Luca 9
1 Atunci a chemat la un loc pe cei doisprezece discipoli ai săi și le-a dat putere și autoritate peste toți dracii și să vindece boli.
Yesuusi tammanne nam77u hawaareta baakko xeegidi, tuna ayyaanata kessana melanne hargge ubbaa pathana mela wolqqanne maata immis.
2 Și i-a trimis să predice împărăția lui Dumnezeu și să vindece bolnavii.
Xoossaa kawotethaabaa markkattanaadanne hargganchchota pathanaada kiittis.
3 Și le-a spus: Nu luați nimic pentru călătorie, nici toiege, nici traistă, nici pâine, nici bani; nici să nu aveți câte două haine.
I enttako, “Xam77a gidin ogoro gidin kathi gidin miishe gidin laammi ma77iya afila gidin oges gidi aykkoka oykkofite.
4 Și în orice casă intrați, acolo să rămâneți și de acolo să plecați.
He katamaappe hintte keyana gakkanaw imathatethan hintte gelidasuwan gam77ite.
5 Și oricine nu vă primește, când ieșiți din acea cetate, scuturați chiar praful de pe picioarele voastre, pentru mărturie împotriva lor.
Oonikka hinttena mokkonna ixxiko he katamaappe keyishe enttaw markka gidana mela hintte tohuwan de7iya bana pittidi keyite.”
6 Și au plecat și au trecut prin sate, predicând evanghelia și vindecând pretutindeni.
Enttika kiitettidayssada keyidi Wonggelaa odishenne dumma dumma gutatan hargganchchota pathishe aadhdhidosona.
7 Și Irod, tetrarhul, a auzit despre toate cele făcute de el; și era derutat, pentru că unii spuneau că Ioan a fost înviat dintre morți;
Galiila biittaa haariya Heroodisi Yesuusi oothidabaa ubbaa si7ida wode dagammis. Ays giikko, issi issi asati Yohaannisi hayqoppe denddonna aggenna yaagosona.
8 Iar unii, că Ilie s-a arătat; și alții, că unul dintre profeții din vechime a înviat.
Baggati, “Eeliyaasi qonccis” goosona; harati qassi, “Beni nabetappe issoy hayqoppe denddis” yaagidi odettoosona.
9 Și Irod spunea: Pe Ioan eu l-am decapitat, dar cine este acesta, despre care aud eu astfel de lucruri? Și dorea să îl vadă.
Shin Heroodisi, “Yohaannisa qoodhiya ta qanxisada wodhas. Yaatin, hayssatho yaagettidi iyabaa odettey, I oonee?” yaagidi ba ayfen be7anaw koyees.
10 Și apostolii, când s-au întors, i-au spus tot ce făcuseră. Și i-a luat și s-a dus la o parte, într-un loc pustiu al cetății numită, Betsaida.
Tammanne nam77u hawaareti guye simmi yidi, entti oothidabaa ubbaa Yesuusas odidosona. I enttana ekkidi Beetesayda katamaappe gaxa efis.
11 Și oamenii, când au știut aceasta, l-au urmat; și i-a primit și le-a vorbit despre împărăția lui Dumnezeu și a vindecat pe cei ce aveau nevoie de vindecare.
Shin daro asay Yesuusa gideyssa eridi iya kaallidosona. I entta mokki ekkidi Xoossaa kawotethaabaa tamaarssis; paxanaw koyeyssatakka pathis.
12 Și când ziua a început a se pleca spre seară, atunci cei doisprezece au venit și i-au spus: Trimite oamenii ca să se ducă în satele și ținutul dimprejur și să găzduiască și să găsească mâncare, pentru că suntem aici într-un loc pustiu.
Sa7i omarssiya wode tammanne nam77u hawaareti iyaakko shiiqidi, “Nu de7ey bazzo biitta gidiya gisho asay dumma dumma gutatanne katamata bidi, kathinne aqiyaso koyana mela asaa moyza” yaagidosona.
13 Dar le-a spus: Dați-le voi să mănânce. Iar ei au zis: Nu avem mai mult decât cinci pâini și doi pești; afară numai dacă ne vom duce noi să cumpărăm mâncare pentru tot acest popor.
Shin I, “Enttaw miyabaa hintte immite” yaagis. Entti, “Nuus de7ey ichchashu uythinne nam77u molo gidiya gisho, ha asaas gidiya kathi nuuni bidi shammonna ixxiko gidenna” yaagidosona.
14 Fiindcă erau aproape cinci mii de bărbați. Iar el le-a spus discipolilor săi: Faceți-i să șadă jos în grupuri de câte cincizeci.
He bessan ichchashu mukulu gidiya addeti de7oosona. Yesuusi ba tamaaretakko, “Ishataman ishataman shaakki shaakki asaa utisite” yaagis.
