< Luca 9 >

1 Atunci a chemat la un loc pe cei doisprezece discipoli ai săi și le-a dat putere și autoritate peste toți dracii și să vindece boli.
Hnukbang hlainit te a hueh tih rhaithae te boeih khulae tih tlohtat hoeih sak ham amih taengah thaomnah neh saithainah a paek.
2 Și i-a trimis să predice împărăția lui Dumnezeu și să vindece bolnavii.
Te phoeiah Pathen ram hoe ham neh tattloel hoeih sak ham a tueih.
3 Și le-a spus: Nu luați nimic pentru călătorie, nici toiege, nici traistă, nici pâine, nici bani; nici să nu aveți câte două haine.
Te vaengah amih te, “Longpueng ham cunghol, sungsa, vaidam neh tangka khaw khuen uh boeh. Angki khaw yung nit khuen boeh.
4 Și în orice casă intrați, acolo să rămâneți și de acolo să plecați.
Im te na kun thil coeng atah, na naeh uh to vetih te lamlohna nong uh mako.
5 Și oricine nu vă primește, când ieșiți din acea cetate, scuturați chiar praful de pe picioarele voastre, pentru mărturie împotriva lor.
Tedae nangmih aka doe pawt te tah kho lamkah na nong vaengah na kho dongah tangdik te, amih aka laipai thil ham khoek pa uh,” a ti nah.
6 Și au plecat și au trecut prin sate, predicând evanghelia și vindecând pretutindeni.
Te dongah aka cet rhoek loh kho tom a hil uh tih olthangthen a thui phoeiah khotomrhali ah tloh a hoeih sakuh.
7 Și Irod, tetrarhul, a auzit despre toate cele făcute de el; și era derutat, pentru că unii spuneau că Ioan a fost înviat dintre morți;
Aka om hno boeih te khoboei Herod loh a yaak vaengah sut hit. A ngen loh, “Johan te duek lamkah thoo coeng.
8 Iar unii, că Ilie s-a arătat; și alții, că unul dintre profeții din vechime a înviat.
A ngen bal loh, “Elijah phoe coeng te, “a tloe rhoek long tah, “Khosuen kah tonghma khat khat ni aka thoo coeng te,” a ti uh.
9 Și Irod spunea: Pe Ioan eu l-am decapitat, dar cine este acesta, despre care aud eu astfel de lucruri? Și dorea să îl vadă.
Tedae Herod loh, “Johan te ka rhaih coeng dae ulae aka om tih a thang vawk ka yaak he,” a ti tih amah hmuh ham a toem.
10 Și apostolii, când s-au întors, i-au spus tot ce făcuseră. Și i-a luat și s-a dus la o parte, într-un loc pustiu al cetății numită, Betsaida.
Caeltueih rhoek a bal uh vaengah amamih kah a saii uh boeih te Jesuh taengah a thui uh. Te phoeiah amih te a khuen tih Bethsaida a ti uh kho la amah bueng vil vi uh.
11 Și oamenii, când au știut aceasta, l-au urmat; și i-a primit și le-a vorbit despre împărăția lui Dumnezeu și a vindecat pe cei ce aveau nevoie de vindecare.
Tedae anih aka vai hlangping loh a ming coeng dongah, amih te a doe tih Pathen ram kawng te amih ham a thui pah. Te vaengah hoeihnah aka ngoe rhoek khaw a hoeih sak.
12 Și când ziua a început a se pleca spre seară, atunci cei doisprezece au venit și i-au spus: Trimite oamenii ca să se ducă în satele și ținutul dimprejur și să găzduiască și să găsească mâncare, pentru că suntem aici într-un loc pustiu.
Khohnin loh a khum thuk vaengah hlainit rhoek loh amah te a paan tih, “Hlangping he tueih pawn sih, te daengah ni a taengvai kah kho neh lohma la cet vetih a pah nah ham neh buham khaw a dang uh eh. Khosoek hmuen ah ni ng'om uh he,” a ti uh.
13 Dar le-a spus: Dați-le voi să mănânce. Iar ei au zis: Nu avem mai mult decât cinci pâini și doi pești; afară numai dacă ne vom duce noi să cumpărăm mâncare pentru tot acest popor.
