Marcu 12
1 Și a început să le vorbească în parabole. Un anumit om a sădit o vie și a pus o îngrăditură împrejur și a săpat un teasc și a zidit un turn și a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o țară îndepărtată.
Uugwa uYesu ai wandilye kuamanyisa ku mpyani. Akaligitya, “Muntu ai utemee mugunda nua mizabibu, akaukitiila ikito, hangi akahimba ikombo nila kugundikila u muvinyo. Akazenga i kilingasiilyo hangi uugwa aka wiliha u mugunda nua mizabibu ku alimi nia mizabibu. Uugwa ai utungile muhinzo nua kuli.
2 Și la timpul cuvenit a trimis un rob la viticultori, ca să primească de la viticultori din rodul viei.
Itungo nai lipikile, ai umulagiiye munyamulimo ku alimi nia mizabibu kusingiilya kihi kupuma kitalao ing'wi nia nkali nia mugunda nua mizabibu.
3 Și ei l-au prins și l-au bătut și l-au trimis fără nimic.
Kuiti ai amuambile, akamukua, hangi akamuzunsa bila kintu.
4 Și el, din nou, a trimis alt rob la ei; iar ei au aruncat cu pietre în el și l-au rănit la cap și l-au trimis ocărât.
Akalagiilya kitalao munya mulimo mungiiza, akamuaalya kitwe nu kumutendeela makani a minyala.
5 Și din nou a trimis pe un altul; și pe acela l-au ucis; și pe mulți alții: pe unii bătându-i și pe alții ucigându-i.
Ikili ai umulagiiye mungiiza, nuyu nu ng'wi akamubulaga. Ai a atendee ni auya idu makani anga yayo yaayo, aze akua ni auya kuabulaga.
6 De aceea mai având un singur fiu, pe preaiubitul său, l-a trimis și pe el la ei în cele din urmă, spunând: Îl vor respecta pe fiul meu.
Ai wakili ukete muntu ung'wi ikilo nua kumulagiilya, ng'wana mulowa. Nu ng'wenso ai watulaa wang'wisho nai ulagiigwe kitalao. Akaligitya, “Akumukulya u ng'wana nuane.”
7 Dar acei viticultori au spus între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să îl ucidem și moștenirea va fi a noastră.
Kuiti i ilihwa akitambulya enso ku enso, “Uyu ng'wenso musali. Pembyi, si ni kumubulage, nu usali ukutula witu
8 Iar ei l-au luat și l-au ucis și l-au scos afară din vie.
Ai amugilinkiiye, akamubulaga nu kumuguma kunzi a mugunda nua mizabibu.
9 Ce va face așadar domnul viei? Va veni și va nimici pe viticultori și va da via altora.
Ku lulo, Itii! Ukituma ntuni u mukola hiu nua mugunda nua mizabibu? Ukupembya nu kualimilya i alimi nia mizabibu nu kuwinkiilya u mugunda nua mizabibu ku angiiza.
10 Și nu ați citit această scriptură? Piatra pe care au respins-o zidarii, aceasta a devenit capul colțului temeliei;
Mukili kulija kusoma u ukilisigwa uwu? “Igwe naiza ia zengi ai alihitile, latulaa igwe nila kumpelo.
11 DOMNUL a făcut aceasta; și este minunat în ochii noștri.
Ili ai lipumile ku Mukulu, hangi ingi nila ukuilwa mu miho itu”
12 Și căutau să pună mâna pe el, dar se temeau de popor; fiindcă știau că spusese parabola împotriva lor; și l-au lăsat și s-au dus.
Ai adumile kumuamba uYesu, Kuiti ai aogopile i anyianza, Kuiti ai alingile kina ai watulaa utambue i mpyani nanso ki italao. Iti gwa ai amulekile akalongola yao.
13 Și au trimis la el pe unii dintre farisei și dintre irodieni, să îl prindă în cuvinte.
Uugwa aka alagiilya ang'wi a afarisayo ni a herode kitalakwe iti ku mugema ku nkani.
14 Și când au venit, i-au spus: Învățătorule, știm că ești adevărat și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor, ci înveți calea lui Dumnezeu în adevăr: Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
Nai akapika, akamuila, “Ng'walimu, kulingile kina shanga ukee i masigo a wihi hangi shanga ulagiie ukuiili kati a antu. Ukumanyisa i nzila ang'wa Itunda mu tai. Itii! ingi tai ane kupumya i kodi kung'wa Kaisari ang'wi ishi? Itii! Kuhumile kupumya ang'wi ishi?
15 Să dăm, sau să nu dăm? Dar el, cunoscând fățărnicia lor, le-a spus: De ce mă ispitiți? Aduceți-mi un dinar, ca să îl văd.
Kuiti uYesu ai ulingile u udosi nuao nu kuatambuila, “Kuniki mukungema? Ninkiilyi i dinari nihume kumigoza.”