15 Și au făcut astfel și i-au făcut pe toți să șadă.
Iya tamaareti, I kiittidayssada asaa utisidosona.
16 Atunci a luat cele cinci pâini și cei doi pești și privind în sus spre cer, le-a binecuvântat și a frânt și a dat discipolilor să le așeze înaintea mulțimii.
I ichchashu uythaanne nam77u molota ekkidi, salo xeellidi, Xoossaa galatidi, meenthidi asaa ubbaa gathana mela ba tamaaretas immis.
17 Și au mâncat și s-au săturat toți; și au ridicat douăsprezece coșuri din frânturile care le-au rămas.
Ubbay midi kallidosona. Enttafe attida tiifey tammanne nam77u gayta kumethi gidis.
18 Și s-a întâmplat că, pe când se ruga deoparte, discipolii lui erau cu el; și i-a întrebat, spunând: Cine spun mulțimile că sunt eu?
Yesuusi ba xalaala woossishin, iya tamaareti iyaakko yidosona. I, “Asay tana oona goonaa?” gidi oychchis.
19 Iar ei, răspunzând, au zis: Ioan Baptist; iar unii spun: Ilie; iar alții, că un profet dintre cei din vechime a înviat.
Entti zaaridi “Issoti issoti, ‘Xammaqiya Yohaannisa, baggati Eliyaasa, harati qassi, beni nabetappe issoy hayqoppe denddis’ yaagosona” yaagidosona.
20 Iar el le-a spus: Dar voi, cine spuneți că sunt eu? Iar Petru, răspunzând, a zis: Cristosul lui Dumnezeu.
I zaaridi, “Yaatin hintte tana oona geeti” yaagis. Phexiroosi, “Neeni Xoossaafe kiitettida Kiristtoosa” yaagidi zaaris.
21 Și interzicându-le, a poruncit să nu spună nimănui aceasta,
Yesuusi hayssa oodeskka odoppite gidi minthidi odis.
22 Spunând: Fiul omului trebuie să sufere multe și să fie respins de bătrâni și de preoții de seamă și de scribi și să fie ucis și a treia zi să fie înviat.
Qassika Yesuusi, “Asa Na7ay daro metuwa ekkana. Biitta cimatan, kahine halaqatan, higge asttamaaretan aadhdhi imettana. Entti iya wodhana, shin I heedzantho gallas hayqoppe denddana” yaagis.
23 Și le-a spus tuturor: Dacă cineva voiește să vină după mine, să se dezică de el însuși și să își ridice crucea zilnic și să mă urmeze.
Yesuusi asaa ubbaako, “Tana kaallanaw koyey oonikka de7ikko bana kaddo, ba masqaliya gallas gallas tookkidi tana kaallo.
24 Fiindcă oricine voiește să își salveze viața, o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru mine, acela o va salva.
Ba shemppiw ashshanaw koya ubbay iyo dhayssees, ba shemppiw ta gisho gidi dhayssiya oonikka iyo ashshees.
25 Pentru că ce i-ar folosi unui om dacă va câștiga întreaga lume, dar se pierde pe sine însuși sau este lepădat?
Asi alame ubbaa haaridi, gidoshin ba shemppiw dhayssiyabaa woykko qohiyabaa gidikko iya ay maaddii?
26 Fiindcă oricine se va rușina de mine și de cuvintele mele, de acela se va rușina Fiul omului când va veni în gloria lui și a Tatălui și a sfinților îngeri.
Oonikka tananinne ta qaalan yeellatikko Asa Na7ay ba bonchchuwara hessadakka aawa bonchchuwaranne Geeshsha kiitanchchota bonchchuwara yaa wode iyan yeellatana.
27 Dar vă spun cu adevărat, sunt unii care stau aici în picioare, care nu vor gusta nicidecum din moarte, până nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu.
Ta hinttew tuma odays; hayssan eqqidayssata giddofe Xoossaa kawotethaa be7onnashin hayqqonna asati de7oosona” yaagis.
28 Și s-a întâmplat, cam la opt zile după aceste cuvinte, că a luat pe Petru și pe Ioan și pe Iacov și s-a urcat pe un munte să se roage.
Yesuusi he oda odin, hosppun gallasappe guye, Phexiroosa, Yayqoobanne Yohaannisa baara ekkidi woossanaw deriya bolla keyis.
29 Și pe când se ruga el, înfățișarea feței lui s-a schimbat, și îmbrăcămintea lui, albă, strălucitoare.
I woosa bolla de7ishin iya ayfe karey laamettis; afilaykka awa mela phoolidi booxis.
