Marcu 14
1 După două zile era sărbătoarea paștelui și a azimelor; și preoții de seamă și scribii căutau cum să îl prindă prin viclenie să îl ucidă.
Gavili gakona magono gavili kuhika Mselebuko wa Pasaka na Mselebuko wa kulya mabumunda gangali ngemeku. Vakulu va kuteta na Vawula va Malagizu valondayi njila ya kumkamula Yesu cha mfiyu na kumkoma.
2 Dar spuneau: Nu în sărbătoare, ca nu cumva să fie tulburare a poporului.
Nambu vakajova, “Tikotoka kukita chenicho lukumbi lwa mselebuko, ndava vandu yati vikita chitututu.”
3 Și fiind el în Betania, în casa lui Simon leprosul, pe când ședea el la masă, a venit o femeie având un vas de alabastru cu ulei parfumat de mir de nard curat, foarte prețios; și a spart vasul și a turnat mirul pe capul lui.
Yesu avili ku Betania kunyumba ya Simoni mweavi na mabudi. Peavili pameza kulya chakulya, mau mmonga mweavili na kachupa kadebe kaganga ka alabasta kamahuta geginungalilayi neju, mahuta geginungalila bwina gegatenganizwi kwa nado, akabwela. Akayidindula chupa yila, na kumyitila Yesu mahuta gala kumutu.
4 Și erau unii supărați în ei înșiși și spuneau: Pentru ce s-a făcut risipa aceasta de mir?
Vandu vangi vevavi penapo vayomiswi na chitendu chila vakajijovela, “Ndava kyani kuyagisa waka mahuta geginungalila bwina?
5 Fiindcă acesta s-ar fi putut vinde pe mai mult de trei sute de dinari și s-ar fi dat banii la săraci. Și cârteau împotriva ei.
Mahuta ago ngagagulisiwi kwa mashonga gamahele, ngavapewili vangangu!” Vakamywangila mau yula.
6 Dar Isus a spus: Lăsați-o în pace; de ce o tulburați? A lucrat o lucrare bună față de mine.
Nambu Yesu akavajovela, “Mumleka! Ndava ya kyani mukumung'aha? Anikitili nene lijambu labwina.
7 Fiindcă pe săraci îi aveți totdeauna cu voi și oricând voiți, puteți să le faceți bine; dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
Vangangu muvinawu magono goha, muhotola kuvatangatila lukumbi lwolwoha lwa mwigana. Nambu nene yati nivya lepi na nyenye lukumbi lwoha.
8 Ea a făcut ce a putut; a venit dinainte ca să îmi ungă trupul pentru înmormântare.
Mwene akitili chaehotwili. Alongolili kuniyitila mahuta geginungalila muhiga yangu anitendelekili kwakona kuzikiwa kwangu palongolo.
9 Adevărat vă spun: Oriunde va fi predicată această evanghelie, prin întreaga lume și ce a făcut ea va fi spus, ca o amintire despre ea.
Chakaka nikuvajovela, pamulima woha Lilovi la Bwina yati likokoswa, chitendu ichi cheakitili yati chiluwuliwa kwa kumkumbuka mdala uyu.”
10 Și Iuda Iscariot, unul dintre cei doisprezece, s-a dus la preoții de seamă să li-l trădeze.
Kangi Yuda Isikalioti, mmonga wa vawuliwa kumi na vavili vala, akahamba kwa vakulu va kuteta ndava ya kumgotola Yesu.
11 Și când au auzit, s-au bucurat și au promis să îi dea bani. Și căuta cum să îl trădeze la un moment potrivit.
Vakulu va kuteta pevayuwini malovi genago, vahekalili, vayidakilini kumpela mashonga. Ndi, Yuda akatumbula kulonda lukumbi lwa kumgotola Yesu.
12 Și în prima zi a azimelor, când înjunghiau paștele, discipolii lui i-au spus: Unde voiești să mergem și să pregătim ca să mănânci paștele?
Ligono la kutumbula kwa Mselebuko wa Mabumunda yangali ngemeku, lukumbi lwa kuhinja mwanalimbelele wa Pasaka, vawuliwa vaki vakamkota, “Ugana tikakutendelekelayi koki chakulya cha Pasaka?”
13 Și a trimis doi dintre discipolii săi și le-a spus: Mergeți în cetate și acolo veți întâlni un om purtând un ulcior de apă; urmați-l.
