Marcu 4
1 Și a început din nou să îi învețe lângă mare; și s-a adunat la el o mare mulțime, astfel că el s-a urcat într-o corabie și ședea pe mare; și toată mulțimea era lângă mare, pe uscat.
Again, he was teaching by the sea side, when so great a multitude gathered about him, that he was obliged to go aboard a bark, and sit there, while all the people remained on shore.
2 Și îi învăța multe lucruri în parabole și le-a spus în doctrina lui:
Then he taught them many things by parables.
3 Dați ascultare; Iată, a ieșit un semănător să semene;
In teaching, he said to them, Attend, behold the sower went out to sow.
4 Și s-a întâmplat, că pe când semăna, o parte [din] sămânță a căzut lângă drum și păsările cerului au venit și au mâncat-o.
And as he sowed, part of the seed fell by the way-side, and the birds came and picked it up.
5 Și alta a căzut pe un loc pietros, unde nu a avut pământ mult; și îndată a răsărit, pentru că nu a avut adâncime a pământului;
Part fell upon rocky ground, where it had little mold. This sprang sooner, because there was no depth of soil.
6 Dar când a răsărit soarele, a fost pârlită; și pentru că nu a avut rădăcină s-a uscat.
But after the sun had beaten upon it, it was scorched, and having no root, it withered away.
7 Și alta a căzut printre spini și spinii au crescut și au înăbușit-o și nu a dat rod.
Part fell among thorns; and the thorns grew up and stifled it, so that it yielded nothing.
8 Și alta a căzut pe pământ bun și a dat rod, crescând și înmulțindu-se; și a adus, una treizeci și una șaizeci și una o sută.
Part fell into good ground, and sprang up, and became so fruitful, that some grains produced thirty, some sixty, and some a hundred.
9 Și le-a spus: Cel ce are urechi de auzit, să audă.
He added. Whoever has ears to hear, let him hear.
10 Și când a fost singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre parabolă.
When he was in private, those who were about him with the twelve, asked him the meaning of the parable.
11 Și le-a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterul împărăției lui Dumnezeu; dar pentru cei de afară, toate acestea sunt făcute în parabole;
He said to them, It is your privilege to know the secrets of the Reign of God, but to those without everything is vailed in parables;
12 Ca văzând, ei să vadă și să nu priceapă; și auzind, să audă și să nu înțeleagă; ca nu cumva să se întoarcă și păcatele lor să le fie iertate.
that they may not perceive what they look at, or understand what they hear; lest they should be reclaimed, and obtain the forgiveness of their sins.
13 Și le-a spus: Nu pricepeți această parabolă? Și cum veți cunoaște toate parabolele?
He said also to them, Do you not understand this parable? How then will you understand all the parables?
14 Semănătorul seamănă cuvântul.
The sower is he who disperses the word.
15 Și aceștia sunt cei de lângă drum, unde cuvântul este semănat; dar după ce au auzit, vine îndată Satan și ia cuvântul ce fusese semănat în inimile lor.
The wayside on which some of the grain fell, denotes those who have no sooner heard the word, than Satan comes, and takes away that which was sown in their hearts.
16 Și la fel, aceștia sunt cei semănați pe locul pietros; care, după ce au auzit cuvântul, îl primesc îndată cu veselie;
The rocky ground denotes those, who, hearing the word, receive it first with pleasure;
17 Și nu au rădăcină în ei înșiși și țin doar un timp; după aceea, când se ridică necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnesc.
yet not having it rooted in their minds, retain it but a while; for when trouble or persecution comes because of the word, they instantly relapse.
18 Și aceștia sunt cei semănați printre spini, care aud cuvântul,
The ground overrun with thorns, denotes those hearers
19 Și îngrijorările acestei lumi și înșelătoria bogățiilor și poftele altor lucruri, intrând, înăbușă cuvântul și cuvântul devine neroditor. (aiōn g165)
in whom worldly cares, and delusive riches, and the inordinate desire of other things, stifle the word, and render it unfruitful. (aiōn g165)
20 Și aceștia sunt cei semănați pe pământ bun, care aud cuvântul și îl primesc și aduc rod, unul treizeci, unul șaizeci și unul o sută.
The good soil on which some grains yielded thirty, some sixty, and some a hundred, denotes those who hear the word, and retain it, and produce the fruits thereof.