30 Și iată, stăteau de vorbă cu el doi bărbați, care erau Moise și Ilie,
Nam77u asati, enttika Museranne Eliyaasara bonchchon qonccidi,
31 Care s-au arătat în glorie și vorbeau despre moartea lui, pe care avea să o împlinească la Ierusalim.
Yerusalaamen polettanaw de7iyabaa, hessika, I ha alamiyappe shaakettanabaa iyara odettoosona.
32 Dar Petru și cei împreună cu el erau îngreunați de somn; și când s-au trezit, au văzut gloria lui și pe cei doi bărbați care stăteau cu el.
Phexiroosanne iyara de7eyssata dhiskkoy efin, entti dhiskkofe barkkiya wode iya bonchchuwanne iyara eqqida nam77u asata be7idosona.
33 Și s-a întâmplat că, pe când se îndepărtau ei de el, Petru i-a spus lui Isus: Stăpâne, este bine pentru noi să fim aici; și să facem trei tabernacole: unul pentru tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie; neștiind ce spunea.
Asati Yesuusappe shaakettidi baana hanishin, Phexiroosi Yesuusakko, “Godaw, hayssan gideyssi nuus ay mela lo77o! Issino new, issino Muses, issino Eliyaasas oothidi heedzu shaqara shaqaroos” yaagis. Shin I ay odettidaakko erenna.
34 Pe când spunea el acestea, a venit un nor și i-a umbrit; și s-au temut pe când intrau ei în nor.
I yaagidi odettishin shaaray yidi enttana kammis. Entti he shaara giddo gelishe babbidosona.
35 Și din nor a venit o voce, spunând: Acesta este Fiul meu preaiubit; ascultați-l.
Shaara giddofe, “Ta doorida na7ay hayssa iya si7ite” yaagiya qaalay si7ettis.
36 Și după ce vocea a încetat, Isus s-a aflat singur. Și ei au ținut ascuns și nu au spus nimănui în zilele acelea nimic din cele ce văzuseră.
He qaalay si7ettidaappe guye, Yesuusi barkka de7ishe benttis. He wode entti be7idabaa oodeskka odonna, bantta wozanan oykkidi si7i gidosona.
37 Și s-a întâmplat că, în a doua zi după ce se coborâseră de pe munte, mulți oameni l-au întâmpinat.
Wonttethe entti deriyappe wodhdhiya wode daro asay yidi iyara gayttidosona.
38 Și iată, un bărbat din mulțime a strigat, spunând: Învățătorule, te implor, uită-te la fiul meu, pentru că este singurul meu copil.
He wode asaa giddofe issi asi, “Asttamaariyaw, ta issi na7aa yada be7arkki.
39 Și iată, îl apucă un duh și dintr-odată strigă; și din nou îl scutură puternic cu spume, și cu greu se duce de la el, zdrobindu-l.
Tuna ayyaanay qopponna oykkidi waasises; goppontto yegisidi qakerethees, asatethaa qohidi un77ethidi yeddees.
40 Și i-am implorat pe discipolii tăi să îl scoată; și nu au putut.
Ne tamaareti kessana mela woossas, shin entti dandda7ibookkona” yaagidi woossis.
41 Iar Isus, răspunzând, a zis: O, generație fără credință și perversă, până când voi fi cu voi și vă voi suferi? Adu-l pe fiul tău aici.
Yesuusi, “Ammanoy baynna geella yeletethato, awude gakkanaw ta hinttera daane, hinttena dandda7anee? Ne na7aa bada haa ekkaya” yaagis.
42 Și pe când venea el, dracul l-a trântit jos și l-a scuturat puternic. Și Isus a mustrat duhul necurat și a vindecat copilul și l-a dat înapoi tatălui său.
Na7aa ekkidi yaa wode tuna ayyaanay sa7an holi yeggidi kokkorssis. Shin Yesuusi tuna ayyaanaa hanqidi na7aappe kessis. Na7aakka na7aa aawas immis.
43 Și toți au fost înmărmuriți de puterea mare a lui Dumnezeu. Dar pe când fiecare se minuna de toate lucrurile pe care le-a făcut Isus, el le-a spus discipolilor săi:
Asay ubbay Xoossaa gita wolqqan malaalettidosona. Entti I oothidaban malaalettishin, Yesuusi ba tamaaretakko,
44 Să se afunde cuvintele acestea în urechile voastre; fiindcă Fiul omului va fi trădat în mâinile oamenilor.
“Hayssa ta hinttew odeyssa loythi si7ite; Asa Na7ay morkketa kushen aadhdhi imettana” yaagis.
45 Dar nu înțelegeau acest cuvânt și era ascuns de ei, ca să nu îl priceapă; și s-au temut să îl întrebe despre acest cuvânt.
Shin I gidabay enttafe geemmida gisho, akeekibookkona. Hessa gisho, zaaridi oychchanaw babbidosona.