Hinu, Yesu avatumili vawuliwa vaki vavili akavajovela, “Muhambayi kumuji, kwenuko yati mkumkolela mgosi mmonga agegili chihulu cha manji. Mumlanda
14 Și oriunde va intra, spuneți stăpânului casei: Învățătorul spune: Unde este camera de oaspeți, unde voi mânca paștele cu discipolii mei?
mbaka munyumba yeiyingila, mkamjovelayi mkolo nyumba, ‘Muwula ikota, chivi koki chumba cha vayehe penilya Pasaka pamonga na vawuliwa vangu?’
15 Și el vă va arăta o cameră mare de sus, așternută și pregătită; acolo să pregătiți pentru noi.
Mwene yati akuvalangisa chumba chivaha kunani ya kugolofa chechitendelekiwi. Mtendekelayi mwenumo.”
16 Și discipolii lui s-au dus și au intrat în cetate și au găsit așa cum le spusese; și au pregătit paștele.
Hinu, vawuliwa vakawuka, vakahamba kumuji, vakakolela kila chindu chivi bwina ngati Yesu cheavajovili. Ndi vakatendelekela chakulya cha Pasaka.
17 Și după ce s-a făcut seară, a venit cu cei doisprezece.
Payavili kimihi, Yesu ahikili penapo pamonga na vawuliwa vaki kumi na vavili.
18 Și pe când ședeau ei și mâncau, Isus a zis: Adevărat vă spun: Unul dintre voi care mănâncă cu mine mă va trăda.
Pevalyayi pamonga, Yesu akajova, “Chakaka nikuvajovela, mmonga winu mweilya pamonga na nene, yati akunigotola.”
19 Și au început să se întristeze și să îi spună unul câte unul: Sunt eu? Și altul: Sunt eu?
Penapo vawuliwa vaki vakatumbula kuviniswa mitima, vakatumbula kumkota mmonga mmonga, “Wu, ndi nene?”
20 Iar el a răspuns și le-a zis: Este unul dintre cei doisprezece, care înmoaie cu mine în farfurie.
Yesu akavajovela, “Ndi mmonga winu pagati yinu nyenye kumi na vavili, mweijwiga libumunda pamonga na nene munkeve.
21 Într-adevăr, Fiul omului se duce așa cum este scris despre el; dar vai acelui om prin care Fiul omului este trădat! Bine ar fi fost pentru acel om dacă el niciodată nu s-ar fi născut.
Chakaka Mwana wa Mundu yati ifwa ngati Mayandiku Gamsopi chegijova. Nambu alachikolela mundu yula mweakumgotola Mwana wa Mundu! Mbanga kwa mundu mwenuyo ngati ngavelekiwi lepi!”
22 Și pe când mâncau ei, Isus a luat pâine și a binecuvântat și a frânt-o și le-a dat și a spus: Luați, mâncați; acesta este trupul meu.
Pevalyayi, Yesu akatola libumunda, akamsengusa Chapanga, akalimetula na kuvapela vawuliwa vaki akajova, “Mtola, yeniyi, ndi higa yangu.”
23 Și a luat paharul și după ce a adus mulțumiri, le-a dat; și toți au băut din el.
Kangi akatola chikombi cha divayi, akamsengusa Chapanga, akavapela voha vanywelili divayi muchikombi chila.
24 Și le-a spus: Acesta este sângele meu, al noului testament, care se varsă pentru mulți.
Akavajovela, “Yeniyi ndi ngasi yangu yeyilangisa lilaganu la Chapanga kwa vandu vaki, ngasi yeyiyitika ndava ya kulekekesa mabudilu ga vandu vamahele.
25 Adevărat vă spun: Nicidecum nu voi mai bea din rodul viței, până în acea zi când îl voi bea nou în împărăția lui Dumnezeu.
Chakaka nikuvajovela, ninywa lepi kavili divayi mbaka ligono lila peninywa kavili mu Unkosi wa Chapanga.”
26 Și după ce au cântat un imn, au ieșit înspre muntele Măslinilor.
Kangi vakayimba lunyimbu lwa kumsengusa Chapanga, vakawuka, vakahamba ku Chitumbi cha Mizeituni.
27 Și Isus le-a spus: Voi toți vă veți poticni din cauza mea în această noapte, pentru că este scris: Voi bate păstorul și oile se vor împrăștia.
