< Maleahi 1 >
1 Povara cuvântului DOMNULUI către Israel prin Maleahi.
Бреме речи Господње Израиљу преко Малахије.
2 Te-am iubit, spune DOMNUL. Totuşi voi spuneţi: În ce ne-ai iubit? Nu era Esau fratele lui Iacob? spune DOMNUL; totuşi am iubit pe Iacob,
Љубим вас, вели Господ; а ви говорите: У чему нас љубиш? Не беше ли Исав брат Јакову? Говори Господ; али Јакова љубих.
3 Şi pe Esau l-am urât şi munţii săi şi moştenirea sa le-am făcut pustii pentru dragonii pustiului.
А на Исава мрзих; зато горе његове опустех и наследство његово дадох змајевима из пустиње.
4 Pentru că Edom spune: Suntem săraci dar ne vom întoarce şi vom zidi locurile pustiite; astfel spune DOMNUL oştirilor: Vor zidi, dar eu voi surpa; şi îi vor numi: Graniţa stricăciunii; şi: Poporul împotriva căruia DOMNUL are indignare pentru totdeauna.
Што Едом говори: Осиромашисмо, али ћемо се повратити и саградити пуста места, овако вели Господ над војскама: нека они граде, али ћу ја разградити, и они ће се звати: крајина безаконичка и народ на који се гневи Господ довека.
5 Şi ochii voştri vor vedea şi veţi spune: DOMNUL va fi preamărit de la graniţa lui Israel.
И очи ће ваше видети и ви ћете рећи: Велик је Господ на међама Израиљевим.
6 Un fiu onorează pe tatăl său şi un servitor pe stăpânul său. De aceea dacă eu sunt tată, unde este onoarea mea? Şi dacă sunt stăpân, unde este temerea de mine? vă spune DOMNUL oştirilor, preoţilor, care dispreţuiţi numele meu. Iar voi spuneţi: În ce am dispreţuit numele tău?
Син поштује оца и слуга господара свог; ако сам ја Отац, где је част моја? И ако сам Господар, где је страх мој? Вели Господ над војскама вама, свештеници, који презирете име моје, и говорите: У чем презиремо име Твоје?
7 Voi aduceţi pâine întinată pe altarul meu şi spuneţi: În ce te-am întinat? În aceea că spuneţi: Masa DOMNULUI este de dispreţuit.
Доносите на мој олтар хлеб оскврњен, и говорите: Чим Те оскврнисмо? Тим што говорите: Сто је Господњи за презирање.
8 Şi dacă aduceţi pe cea oarbă ca sacrificiu, nu este rău? Şi dacă aduceţi pe cea şchioapă şi bolnavă, nu este rău? Adu-o acum guvernatorului tău; va fi el mulţumit de tine, sau te va primi el? spune DOMNUL oştirilor.
И кад доносите слепо на жртву, није ли зло? И кад доносите хромо или болесно, није ли зло? Однеси га старешини свом, хоћеш ли му угодити и хоће ли погледати на те? Вели Господ над војскама.
9 Şi acum, vă rog, implorați-l pe Dumnezeu să ne arate bunătate; aceasta a fost prin mijloacele voastre; va lua el aminte la vreunul dintre voi? spune DOMNUL oştirilor.
Зато, молите се Богу да се смилује на нас; кад је то из ваших руку, хоће ли на кога од вас гледати? Говори Господ над војскама.
10 Cine, chiar dintre voi, ar închide uşile fără motiv? Şi nu aţi aprinde foc fără motiv pe altarul meu. Nu am plăcere în voi, spune DOMNUL oştirilor, nici nu voi primi un dar din mâna voastră.
Ко је међу вама који би затворио врата или запалио огањ на мом олтару низашта? Нисте ми мили, вели Господ над војскама, и нећу примити дар из ваше руке.
11 Căci, de la răsăritul soarelui chiar până la apusul lui, numele meu va fi mare între neamuri; şi în fiecare loc, tămâie va fi oferită numelui meu şi o ofrandă pură, pentru că numele meu va fi mare între păgâni, spune DOMNUL oştirilor.
Јер од истока сунчаног до запада велико ће бити име моје међу народима, и на сваком ће се месту приносити кад имену мом и чист дар; јер ће име моје бити велико међу народима, вели Господ над војскама.
12 Dar voi l-aţi pângărit, în aceea că spuneţi: Masa DOMNULUI este întinată; şi rodul ei, mâncarea ei este de dispreţuit.
А ви Га скврните говорећи: Сто је Господњи нечист, и шта се поставља на њ, јело је за презирање.
13 Aţi spus de asemenea: Iată, ce obositor este! Şi aţi suflat dispreţuitor asupra ei, spune DOMNUL oştirilor; şi aţi adus ceea ce a fost sfâşiat şi pe cea şchioapă şi pe cea bolnavă; astfel aţi adus ofrandă, să o accept din mâna voastră? spune DOMNUL.
И говорите: Гле, колика мука! А могло би се одухнути, говори Господ над војскама; и доносите отето, и хромо и болесно доносите на дар; еда ли ћу примити из руке ваше? Говори Господ.
14 Dar blestemat [fie] înşelătorul, care are în turma lui o parte bărbătească şi face promisiune şi sacrifică Domnului un lucru corupt; fiindcă eu sunt un mare Împărat, spune DOMNUL oştirilor, şi numele meu este înspăimântător printre păgâni.
Проклет да је варалица, који има у свом стаду мушко и заветује, па приноси Господу кварно; јер сам велик цар, вели Господ над војскама, и име је моје страшно међу народима.