Marcu 12
1 Și a început să le vorbească în parabole. Un anumit om a sădit o vie și a pus o îngrăditură împrejur și a săpat un teasc și a zidit un turn și a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o țară îndepărtată.
Yesuusi enttaw leemison yaagidi odis; “Issi uray woyne atakiltte tokkidi, yuushshi aathidi dirssi diris. Qassi he woyniya gum77iya olaaka bookkis. Iya naaganaw adussa shakko shakkis. Hessafe guye, kothe oothiya asaas immidi, hara biitta bis.
2 Și la timpul cuvenit a trimis un rob la viticultori, ca să primească de la viticultori din rodul viei.
Woyne ayfiyaa maxiya wodey gakkin, bana gakkeyssa ekkidi yaana mela, issi ba aylliya kothe aawatakko kiittis.
3 Și ei l-au prins și l-au bătut și l-au trimis fără nimic.
Kothe aawati iya aylliya oykkidi wadhdhidi, mela kushe yeddidosona.
4 Și el, din nou, a trimis alt rob la ei; iar ei au aruncat cu pietre în el și l-au rănit la cap și l-au trimis ocărât.
Nam77antho hara aylle enttako kiittin, entti he aylliyas huu7iya qoo7idi kawushshidi yeddidosona.
5 Și din nou a trimis pe un altul; și pe acela l-au ucis; și pe mulți alții: pe unii bătându-i și pe alții ucigându-i.
Woyne atakilttiya goday qassika hara aylle kiittis. He aylliya wodhidosona, qassi hara darota hessada oothidosona, issota issota wadhdhidi, harata wodhidosona.
6 De aceea mai având un singur fiu, pe preaiubitul său, l-a trimis și pe el la ei în cele din urmă, spunând: Îl vor respecta pe fiul meu.
“Woyne atakilttiya godaas kiittanaw ubbaafe wurssethan I daro dosiya ba na7aa xalaali attis. I, “Entti ta na7aa bonchchonna aggokona” gidi, ba na7aa enttako kiittis.
7 Dar acei viticultori au spus între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să îl ucidem și moștenirea va fi a noastră.
“Shin kothe aawati bantta giddon, ‘Laattanayssi hayssa; yedhdhite iya wodhoos; iya laatay nubaa gidana!’ yaagidosona.
8 Iar ei l-au luat și l-au ucis și l-au scos afară din vie.
Na7aa oykkidi wodhidi, iya ahaa woyne atakilttiya giddofe gaxa kessi holidosona.
9 Ce va face așadar domnul viei? Va veni și va nimici pe viticultori și va da via altora.
“Hiza, woyne atakilttiya goday waatanee? Yidi he kothe aawata wodhi onggidi, woyniya kothe oothiya hara asas immana.
10 Și nu ați citit această scriptură? Piatra pe care au respins-o zidarii, aceasta a devenit capul colțului temeliei;
‘Gimbbeyssati boridi ixxida shuchchay godaa xaphuwa minthiya, ubbaafe aadhdhiya shuchchu gidis. Hayssi Goday oothidabaa; qassi nu ayfiyaaskka malaalisiyabaa’ yaageyssa Geeshsha Maxaafaappe nabbabibeekketii?” yaagis.
11 DOMNUL a făcut aceasta; și este minunat în ochii noștri.
12 Și căutau să pună mâna pe el, dar se temeau de popor; fiindcă știau că spusese parabola împotriva lor; și l-au lăsat și s-au dus.
Kahine halaqati, higge asttamaaretinne cimati Yesuusi he leemisuwa bantta bolla leemisidayssa erida gisho, iya oykkanaw koyidosona, shin asaas yayyidi, aggi bidosona.
13 Și au trimis la el pe unii dintre farisei și dintre irodieni, să îl prindă în cuvinte.
Qassi iya odaappe bala demmidi, iya oykkana mela, Farisaawetappenne Heroodisa baggatappe guutha asata iyaakko kiittidosona.
14 Și când au venit, i-au spus: Învățătorule, știm că ești adevărat și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor, ci înveți calea lui Dumnezeu în adevăr: Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
Entti iyaakko yidi, “Asttamaariyaw, neeni tuma odetteyssanne asappe ase shaakkonnayssa nuuni eroos. Neeni ase dummayakka; qassi Xoossaa ogiya tumatethan tamaarssaasa. Nuuni Roome biittaa Kawuwa Qeesares giira giireyssi wogeyye woga gidennee? Giira giiranee agganee?” yaagidosona.
15 Să dăm, sau să nu dăm? Dar el, cunoscând fățărnicia lor, le-a spus: De ce mă ispitiți? Aduceți-mi un dinar, ca să îl văd.
Shin entta cubbotethaa Yesuusi eridi, “Tana ays paacetii? Ane issi santime tana bessite” yaagis.