Yesu akavajovela vawuliwa vaki, “Mwavoha nyenye yati mwitila na kunileka nene, mu Mayandiku Gamsopi Chapanga ijova, ‘Yati nikumkoma mdimaji, na mambelele yati gipechengana.’
28 Dar după ce eu voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.
Nambu nikayukayi, yati nikuvalongolela ku Galilaya.”
29 Dar Petru i-a spus: Chiar dacă toți se vor poticni, totuși eu nu.
Petili akamjovela, “Hati ngati voha yati vakukuleka, nene katu nikukuleka lepi!”
30 Iar Isus i-a zis: Adevărat îți spun că: Astăzi, chiar în această noapte, înainte de a cânta cocoșul de două ori, mă vei nega de trei ori.
Yesu akamjovela, “Chakaka nikujovela, kilu iyi, kwakona lijogolo langakokoleka mala zivili, yati ukunibela mala zidatu kuvya unimanyili lepi.”
31 Dar el vorbea mai vehement: Dacă ar trebui să mor cu tine, nicidecum nu te voi nega. Și toți au spus la fel.
Nambu Petili akakangamala kujova, “Hati ngati yikunigana nifwa pamonga na veve, katu yati nikukuleka lepi!” Vawuliwa voha vakajova mewawa.
32 Și au venit într-un loc al cărui nume era Ghetsimani; și le-a spus discipolilor săi: Ședeți aici, în timp ce mă voi ruga.
Hinu, vakahika kulidimba lelikemelewa Gesemane. Yesu akavajovela vawuliwa vaki, “Mtama apa lukumbi penikumuyupa Chapanga.”
33 Și a luat cu el pe Petru și pe Iacov și pe Ioan; și a început să fie tulburat amarnic și foarte mâhnit.
Kangi akavatola Petili na Yakobo na Yohani. Akatumbula kuviniswa mtima na kung'ahika neju.
34 Și le-a spus: Sufletul meu este foarte întristat, chiar de moarte; rămâneți aici și vegheați.
Akavajovela, “Niviniswa mtima neju hati papipi kufwa. Mtama na muvya mihu.”
35 Și s-a dus puțin mai înainte și a căzut la pământ și se ruga ca, dacă ar fi posibil, timpul acesta să treacă de la el.
Akahamba palongolo padebe akajitaga cha kukupama pahi, akamuyupa Chapanga, kuvya ngati yihotoleka, lukumbi ulo lwa mang'ahiso lumupitila kutali.
36 Și a spus: Abba, Tată, toate îți sunt posibile; ia de la mine acest pahar; cu toate acestea, nu ce voiesc eu, ci ce voiești tu.
Akajova, “Dadi wangu, kwa veve mambu goha gihotoleka. Uniwusilayi chikombi ichi cha mang'ahiso. Nambu lepi ngati chenigana nene, nambu cheugana wamwene.”
37 Și a venit și i-a găsit dormind și i-a spus lui Petru: Simone, dormi? Nu ai putut veghea o oră?
Kangi akawuya kwa vawuliwa vadatu vala akavakolela vagonili. Hinu, akamkota Petili, “Simoni, wu, ugonili? Uhotwi lepi kuvya mihu hati lukumbi ludebe?”
38 Vegheați și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită. Într-adevăr, duhul [este] plin de zel, dar carnea fără putere.
Kangi akavajovela, “Muvyai mihu na kumuyupa Chapanga mkotoka kuyingila mukulingiwa. Mpungu ugana, nambu higa yitotokela.”
39 Și din nou s-a dus deoparte și s-a rugat și a spus aceleași cuvinte.
Akahamba kumuyupa Chapanga kavili akawuyila malovi galagala.
40 Și când s-a întors, i-a găsit din nou adormiți, (fiindcă ochii le erau îngreunați) și nu știau ce să îi răspundă.
Peavawuyili vawuliwa vaki avakolili vagonili kavili. Ndava mihu gavi na lugono. Vamanyi lepi chakumyangula.
41 Și a venit a treia oară și le-a spus: Dormiți de-acum și odihniți-vă; este destul, a sosit timpul; iată, Fiul omului este trădat în mâinile păcătoșilor.
Peabwelili mala ya datu akavajovela, “Mwakona mwigona na kupumulila? Hinu yikoli! Lukumbi luhikili! Mwana wa Mundu igotolewa kwa vandu vevambudila Chapanga.