21 Și le-a spus: Este adusă o candelă ca să fie pusă sub oboroc, sau sub pat? Și nu ca să fie pusă pe sfeșnic?
He said further, Is a lamp brought to be put under a vessel, or under a bed, and not to be set on a stand?
22 Fiindcă nu este nimic ascuns care să nu fie arătat; nici nu a fost nimic ținut în taină, decât ca să fie arătat pe față.
For there is no secret, that is not discovered; nor has anything been concealed, which is not to be divulged.
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
If any man have ears to hear, let him hear.
24 Și le-a spus: Luați seama la ce auziți; cu ce măsură măsurați, vi se va măsura; și vouă care auziți vi se va adăuga mult.
He said, moreover, Consider what you hear: with the measure with which you give, you shall receive.
25 Fiindcă oricui are, i se va da; și cel ce nu are, de la el se va lua și ce are.
For to him who has, more shall be given; but from him who has not, even that which he has shall be taken.
26 Și a spus: Așa este împărăția lui Dumnezeu, ca și cum un om ar arunca sămânță în pământ;
He said also, The kingdom of God is like seed, which a man sowed in his field.
27 Și ar dormi și s-ar trezi noapte și zi și sămânța ar răsări și ar crește, el nu știe cum.
While he slept by night, and waked by day, the seed shot up, and grew without his minding it.
28 Fiindcă singur pământul aduce rod; întâi fir, apoi spic, apoi grâu deplin în spic.
For the earth produces of itself first the blade, then the ear; afterward the full corn.
29 Dar când rodul este gata, îndată pune secera în el, pentru că a venit secerișul.
But as soon as the grain was ripe, he applied the sickle, because it was time to reap it.
30 Și a spus: Cu ce vom asemăna împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă să o comparăm?
He said also, To what shall we compare the kingdom of God, or by what similitude shall we represent it?
31 Este ca un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este mai mic decât toate semințele care sunt în pământ;
It is like a grain of mustard seed, which, when it is sown in the earth, is the smallest of all the seeds that are there.
32 Dar după ce este semănat, crește și se face mai mare decât toate ierburile și își întinde ramuri mari; așa că păsările cerului pot cuibări sub umbra lui.
But after it is sown, it springs up, and becomes greater than any herb, and shoots out branches so large, that under their shades, the birds of the air may find shelter.
33 Și cu multe astfel de parabole le-a vorbit cuvântul, așa cum erau în stare să îl audă.
And in many such similitudes, he conveyed instruction to the people, as he found them disposed to hear:
34 Dar nu le-a vorbit fără parabolă; și când erau singuri, le explica discipolilor săi toate lucrurile.
and without a similitude he told them nothing; but he solved all to his disciples in private.
35 Și în aceeași zi, după ce s-a făcut seară, el le-a spus: Să trecem de cealaltă parte.
That day, in the evening, he said to them, Let us pass to the other side.
36 Și după ce au trimis mulțimea, l-au luat așa cum era în corabie. Și erau cu el și alte corăbii mici.
And they, leaving the people, but having him in the bark, set sail in company with other small barks.
37 Și s-a făcut o furtună mare de vânt și valurile băteau în corabie, încât aceasta era aproape să se umple.
Then there arose a great storm of wind which drove the billows into the bark, which was now full.
38 Și el era la pupa corabiei, adormit pe o pernă; și ei l-au trezit și i-au spus: Învățătorule, nu îți pasă că pierim?
Jesus being in the stern, asleep on a pillow, they awake him, saying, Rabbi, do you not care that we perish?
39 Și s-a ridicat și a mustrat vântul și a spus mării: Taci, liniștește-te! Și vântul a încetat și s-a făcut o mare liniște.
And he arose, and commanded the wind, saying to the sea, Peace! be still! Immediately the wind ceased, and great calm ensued.
40 Și le-a spus: Pentru ce sunteți așa de fricoși? Cum de nu aveți credință?
And he said to them, Why are you so timorous? How is it that you have no faith?
41 Și s-au înfricoșat foarte tare și au spus unii către alții: Ce fel de om este acesta, că până și vântul și marea ascultă de el?
And they were exceedingly terrified, and said one to another, Who is this, whom even the wind and the sea obey?