46 Iar între ei s-a ridicat o discuție, care dintre ei ar fi mai mare.
Yesuusa tamaareti, “Nu giddon gita gidanay oonee?” gidi palama oykkidosona.
47 Iar Isus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copil mic și l-a pus lângă el,
Yesuusi entta wozanaa qofaa eridi yooga na7aa ba matan essidi,
48 Și le-a spus: Oricine va primi pe acest copil mic în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă va primi pe mine, primește pe cel ce m-a trimis; fiindcă cel mai mic dintre voi toți, acela va fi mare.
“Ha yooga na7aa ta sunthan mokkiya oonikka tana mokkees, tana mokkey tana kiittidayssa mokkees, hintte ubbaafe guuxeyssi, I gita gidana” yaagis.
49 Și Ioan a răspuns și a zis: Stăpâne, noi am văzut pe unul scoțând draci în numele tău; și l-am oprit, pentru că nu te urmează împreună cu noi.
Yohaannisi, “Godaw, issi asi ne sunthan tuna ayyaanata kessishin be7idi I nuura gidonna gisho diggida” yaagis.
50 Și Isus i-a spus: Nu îl opriți; fiindcă cel ce nu este împotriva noastră este pentru noi.
Yesuusi zaaridi, “Hinttera eqettonnayssi, I hintte bagga. Hessa gisho, iya diggofite” yaagis.
51 Și s-a întâmplat, când s-a împlinit timpul să fie înălțat, că el și-a îndreptat cu hotărâre fața să meargă la Ierusalim,
Yesuusi salo biya wodey matattida gisho, Yerusalaame baanaw qanxidi denddis.
52 Și a trimis mesageri înaintea feței sale; și s-au dus și au intrat să facă pregătiri pentru el într-un sat al samaritenilor.
Samaare biittan de7iya issi gutaa bidi, ubbabaa iyaw giigisana mela ase yaa kiittis.
53 Și nu l-au primit, pentru că fața lui era îndreptată să meargă la Ierusalim.
Shin I bey Yerusalaame gidiya gisho, entti iya mokki ekkibookkona.
54 Și când au văzut discipolii săi, Iacov și Ioan, au spus: Doamne, voiești să poruncim să se coboare foc din cer și să îi mistuie, chiar cum a făcut Ilie?
Yesuusa tamaareti Yayqoobaranne Yohaannisara hessa be7idi, “Godaw, saloppe tami wodhdhidi entta mo gaana mela ne koyay” yaagidosona.
55 Iar el s-a întors și i-a mustrat și a spus: Nu știți din ce fel de duh sunteți voi.
Shin Yesuusi guye simmi entta hanqettidi, “Hintte garssan aybi ayyaani de7iyakko hintte erekketa. Asa Na7ay ase ashshanaw yisippe attin dhayssanaassa gidenna” yaagis.
56 Fiindcă Fiul omului nu a venit pentru a nimici viețile oamenilor, ci pentru a le salva. Și s-au dus într-un alt sat.
Yaappe denddidi hara guta bidosona.
57 Și s-a întâmplat că, pe când se duceau ei pe cale, cineva i-a spus: Doamne, te voi urma oriunde mergi.
Entti ogiyara bishin, issi asi, “Ne biyaso ubbaa ta kaallana” yaagis.
58 Iar Isus i-a spus: Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului nu are unde să își culce capul.
Yesuusi zaaridi, “Workkanatas olli, salo kafotas keethi de7ees, shin Asa Na7ay ba huu7iya shemppisiyasoy baawa” yaagis.
59 Dar el a spus altuia: Urmează-mă. Iar el a spus: Doamne, permite-mi întâi să mă duc să îl înmormântez pe tatăl meu.
Hankkuwako, “Neeni tana kaalla” yaagis. Shin uray, “Godaw, koyrottada ta aawa moogada yaana” yaagis.
60 Iar Isus i-a spus: Lasă morții să își înmormânteze morții; iar tu du-te și predică împărăția lui Dumnezeu.
Shin Yesuusi, “Hayqqidayssati hayqqidayssata moogana mela enttaw aggaaga; neeni bada Xoossaa kawotethaa sabbaka” yaagis.
61 Și altul a spus de asemenea: Doamne, te voi urma; dar permite-mi întâi să mă duc să îmi iau rămas bun de la cei din casa mea.
Qassi hara asi, “Godaw, ta nena kaallana, shin koyrottada ta soo asa sarothada yaana” yaagis.
62 Iar Isus i-a spus: Oricine pune mâna pe plug și se uită înapoi, nu este potrivit pentru împărăția lui Dumnezeu.
Yesuusi zaaridi, “Koxe oykkidi guye xeelliya oonikka Xoossaa kawotethaas bessenna” yaagis.