42 Ridicați-vă, să mergem; iată, cel ce mă trădează este aproape.
Muyimuka, tihambi. Mlolayi yula mweakunigotola ahegalili.”
43 Și îndată, pe când el încă vorbea, a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece și împreună cu el o mulțime mare cu săbii și bâte, de la preoții de seamă și scribi și bătrâni.
Yesu peavi akona ijova, Yuda mmonga wa kumi na vavili vala, akabwela pamonga na msambi wa vandu wewavili na mapanga na vibonga. Vandu venavo vatumwili na vakulu va kuteta, Vawula va Malagizu na vagogo.
44 Și cel ce îl trădase le dăduse un semn, spunând: Pe oricare îl voi săruta, el este; prindeți-l și duceți-l în siguranță.
Yuda, yula mweamgotwili Yesu, avapelili ulangisu msambi wa vandu wula, “Kuvya yula mwenikumjambusa cha kumkumbatila, ndi mumkamula na mumpeleka kuni avi muulonda.”
45 Și venind, s-a apropiat îndată de el și a spus: Rabi, rabi; și l-a sărutat.
Yuda peahikili ndu amuhambalili Yesu akamjovela, “Muwula!” Kangi akamjambusa cha kumkumbatila.
46 Și și-au pus mâinile pe el și l-au prins.
Hinu vandu vala vakamkamula Yesu na kumkunga.
47 Iar unul dintre cei ce stăteau în picioare acolo a scos o sabie și a lovit pe un rob al marelui preot și i-a tăiat urechea.
Mmonga mweayimili pamonga na Yesu, akaholomola upanga waki, akamdumula likutu mvanda wa Mteta Mkulu.
48 Și Isus a răspuns și le-a zis: Ați ieșit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și bâte, ca să mă luați?
Yesu akamjovela, “Wu, mbwelili na mapanga na vibonga kunikamula ngati kuvya nene mnyagaji?
49 Zilnic am fost cu voi în templu învățându-vă și nu m-ați prins; totuși, scripturile trebuie să fie împlinite.
Magono goha navi pamonga na nyenye, niwula ku Nyumba ya Chapanga, nambu mwanikamwili lepi. Nambu hinu yikugagana Mayandiku Gamsopi gatimilayi.”
50 Și toți l-au părăsit și au fugit.
Penapo vawuliwa voha vakamleka na kutila.
51 Și un anumit tânăr l-a urmat, având o pânză de in aruncată peste goliciunea lui; și cei tineri au pus mâna pe el;
Kwavili na msongolo mmonga mweamlandayi Yesu awalili chikwinda. Vene valingili kumkamula.
52 Și a lăsat pânza de in și a fugit gol de la ei.
Nambu mwene akalema, akachileka chikwinda chila, akajumba waka.
53 Și l-au dus pe Isus la marele preot; și cu el s-au adunat toți preoții de seamă și bătrânii și scribii.
Hinu, vampeliki Yesu kunyumba ya Mteta Mkulu, penapo ndi pevakonganiki pamonga vakulu va kuteta voha na vagogo na Vawula va Malagizu.
54 Și Petru l-a urmat de departe, până în curtea palatului marelui preot; și ședea cu servitorii și se încălzea la foc.
Petili amlandili Yesu chapatali, akayingila muluvanja lwa nyumba ya Mteta Mkulu. Akatama pamonga na valonda kuyota motu.
55 Și preoții de seamă și tot consiliul căutau mărturie împotriva lui Isus ca să îl ucidă; și nu au găsit pe nimeni.
Vakulu va kuteta na libanji loha valondai lilovi la kumtakila Yesu muni vahotola kumkoma, nambu valipati lepi.
56 Fiindcă mulți aduceau mărturie falsă împotriva lui, dar mărturiile lor nu se potriveau împreună.
Vandu vamahele vajovili gaudese ndava ya Yesu, nambu malovi gavi gayidakilini lepi.
57 Și unii s-au sculat și au adus mărturie falsă împotriva lui, spunând:
Kangi vandu vangi vakayima kujova udese ndava ya Yesu, vakajova,
58 Noi l-am auzit, spunând: Eu voi distruge acest templu făcut de mâini și în trei zile voi construi altul făcut fără mâini.
“Tete tamuyuwini ijova, ‘Nene yati nigwisa Nyumba ya Chapanga iyi yeyijengiwi na vandu, na mu magono gadatu yati nijenga yingi yangajengewa na vandu.’”
