Marcu 1
1 Începutul evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu;
Xoossa na Yesus Kirstosa koyro mishirachoy hayssa.
2 Așa cum este scris în profeți: Iată, eu trimit pe mesagerul meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta.
Nabe Isayasa bagara “Hekko ness ogge lo7othanade ta kitana urra ta neeppe sinthara yedana
3 Vocea unuia care strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, faceți cărările sale drepte.
Godas ogge gigisite izi baana ogge sit histi othite, gishe bazo bitan wasiza gireth” geteti xafetides.
4 Ioan boteza în pustie și predica botezul pocăinței pentru iertarea păcatelor.
Hesathokka xamaqiza Yanisay asa xaamaqishenne “inte nagarappe simmidi xammaqettitte, Xoossi inte nagara atto gaana” gi elishe bazora kezi wodhides.
5 Și ieșea la el toată țara Iudeii și cei din Ierusalim și toți au fost botezați de el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele.
Yihuda derey kumeth Yerusalame asay wuri Yanisakko bi bidi ba nagara nagara paaxxi paaxxi Yordanose shaafan Yanisa kushen xammaqetidees.
6 Și Ioan era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă și cu un brâu de piele în jurul mijlocului său și mânca lăcuste și miere sălbatică;
He wode Yanisay mayzay gamela ithikkeppe othetida mayo, dabba dafora dances, miza qummay bollene degera eessa.
7 Și predica, spunând: După mine vine unul mai puternic decât mine, căruia nu sunt demn să mă aplec să îi dezleg cureaua sandalelor.
Izi “tani hokkada iza camma qasho birshanas besontadey tappe adhizadey tappe guyera yana.
8 Eu într-adevăr v-am botezat cu apă, dar el vă va boteza cu Duhul Sfânt.
Tani intena hathan xammaqays izi gidikko intena Xillo Ayanan xammaqana gidi sabakidees.
9 Și s-a întâmplat în acele zile că Isus a venit din Nazaretul Galileii și a fost botezat de Ioan în Iordan.
He wode yesusay Galila garsan diza Nazrete getetiza katamayppe Yordanose shaafa yidi Yanisa kushen xamaqetidees
10 Și îndată, ieșind din apă, a văzut cerurile deschizându-se și Duhul ca un porumbel coborând pe el;
Yesusay xamaqetidi Hathafe kezida mala saloy doyetin Xillo Ayanay izza bolla wolle kafo milatidi wodhishin beyidees.
11 Și a venit o voce din cer: Tu ești Fiul meu preaiubit în care îmi găsesc toată plăcerea.
Qassekka ta dosiza nay nena; nenan ta ufayistays giza qaala girethi pude salora setetidees.
12 Și îndată Duhul l-a condus în pustie.
Herakka Xillo Ayanay izza duge bazo kalethidi efidees.
13 Și a fost acolo, în pustie, patruzeci de zile ispitit de Satan; și a fost cu fiarele sălbatice; și îngerii i-au servit.
Hen banzonkka oyduu tammu galas gakanas Xal7aera pacetishe gam7idees. Do7atara issippe deyidees, kitanchatikka iza madida.
14 Și după ce Ioan a fost pus în închisoare, Isus a venit în Galileea predicând evanghelia împărăției lui Dumnezeu,
Yansay qasho keth gelidaysappe guye Yesusay Xoossa mishiracho qaala sabakishe gede Galila biidi “Wodey gakidess; Xoossa kawoteth matides; nagarape simitte, mishracho qalan amanite” giidi sabakidees.
15 Și, spunând: Timpul este împlinit și împărăția lui Dumnezeu este aproape: pocăiți-vă și credeți evanghelia.
16 Și pe când umbla pe lângă marea Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui, aruncând un năvod în mare, fiindcă erau pescari.
Yesusay Galila abba achara adhishin Simonayne iza isha Indirasay mole oykizayta gidida gish isti mole oykiza gite aban yegishin be7ides.
17 Și Isus le-a spus: Veniți după mine și vă voi face să deveniți pescari de oameni.
Yesusay ista hayte tana kalitte inte mole oykii shisiza mala ass oykizayta histana gides.
18 Și îndată și-au lăsat plasele și l-au urmat.
Isti herakka mole giteza yegi agidi Yesusa kaallida.
19 Și mergând puțin mai departe de acolo, a văzut pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele său; și ei erau în corabie, reparându-și plasele.
Guthu gede sinthe adhidi Zabidosa naa Yaqobene iza isha Yanisay wogolon utidi mole gite gigisishin beydine herakka ista xeygidees.
20 Și îndată i-a chemat; iar ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în corabie, cu servitorii angajați și au mers după el.
Istika ba aawa Zabidosas qaxaretidi othiza asatara issippe wogoloza gidon agidi Yesusa kaallidi bida.
21 Și s-au dus în Capernaum; și îndată în sabat, a intrat în sinagogă și îi învăța.
Heppekka Qifirnahomme bida. Herakka Yesusay Ayhudata sanbata galas Ayhudata wossa keth gelidi tamarso oykidees.
22 Și erau înmărmuriți de doctrina lui; fiindcă îi învăța ca unul care avea autoritate și nu precum scribii.
Xafista mala gidonta godatethara diza asa mala izi tamarasin asay wuri iza timirtezan malaletidees.