16 Și l-au adus. Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție? Iar ei i-au spus: Al Cezarului.
Akaleta ing'wi kung'wa Yesu, Aka atambuila, Itii! ingi ikelu lang'wa nyenyu nu ukilisigwa nu ukoli apa ingi wang'wa nyenyu? Akaligitya, “Wang'wa Kaisari.”
17 Și Isus, răspunzând, le-a zis: Dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. Și s-au minunat de el.
uYesu aka atambuila, Minkiilyi u Kaisari i intu niang'wa Kaisari nu Itunda i intu niang'wa Itunda.” Akamukuilwa.
18 Atunci saducheii, care spun că nu este înviere, au venit la el și l-au întrebat, spunând:
Uugwa iAsadukayo, ni iligitya kutili u wiuki, ai akamutyata. Akamukolya, azeligitya.
19 Învățătorule, Moise ne-a scris că: Dacă fratele unui bărbat moare și își lasă soția și nu lasă copii, fratele lui să ia pe soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
Ng'walimu, uMusa ai ukukilisiiye kina, 'Anga itule u muluna washe nu kumuleka u mukima ku nyuma akwe, Kuiti shanga ulekile ung'wana, muntu ukumuhola u mukima nua muluna nuakwe, nu kiligilya u ng'wana ku nsoko a muluna nuakwe.'
20 Așadar au fost șapte frați; și primul a luat o soție, și, murind, nu a lăsat sămânță.
Ai akoli ni aluna mupungati, nu ang'wandyo ai uhoile u mukima ni hangi akasha, shanga ai ulekile u ng'wana.
21 Și al doilea a luat-o și a murit și nici el nu a lăsat sămânță; și la fel al treilea.
Uugwa nua kabiili ai umuhoile nung'wenso akasha, shanga ai ulekile u ng'wana. hangi nua kataatu ga ni iti.
22 Și cei șapte au luat-o și nu au lăsat sămânță. La urma tuturor a murit și femeia.
Hangi nua mupungati shanga akaleka u ng'wana. Mpelo akwe ga nu musungu akasha.
23 La înviere așadar, când vor învia, căruia dintre ei îi va fi ea soție? Fiindcă toți cei șapte au avut-o de soție.
Itungo nila wiukigwa, ni ikiukigwa hangi, Itii! Ukutula mukima wang'wa nyenyu? Kuiti awo i aluna ihi mupungati ai atulaa agoha akwe.”
24 Și Isus, răspunzând, le-a zis: Nu de aceea vă rătăciți, pentru că nu cunoașteți nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?
uYesu ai uatambuie, “Itii! Ili shanga nsoko kutula malimiligwaa, ku nsoko shanga mulingile u ukilisigwa ang'wi ngulu niang'wa Itunda?”
25 Fiindcă atunci când vor învia dintre morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita; ci sunt ca îngerii care sunt în cer.
Itungo nila kiukigwa puma ku ashi, shanga akutina ang'wi kingila mu utinwa, ila akutula anga i amalaika nia kilunde
26 Iar despre cei morți, că învie; nu ați citit în cartea lui Moise, cum în rug i-a vorbit Dumnezeu? Spunând: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob?
Kuiti, kutula ashi naiza akiukigwa, Itii! Shanga ai musomile kupuma mu mbugulu ang'wa Musa, mu nkani ni yi tunku, iti Itunda nai uligitilye nu kumuila, 'Unene ingi Itunda nuang'wa Abrahamu, hangi Itunda wang'wa Isaka, hangi Itunda wang'wa Yakobo?'
27 El nu este Dumnezeul celor morți, ci Dumnezeul celor vii; voi de aceea vă rătăciți mult.
Nuanso shanga Itunda nua ashi, ila nua ni akoli apanga. Ingi i kihenga malimilaa.”
28 Și unul dintre scribi a venit, și auzindu-i discutând, și pricepând că le răspunsese bine, l-a întrebat: Care este prima poruncă, dintre toate?
Ung'wi nua amanyi akapembya nu kija i ntambu ao; ai wihengile kina uYesu ai uasukiiye iziza. Ai umukoiye, Itii! ingi ilagiilyo ni liuli nilikete u usanigwa ikilo mu ihi?”
29 Și Isus i-a răspuns: Prima dintre toate poruncile este: Ascultă, Israel; Domnul Dumnezeul nostru este un [singur] Domn;
uYesu ai umusukiiye, “Nila kusanigwa ingi sili, “Ije, Israeli, Mukulu Itunda nuitu, Mukulu ingi ung'wi.
30 Și să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta și cu toată tăria ta; aceasta este prima poruncă.
Kusinja u mulowe uMukulu Itunda nuako, ku nkolo ako ihi, ku Ngwau ng'welu nuako wihi, ku mahala ako ihi, nu ku ngulu niako yihi.'