16 Și l-au adus. Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție? Iar ei i-au spus: Al Cezarului.
Entti iyaw ehidosona, “Ha malaynne sunthay oodeysee?” yaagidi entta oychchis. Entti, “Roome Kawuwa Qeesareyssa” yaagidosona.
17 Și Isus, răspunzând, le-a zis: Dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. Și s-au minunat de el.
Yesuusi zaaridi, “Yaatikko, Qeesareyssa Qeesares, Xoossayssa Xoossaas immite” yaagin entti iyabaa malaalettidosona.
18 Atunci saducheii, care spun că nu este înviere, au venit la el și l-au întrebat, spunând:
Hayqqida asi denddenna giya Saduqaawetappe issi issi asati Yesuusakko yidi, hayssada yaagidi, iya oychchidosona.
19 Învățătorule, Moise ne-a scris că: Dacă fratele unui bărbat moare și își lasă soția și nu lasă copii, fratele lui să ia pe soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
“Asttamaariyaw, Musey nuus higgiya xaafishe, ‘Machcho ekkida asi na7a yelonna hayqqiko, he hayqqidayssa ishay iya machchiw ekkidi, ba ishaas na7a yelanaw bessees’ yaageyssa xaafis.
20 Așadar au fost șapte frați; și primul a luat o soție, și, murind, nu a lăsat sămânță.
Beni wode laappun ishati de7eyssatappe bayray machcho ekkidi, na7a yelonna hayqqis.
21 Și al doilea a luat-o și a murit și nici el nu a lăsat sămânță; și la fel al treilea.
Nam77anthoy iyo ekkis, ikka na7a yelonna hayqqis. Heedzanthoyka hessada hanis.
22 Și cei șapte au luat-o și nu au lăsat sămânță. La urma tuturor a murit și femeia.
Laappunatikka hessatho iyo ekkidi, na7a yelonna hayqqidosona. Ubbaafe guye, qassi he maccasiya hayqqasu.
23 La înviere așadar, când vor învia, căruia dintre ei îi va fi ea soție? Fiindcă toți cei șapte au avut-o de soție.
Yaatin, laappunati iyo ekkida gisho hayqqida asay hayqoppe denddiya gallas, iya enttafe awussas machcho gidanee?” yaagidosona.
24 Și Isus, răspunzând, le-a zis: Nu de aceea vă rătăciți, pentru că nu cunoașteți nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?
Yesuusi zaaridi, “Hintte baley, Geeshsha Maxaafata woykko Xoossaa wolqqaa eronna gishossa!
25 Fiindcă atunci când vor învia dintre morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita; ci sunt ca îngerii care sunt în cer.
Hayqqida asay hayqoppe denddiya gallas, salon de7iya kiitanchchota mela gidanaappe attin adde asay ekkokona; macca asay gelekkona.
26 Iar despre cei morți, că învie; nu ați citit în cartea lui Moise, cum în rug i-a vorbit Dumnezeu? Spunând: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob?
Shin hayqqidayssata dendduwabaa gidikko, Muse maxaafan xaafettida xuugettiya buuriyabaa odiya bessan, Xoossay Musekko, ‘Taani, Abrahaame Xoossaa, Yisaaqa Xoossaa, Yayqooba Xoossaa’ gidayssa nabbabibeekketii?
27 El nu este Dumnezeul celor morți, ci Dumnezeul celor vii; voi de aceea vă rătăciți mult.
Hessa gisho, I, paxa de7eyssata Xoossaafe attin hayqqidayssata Xoosse gidenna. Hintte daro balideta” yaagis.
28 Și unul dintre scribi a venit, și auzindu-i discutând, și pricepând că le răspunsese bine, l-a întrebat: Care este prima poruncă, dintre toate?
Higge asttamaaretappe issoy entti palameyssa shiiqidi si7is. Qassi Yesuusi enttaw loythi zaaridayssa si7idi, “Kiita ubbaafe aadhdhiya kiitay awussee?” yaagidi Yesuusa oychchis.
29 Și Isus i-a răspuns: Prima dintre toate poruncile este: Ascultă, Israel; Domnul Dumnezeul nostru este un [singur] Domn;
Yesuusi zaaridi, iya hayssada yaagis; “Kiita ubbaafe aadhdhiya kiitaa si7ite; ‘Isra7eele asaw, Goday nu Xoossay issi Godaa.
30 Și să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta și cu toată tăria ta; aceasta este prima poruncă.
Ne Godaa ne Xoossaa ne kumetha wozanappe, ne kumetha shemppuwafe, ne kumetha qofaappe, ne kumetha wolqqaafe dosa’ yaagees.
31 Și a doua este asemănătoare, adică aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.