23 Și în sinagoga lor era un om cu un duh necurat; și el a strigat,
He wode Ayhudata wosa keeththan diza tuna ayanay iza bolla diza issi adey
24 Spunând: Lasă-ne; ce avem noi a face cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne nimicești? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu.
“Nazirete Yesusa ne nuppe azi koyay? Nuna dhaysana yadi? Ne oonakone ta nena erays, neni Xoossa gesha” gidi wasidees.
25 Și Isus l-a mustrat, spunând: Taci și ieși din el.
Yesuasakka tunna ayanaza “co7u gada izappe keza” giidi hanqidees.
26 Și după ce duhul necurat l-a scuturat puternic, și a strigat cu voce tare, a ieșit din el.
Tuna ayanay addeza gendersidi izi qaketishin izappe wasishe kezidees.
27 Și toți au fost atât de uimiți, încât se întrebau între ei, spunând: Ce este aceasta? Ce doctrină nouă este aceasta? Căci poruncește cu autoritate chiar duhurilor necurate și ele ascultă de el.
Derey wuri “asso haysi aza pala? Haysi godatethara diza oratha timirtekko! Tunna ayanatakka azazes istikka izas azazetetes” gi malaletishe asay ba garsan issay issa oychecho oykides.
28 Și faima lui s-a răspândit îndată prin toată regiunea, de jur împrejurul Galileii.
Herakka iza otho worey kumeth Galila yushon diza dere wuruson siyetidees.
29 Și îndată, ieșind din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și Andrei, împreună cu Iacov și Ioan.
Ayhudata wossa kethafe kezida mala Yaqoberanne Yanisara issippe gede Simonasone Indiriyasaso gelida.
30 Iar soacra lui Simon zăcea cu febră și îndată i-au vorbit despre ea.
He gelidamalakka Simona bolotiya micha harge sakistada zini7idaysa izas yotida.
31 Iar el a venit și a luat-o de mână și a ridicat-o; și îndată a lăsat-o febra și ea le-a servit.
Hessa gish Yesusay izikko shiqidi izi kushe oykidi denthidees. Michay agin iza dendada ista mokkadus.
32 Și făcându-se seară, când soarele apunea, aduceau la el pe toți cei ce erau bolnavi și pe cei posedați de draci.
Away wuldappe guye gadey dhumishin asay harganchatane daydanthi oykida asa wursi Yesusakko ekki yidees.
33 Și toată cetatea s-a adunat la ușă.
He katamayn diza asay wuri keeththa karen shiqides.
34 Și a vindecat pe mulți ce erau bolnavi de diferite boli; și a scos mulți draci; și nu îi lăsa pe draci să vorbească, pentru că îl cunoșteau.
Izikka dumma dumma hargen saketidayta darota pathidees. Daro daydanthatakka kesidees. Gido atin daydanthati Yesusay oonakone eriza gish daydanthati hasa7ana mala Yesusay koybeyna.
35 Și de dimineață, s-a sculat cu mult înainte de ziuă, a ieșit și a plecat într-un loc pustiu și s-a rugat acolo.
Sosey zon7onta malado wontara Yesusay dendidi issi pashka so biidi hen wossa oykidees.
36 Și Simon și cei ce erau cu el, l-au urmat.
Simonayne izara dizayti Yeusa koyana kezi bida.
37 Și când l-au găsit, i-au spus: Toți te caută.
Isti iza demidi assi wuri nena koshan dees gida.
38 Iar el le-a spus: Să mergem în satele învecinate ca să predic și acolo; fiindcă pentru aceasta am venit.
Yesusaykka “ta yiday tamarsanas gidida gish anne mishracho qaala yootanas matan diza gutata boss” gidees.
39 Și predica în sinagogile lor, prin toată Galileea și scotea draci.
Hesa gish Ayhudata wossa keeththan geli geli sabakishene daydanth kesishe Galila kumethan yuyidees.
40 Și a venit la el un lepros, implorându-l și îngenunchind înaintea lui și spunându-i: Dacă voiești, mă poți curăți.
Issi inchiracha hargizadey Yesusakko shiqidine iza sinthan gulbatidi “koykko ne tana pathana danda7asa” gi wossidees.
41 Iar lui Isus, făcându-i-se milă, și-a întins mâna și l-a atins și i-a spus: Voiesc; fii curățit.
Yesusaykka adezas michetidi ba kushe yedi iza bochidine “ta ne paxanamala koyays paxa” gidees.
42 Și pe când vorbea, îndată lepra s-a depărtat de la el și a fost curățit.
Herakka adeza inchiracha hargey agin, adezi paxidees.
43 Și i-a poruncit cu strictețe și îndată l-a trimis de acolo;
Yesuaykka addezas “onaskka hayssa ne hasa7onta mala nagista, giddo atin bada qesses nena bessa, derezas markka gidana mala ne paxidaysas Mussey azazida yarshoza shisha” gidi kehi minth yotidees.
44 Și i-a spus: Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te, arată-te preotului și oferă pentru curățirea ta lucrurile pe care le-a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.
45 Dar el a ieșit și a început să vestească mult și să răspândească acest lucru, atât de mult încât Isus nu mai putea să intre pe față în cetate, ci era afară în locuri pustii; și veneau la el din toate părțile.
Gido atin adezi kezi biidi ba bida wurso son wore darsi dharcidees. Hessa gedon Yesusay awa katamankka qoncera gelanas danda7ibeyna. Hessafe dendidaysan katamappe karera assi baynda son dusu oykidees. Assay gidikko awappe awappekka izakko yidees.