59 Dar nici așa mărturiile lor nu se potriveau.
Nambu pamonga na ago, malovi gavi gayidikilini lepi.
60 Și marele preot s-a sculat în picioare în mijloc și l-a întrebat pe Isus, spunând: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?
Hinu, Mteta Mkulu akayima pagati yavi akamkota Yesu, “Wu, wiyangula lepi lilovi, vandu venava vakukutakila kyani?”
61 Dar el tăcea și nu răspundea nimic. Din nou, marele preot l-a întrebat și i-a spus: Ești tu Cristosul, Fiul Celui Binecuvântat?
Nambu mwene agunili, ajovili lepi lilovi hati limonga. Mkulu wa kuteta akamkota kavili, “Veve ndi Kilisitu, Mwana wa Chapanga Mmotisa?”
62 Și Isus a spus: Eu sunt. Și veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.
Yesu akayangula, “Ena, ndi nene. Kavili yati mukumlola Mwana wa Mundu atamili upandi wa kulyelela cha Bambu yula mweavi na makakala. Ibwela kuhumila mumahundi ga kunani kwa Chapanga!”
63 Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele și a zis: Ce nevoie mai avem de alți martori?
Penapo ndi Mteta Mkulu akapapula nyula zaki, akajova, “Tigana lepi kuyuwana malovi gangi ndava ya mundu uyu!
64 Ați auzit blasfemia; ce gândiți voi? Și toți l-au condamnat ca fiind vinovat de moarte.
Mumyuwini cheakumliga Chapanga! Nyenye mjova wuli?” Voha vamganili akomiwa.
65 Și unii au început să îl scuipe și să îi acopere fața și să îl bată cu pumnii și să îi spună: Profețește; și servitorii îl loveau cu palmele mâinilor lor.
Hinu, vangi pagati yavi vakatumbula kumuhunyila mata, vakamgubika pamihu vakamtova na kumjovela, “Lotelayi, ndi yani mweakutovili!” Hati valonda vakamtola, vakampamanda.
66 Și pe când Petru era jos în curtea palatului, a venit una dintre servitoarele marelui preot;
Petili peavi akona muluvanja lwa nyumba, mtumisi mmonga wa chidala wa Mteta Mkulu abwelili.
67 Și când l-a văzut pe Petru încălzindu-se, l-a privit și a spus: Și tu ai fost cu Isus din Nazaret.
Peamuweni Petili iyota motu, amlolili, akamjovela, “Hati veve wavili pamonga na Yesu wa ku Nazaleti.”
68 Dar el a negat, spunând: Nu știu, nici nu înțeleg ce spui tu. Și a ieșit afară în portic; și cocoșul a cântat.
Nambu Petili akabela, “Kwali, nakuchimanya cheujova!” Petili akawuka akahamba pamlyangu wa kuyingilila. Penapo ndi lijogolo likakokoleka.
69 Și din nou, o servitoare l-a văzut și a început să le spună celor ce stăteau în picioare acolo: Acesta este unul dintre ei.
Muhengaji mdala yula, peamuwene kavili Petili, akatumbula kangi kuvajovela vandu vevavi penapo, “Mundu uyu ndi mmonga wavi.”
70 Dar el a negat din nou. Și la puțin timp după aceea, cei ce stăteau acolo în picioare i-au spus din nou lui Petru: Într-adevăr, ești unul dintre ei; fiindcă ești galileean și vorbirea ta este la fel.
Nambu Petili akabela kavili. Mwanakandahi, vandu vevayimili penapo vamjovili Petili, “Chakaka veve ndi mmonga wavi, muni veve mewawa ndi mundu wa ku Galilaya.”
71 Dar a început să blesteme și să jure: Nu îl cunosc pe acest om despre care vorbiți.
Nambu Petili akatumbula kujova, “Nipewa likoto ngati nijova udese! Nilapa nimmanyili lepi mundu uyu mwemukumuluwula.”
72 Și cocoșul a cântat a doua oară. Și Petru și-a amintit cuvântul care i l-a zis Isus: Înainte de a cânta cocoșul de două ori, mă vei nega de trei ori. Și gândindu-se la aceasta, a plâns.
Bahapo lijogolo likakokoleka mala ya pavili. Petili akumbwiki Yesu cheamjovili, “Kwakona lijogolo langakokoleka yati ukunibela mala zidatu.” Petili akajitaga pahi na kuvemba.
