei de afară, toate acestea sunt făcute în parabole;
So he said to them, “To you it has been given to know the mystery of the kingdom of God, but to those who are outside everything is spoken in parables,
12 Ca văzând, ei să vadă și să nu priceapă; și auzind, să audă și să nu înțeleagă; ca nu cumva să se întoarcă și păcatele lor să le fie iertate.
so that ‘they may see but not perceive, and hear but not understand, lest they should turn back and be forgiven of their sins.’”
13 Și le-a spus: Nu pricepeți această parabolă? Și cum veți cunoaște toate parabolele?
Then he said to them, “Do you not understand this parable? How then will you understand all the other parables?
14 Semănătorul seamănă cuvântul.
The sower sows the word.
15 Și aceștia sunt cei de lângă drum, unde cuvântul este semănat; dar după ce au auzit, vine îndată Satan și ia cuvântul ce fusese semănat în inimile lor.
Now some people are like the seed along the path, where the word is sown. When they hear, Satan immediately comes and takes away the word that is sown in their hearts.
16 Și la fel, aceștia sunt cei semănați pe locul pietros; care, după ce au auzit cuvântul, îl primesc îndată cu veselie;
Likewise, some people are like the seed sown on rocky ground. When they hear the word, they immediately receive it with joy.
17 Și nu au rădăcină în ei înșiși și țin doar un timp; după aceea, când se ridică necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnesc.
Yet they have no root in themselves, but are only temporary. When tribulation or persecution arises on account of the word, they immediately fall away.
18 Și aceștia sunt cei semănați printre spini, care aud cuvântul,
Others are like the seed sown among the thorns. They hear the word,
19 Și îngrijorările acestei lumi și înșelătoria bogățiilor și poftele altor lucruri, intrând, înăbușă cuvântul și cuvântul devine neroditor. (aiōn g165)
but the cares of this world, the deceitfulness of riches, and the desire for other things enter in and choke the word, and it becomes unfruitful. (aiōn g165)
20 Și aceștia sunt cei semănați pe pământ bun, care aud cuvântul și îl primesc și aduc rod, unul treizeci, unul șaizeci și unul o sută.
But others are like the seed sown on the good soil. They hear the word, receive it, and bear fruit—some thirty, some sixty, and some a hundred times more than what was sown.”
21 Și le-a spus: Este adusă o candelă ca să fie pusă sub oboroc, sau sub pat? Și nu ca să fie pusă pe sfeșnic?
He also said to them, “Is a lamp brought in to be put under a basket, or under a bed? Is it not brought in to be set on a lampstand?
22 Fiindcă nu este nimic ascuns care să nu fie arătat; nici nu a fost nimic ținut în taină, decât ca să fie arătat pe față.
For there is nothing hidden that will not be made manifest, nor has anything been made secret except to come to light.
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
If anyone has ears to hear, let him hear.”
24 Și le-a spus: Luați seama la ce auziți; cu ce măsură măsurați, vi se va măsura; și vouă care auziți vi se va adăuga mult.
Then he said to them, “Consider what you hear. With the measure you use it will be measured to you, and more will be added to you who hear.
25 Fiindcă oricui are, i se va da; și cel ce nu are, de la el se va lua și ce are.
For whoever has will be given more, but whoever does not have, even what he has will be taken away from him.”
26 Și a spus: Așa este împărăția lui Dumnezeu, ca și cum un om ar arunca sămânță în pământ;
He also said, “The kingdom of God is like a man who scatters seed on the ground.
27 Și ar dormi și s-ar trezi noapte și zi și sămânța ar răsări și ar crește, el nu știe cum.
He sleeps and rises night and day, and the seed sprouts and grows; he does not know how.
28 Fiindcă singur pământul aduce rod; întâi fir, apoi spic, apoi grâu deplin în spic.
For the earth produces a crop by itself: first the stalk, then the head, then the full grain in the head.
29 Dar când rodul este gata, îndată pune secera în el, pentru că a venit secerișul.
When the crop is ready, the man immediately sends in the sickle, for the harvest has come.”
30 Și a spus: Cu ce vom asemăna împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă să o comparăm?
Then Jesus said, “To what can we compare the kingdom of God? Or what parable can we use to describe it?
31 Este ca un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este mai mic decât toate semințele care sunt în pământ;
It is like a grain of mustard seed, which, when it is sown on the ground, is smaller than all the seeds on earth.
32 Dar după ce este semănat, crește și se face mai mare decât toate ierburile și își întinde ramuri mari; așa că păsările cerului pot cuibări sub umbra lui.
Yet when it is sown, it grows and becomes larger than all the garden plants and produces large branches, so that the birds of the sky can nest in its shade.”
33 Și cu multe astfel de parabole le-a vorbit cuvântul, așa cum erau în stare să îl audă.
With many similar parables he spoke the word to them, to the extent that they were able to understand it.
34 Dar nu le-a vorbit fără parabolă; și când erau singuri, le explica discipolilor săi toate lucrurile.
He did not speak to them without using a parable, but privately he explained everything to his disciples.
35 Și în aceeași zi, după ce s-a făcut seară, el le-a spus: Să trecem de cealaltă parte.
On that day, when evening came, Jesus said to his disciples, “Let us cross over to the other side of the sea.”
36 Și după ce au trimis mulțimea, l-au luat așa cum era în corabie. Și erau cu el și alte corăbii mici.
So they left the crowd and took him with them in the boat, just as he was. Other little boats were also with him.
37 Și s-a făcut o furtună mare de vânt și valurile băteau în corabie, încât aceasta era aproape să se umple.
Now a great windstorm arose, and the waves were beating against the boat, so that it was nearly swamped.
38 Și el era la pupa corabiei, adormit pe o pernă; și ei l-au trezit și i-au spus: Învățătorule, nu îți pasă că pierim?
But Jesus was in the stern, asleep on a cushion. So they woke him up and said to him, “Teacher, do yoʋ not care that we are perishing?”
39 Și s-a ridicat și a mustrat vântul și a spus mării: Taci, liniștește-te! Și vântul a încetat și s-a făcut o mare liniște.
Then he woke up and rebuked the wind and said to the sea, “Peace! Be still!” So the wind ceased, and there was a great calm.
40 Și le-a spus: Pentru ce sunteți așa de fricoși? Cum de nu aveți credință?
Then he said to them, “Why are you so afraid? How is it that you have no faith?”
41 Și s-au înfricoșat foarte tare și au spus unii către alții: Ce fel de om este acesta, că până și vântul și marea ascultă de el?
And they were filled with great fear and said to one another, “Who then is this, that even the wind and the sea obey him?”
