< Marcu 13 >
1 Și pe când ieșea el din templu, unul dintre discipolii săi i-a spus: Învățătorule, iată, ce pietre și ce clădiri!
2 Și Isus, răspunzând, i-a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va fi lăsată nicidecum piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
3 Și pe când ședea el pe muntele Măslinilor, înaintea templului, Petru și Iacov și Ioan și Andrei, l-au întrebat deoparte:
4 Spune-ne, când vor fi acestea? Și ce semn va fi când toate acestea vor fi împlinite?
5 Și Isus, răspunzându-le, a început să spună: Luați seama să nu vă înșele cineva;
6 Fiindcă mulți vor veni în numele meu, spunând: Eu sunt Cristos; și pe mulți vor înșela.
7 Și când veți auzi de războaie și zvonuri de războaie, nu fiți tulburați, fiindcă acestea trebuie să se întâmple; dar nu este încă sfârșitul.
8 Fiindcă se va ridica națiune contra națiune și împărăție contra împărăție; și vor fi cutremure de pământ în diferite locuri și vor fi foamete și tulburări; acestea sunt începuturile durerilor.
9 Dar luați seama la voi înșivă; fiindcă vă vor preda consiliilor; și veți fi bătuți în sinagogi; și veți fi aduși înaintea guvernatorilor și a împăraților din cauza mea, pentru mărturie împotriva lor.
10 Și evanghelia trebuie întâi să fie predicată printre toate națiunile.
11 Dar când vă vor duce și vă vor preda, nu vă îngrijorați dinainte ce veți spune, nici nu premeditați; ci tot ce vă va fi dat în acea oră, aceea să vorbiți; fiindcă nu voi sunteți cei care vorbiți, ci Duhul Sfânt.
12 Și frate va trăda pe frate la moarte și tatăl pe fiu; și copii se vor ridica împotriva părinților și vor face ca ei să fie uciși.
13 Și veți fi urâți de toți din cauza numelui meu, dar cel ce va îndura până la sfârșit, acela va fi salvat.
14 Dar când veți vedea urâciunea pustiirii, spusă prin Daniel, profetul, stând în picioare unde nu ar trebui (cine citește să înțeleagă), atunci cei din Iudeea să fugă în munți.
15 Și cel de pe acoperiș să nu coboare în casă, nici să nu intre să ia vreun lucru din casa lui;
16 Și cel de pe câmp să nu se întoarcă să își ia haina.
17 Dar vai celor însărcinate și celor ce alăptează în acele zile!
18 Și rugați-vă ca nu cumva fuga voastră să fie iarna.
19 Fiindcă în acele zile va fi necaz, așa cum nu a fost de la începutul creației, pe care Dumnezeu a creat-o până în acest timp, nici nu va mai fi niciodată.
20 Și dacă Domnul nu ar fi scurtat acele zile, nicio carne nu ar fi salvată; dar din cauza celor aleși, pe care i-a ales, a scurtat zilele.
21 Și atunci, dacă cineva vă va spune: Iată, Cristos este aici; sau: Iată, este acolo; nu credeți.
22 Fiindcă se vor ridica Cristoși falși și profeți falși și vor arăta semne și minuni, ca să amăgească, dacă ar fi posibil, chiar pe cei aleși.
23 Dar luați bine seama; iată, v-am spus dinainte toate lucrurile.
24 Dar în acele zile, după acel necaz, soarele se va întuneca și luna nu își va da lumina ei.
25 Și stelele din cer vor cădea și puterile din cer vor fi clătinate.
26 Și atunci vor vedea pe Fiul omului venind în nori cu mare putere și glorie.
27 Și atunci își va trimite îngerii și va strânge pe aleșii săi din cele patru vânturi, de la cele mai îndepărtate părți ale pământului până la cele mai îndepărtate părți ale cerului.
28 Acum învățați o parabolă a smochinului: Când lăstarul lui este deja fraged și dă frunze, știți că vara este aproape;
29 Tot așa și voi, când vedeți acestea întâmplându-se, știți că aceasta este aproape, la uși.
30 Adevărat vă spun că nicidecum nu va trece această generație, până nu se vor face toate acestea.
31 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nicidecum nu vor trece.
32 Dar despre acea zi și oră nu știe nimeni, nici îngerii care sunt în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
33 Luați bine seama, vegheați și rugați-vă; fiindcă nu știți când este timpul.
34 Fiindcă Fiul omului este ca un om ce se află într-o călătorie lungă, care și-a lăsat casa și a dat autoritate robilor săi și fiecărui om lucrarea sa și a poruncit portarului să vegheze.
35 De aceea vegheați; fiindcă nu știți când vine domnul casei, seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau dimineața;
36 Ca nu cumva, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind.
37 Și ce vă spun, spun tuturor: Vegheați.