31 Și a doua este asemănătoare, adică aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.
Ilagiilyo nila ka biili ingi sili, 'Kusinja umulowe u munyakisali nuako anga nuiloilwe u mukola.' Kutili ilagiilyo ingiiza ni ikulu kukila aya.”
32 Și scribul i-a spus: Bine, Învățătorule, ai spus adevărul, pentru că este un singur Dumnezeu și nu este altul decât el;
uMumanyi akaligitya, “Iziza Ng'walimu! Uligitilye tai kina Itunda ini ung'wi, ni kina kutili nu mungiiza kukila nuanso.
33 Și a-l iubi cu toată inima și cu toată înțelegerea și cu tot sufletul și cu toată tăria și a-l iubi pe aproapele său ca pe sine însuși, este mai mult decât toate ofrandele arse în întregime și sacrificiile.
Kumulowa nuanso ku nkolo ihi, nu ku ulingi wihi nu ku ngulu yihi, nu kumulowa u munyakisali anga u mukola, ingi kusanigwa nangaluu kukila i masongelyo ang'wi ipolya nila kulimiligwa.”
34 Și când Isus a văzut că el a răspuns cu pricepere, i-a spus: Nu ești departe de împărăția lui Dumnezeu. Și după aceea nimeni nu a mai cutezat să îl întrebe.
Itungo uYesu nai wakihenga kina wapumya isosho nila upolo, akamutambuila, “Uewe shanga ukoli kuli nu utemi nuang'wa Itunda.” Ze yakilaa pang'wanso kutili ga nung'wi nai ugemile kumukolya uYesu makolyo ihi.
35 Și, în timp ce îi învăța în templu, Isus a răspuns și a zis: Cum spun scribii că Cristos este Fiul lui David?
Hangi uYesu ai usukiiye, itungo nai watula ukumanyisa mu itekeelo, akaligitya, “Itii! amanyi iligitya kina uKristo ingi ng'wana wang'wa Daudi?
36 Fiindcă însuși David a spus prin Duhul Sfânt: DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până îi fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău.
uDaudi mukola mu Ng'wau Ng'welu, ai uligitilye, 'uMukulu ai uligitilye ku Mukulu nuane, ikie mu mukono nuane nua kugoha, kupikiila niazipye i alugu niako kutula pihi a migulu ako.'
37 De aceea, însuși David îl numește Domn; și de unde este el fiul lui? Și oamenii de rând îl ascultau cu plăcere.
uDaudi mukola wimitangaa uKristo, 'Mukulu' Itii! ingi ng'wana wang'wa Daudi kinya uli?” Hangi milundo ukulu ai umutegeeye ku ulowa.
38 Și le-a spus în doctrina lui: Păziți-vă de scribii cărora le place să umble cu robe lungi și le plac saluturile în piețe,
Mu umanyisigwa nuakwe uYesu ai uligitilye, “Ikendegeeli nia manyi, niakete i nsula akugenda nia mujulungu nialipu nu kulamukigwa mu masoko
39 Și scaunele din față în sinagogi și locurile de onoare la ospețe;
nu kikie mu matuntu a akulu mu matekeelo nu mu siku kuu ku nkika nia akulu.
40 Care devorează casele văduvelor și de ochii lumii fac rugăciuni lungi; aceștia vor primi mai mare damnare.
Akulya ga ni mato a ahimbi hangi akulompa malompi malipu iti kina i antu aihenge. Antu awa akusingiilya u ulamula nu ukulu.”
41 Și Isus ședea în fața vistieriei și privea cum oamenii aruncau bani în vistierie; și mulți bogați aruncau mult.
Uugwa uYesu ai wikie pihi pakupi ni isandiko nila masongelyo mukati a nkika itekeelo; Ai watula ukugoza antu nai atulaa akuikila i mpia niao mukati i sandiko. Antu idu i agoli ai aikie ngele nkulu a ampia.
42 Și a venit o anumită văduvă săracă și a aruncat doi cadranți care fac un bănuț.
Uugwa musungu muhimbi muula ai uzile nu kuikila ipande ibiili, nsailo a senti.
43 Și a chemat pe discipolii săi și le-a spus: Adevărat vă spun că: Această văduvă săracă a aruncat mai mult decât au aruncat toți în vistierie;
Uugwa akaitanga i amanyisigwa akwe nu kuatambuila, Huiili kumutambuila, u musungu uyu nu muhimbi uikie ngele nkulu ikilo a ihi naza akondya pumya mu isandiko nila masongelyo.
44 Fiindcă ei toți au aruncat din abundența lor; dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce a avut, tot avutul ei.
Kuiti ihi apumilye kupumiila nu widu nua upuli nuao. Kuiti u musungu uyu nu muhimbi, kupuma mu uula nuakwe, uikie i mpia yihi naza ai utakiwe kuitumila ku likalo nu lakwe.