Qassi kiita ubbaafe aadhdhiya nam77antho kiitay hayssa; ‘Ase ubbaa ne huu7iyada dosa’ yaageyssa; hayssatappe aadhdhiya hara kiiti baawa” yaagis.
32 Și scribul i-a spus: Bine, Învățătorule, ai spus adevărul, pentru că este un singur Dumnezeu și nu este altul decât el;
Higge asttamaarey Yesuusakko, “Asttamaariyaw, tuma gadasa; neeni ‘Xoossay issi Xoossaa xalaala. Iyappe attin hari baawa’ gidayssi tuma.
33 Și a-l iubi cu toată inima și cu toată înțelegerea și cu tot sufletul și cu toată tăria și a-l iubi pe aproapele său ca pe sine însuși, este mai mult decât toate ofrandele arse în întregime și sacrificiile.
Xoossaa kumetha wozanappe, kumetha qofaappenne kumetha wolqqaafe doseysinne qassi ase ubbaa ba huu7iyada doseyssi, xuuggiya yarshshuwafenne hara yarshsho ubbaafe aadhdhees” yaagis.
34 Și când Isus a văzut că el a răspuns cu pricepere, i-a spus: Nu ești departe de împărăția lui Dumnezeu. Și după aceea nimeni nu a mai cutezat să îl întrebe.
Yesuusi higge asttamaariya zaaroy aadhdhida eranchcho asa zaaro gididayssa be7idi, “Neeni Xoossaa kawotethaafe haakkabaakka” yaagis; hessafe guye, Yesuusa harabaa oychchanaw oonikka minnibeenna.
35 Și, în timp ce îi învăța în templu, Isus a răspuns și a zis: Cum spun scribii că Cristos este Fiul lui David?
Yesuusi Xoossa Keethan tamaarssishe, hayssada yaagis: “Higge asttamaareti Kiristtoosa woygidi Dawite na7a goonaa?
36 Fiindcă însuși David a spus prin Duhul Sfânt: DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până îi fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău.
Dawitey Geeshsha Ayyaanan kumidi, ‘Goday, ta Godaa, “Taani ne morkketa ne tohoy yedhdhiyaso oothana gakkanaw, hayssan taappe ushachcha baggara utta” gis’ yaagis.
37 De aceea, însuși David îl numește Domn; și de unde este el fiul lui? Și oamenii de rând îl ascultau cu plăcere.
Dawitey ba huu7en Kiristtoosa, ‘Godaa’ gidi xeegikko, yaatin, Kiristtoosi waanidi, Dawite na7a gidii” yaagis. Daro asay Yesuusi geyssa ufayssan si7idosona.
38 Și le-a spus în doctrina lui: Păziți-vă de scribii cărora le place să umble cu robe lungi și le plac saluturile în piețe,
Yesuusi tamaarssishe, hayssada yaagis; “Higge asttamaaretappe naagettite; entti adussa ma7o ma7idi yuuyeyssanne giyankka asay entta bonchchidi sarotheyssa dosoosona.
39 Și scaunele din față în sinagogi și locurile de onoare la ospețe;
Entti Ayhude Woosa Keethatan daro lo77iya oydiya dosoosona; qassi asi banttana mokkiya bessan bonchcho bessi dosoosona.
40 Care devorează casele văduvelor și de ochii lumii fac rugăciuni lungi; aceștia vor primi mai mare damnare.
Entti am77eta keethaa bonqidi, banttaw lo77o daananaw woosa adussoosona; entti ubbaafe aadhdhiya pirddaa ekkana” yaagis.
41 Și Isus ședea în fața vistieriei și privea cum oamenii aruncau bani în vistierie; și mulți bogați aruncau mult.
Yesuusi Xoossa Keethan muxaata yeggiya saaxiniya matan uttidi, asay ba miishiya he saaxiniyan yeggeyssa be7is; daro dure asay daro miishiya he saaxiniyan yeggoosona.
42 Și a venit o anumită văduvă săracă și a aruncat doi cadranți care fac un bănuț.
Issi manqo am77iya yada, nam77u bakkannata he saaxiniyan yeggasu.
43 Și a chemat pe discipolii săi și le-a spus: Adevărat vă spun că: Această văduvă săracă a aruncat mai mult decât au aruncat toți în vistierie;
Yesuusi ba tamaareta xeegidi, “Taani hinttew tuma odays; muxaata saaxiniyan yeggida asa ubbaafe ha manqo am77iya darssada yeggasu.
44 Fiindcă ei toți au aruncat din abundența lor; dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce a avut, tot avutul ei.
Ays giikko, harati ubbay bantaw palahida miishiyappe yeggidosona. Shin iya ba pacciyaafe, baw de7iya aquwaa kumethi immasu” yaagis.