Tedae hnukbang rhoek te, “Amih kah a caak ham te nangmih loh pae uh,” a ti nah. Te vaengah amih loh, “He Pilnam pum ham caak aka lai la ka cet uh pawt koinih, vaidam panga neh nga panit lakah aka yet te kaimih taengah om voel pawh,” a ti uh.
14 Fiindcă erau aproape cinci mii de bărbați. Iar el le-a spus discipolilor săi: Faceți-i să șadă jos în grupuri de câte cincizeci.
Te vaengah hlang thawngnga tluk om uh. Tedae a hnukbang rhoek te, “Amih te a boel pakhat ah hlang sawmnga tluk rhip ngol sak,” a ti nah.
15 Și au făcut astfel și i-au făcut pe toți să șadă.
Te dongah a saii uh van tih boeih a ngol sakuh.
16 Atunci a luat cele cinci pâini și cei doi pești și privind în sus spre cer, le-a binecuvântat și a frânt și a dat discipolilor să le așeze înaintea mulțimii.
Te phoeiah vaidam panga neh nga panit te a loh. Vaan la oeloe tih a uem phoeiah a aeh tih hlangping te patoeng paek hamla hnukbang rhoek taengah a paek.
17 Și au mâncat și s-au săturat toți; și au ridicat douăsprezece coșuri din frânturile care le-au rămas.
A caak uh tih boeih a hah uh phoeiah a coih a nueipil te voh hlainit la a phueih uh.
18 Și s-a întâmplat că, pe când se ruga deoparte, discipolii lui erau cu el; și i-a întrebat, spunând: Cine spun mulțimile că sunt eu?
A tue loh a pha vaengah thangthui neh amah bueng om tih hnukbang rhoek loh anih te a puei uh. Te vaengah amih te a dawt tih, “Hlangping loh kai he ulae a ti uh?” a ti nah.
19 Iar ei, răspunzând, au zis: Ioan Baptist; iar unii spun: Ilie; iar alții, că un profet dintre cei din vechime a înviat.
A doo uh tih, “Hlangvang loh tuinuem Johan, Elijah, hlangvang bal loh khosuen kah tonghma pakhat khat koep thoo,’ a ti uh,” a ti nah.
20 Iar el le-a spus: Dar voi, cine spuneți că sunt eu? Iar Petru, răspunzând, a zis: Cristosul lui Dumnezeu.
Te phoeiah amamih te, “Nangmih long tah kai he ulae na ti uh?,” a ti nah. Te vaengah Peter loh a doo tih, “Pathen kah Khrih ni,” a ti nah.
21 Și interzicându-le, a poruncit să nu spună nimănui aceasta,
Tedae amih te a ho tih te te thui pawt ham a uen.
22 Spunând: Fiul omului trebuie să sufere multe și să fie respins de bătrâni și de preoții de seamă și de scribi și să fie ucis și a treia zi să fie înviat.
Hlang Capa tah a muep a patang ham a kuek. Te dongah patong rhoek, khosoihham rhoek, neh cadaek rhoek loh a hnawt uh vetih a ngawn uh ni. Tedae a thum hnin ah thoo ni,” a ti nah.
23 Și le-a spus tuturor: Dacă cineva voiește să vină după mine, să se dezică de el însuși și să își ridice crucea zilnic și să mă urmeze.
Amih boeih te khaw, “Khat khat long ni ka hnukah lo ham a ngaih atah, amah te hnawt uh saeh lamtah, a thinglam a koh doela hnin takuem ah kai m'vai van saeh.
24 Fiindcă oricine voiește să își salveze viața, o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru mine, acela o va salva.
A hinglu te khang ham aka ngaih te tah a hingnah poci ni. Tedae kai kongah hinglu aka poci long tah a hingnah a khang ni.
25 Pentru că ce i-ar folosi unui om dacă va câștiga întreaga lume, dar se pierde pe sine însuși sau este lepădat?
Hlang loh Diklai pum a dang dae amah poci uh tih a sungdaeh atah balae a hoeikhang eh?
26 Fiindcă oricine se va rușina de mine și de cuvintele mele, de acela se va rușina Fiul omului când va veni în gloria lui și a Tatălui și a sfinților îngeri.
Kai neh ka ol he aka yah puei te tah capa kah, pa kah, a cim puencawn rhoek kah thangpomnah neh ha pawk vaengah hlang capa loh anih te a yah puei ni.
27 Dar vă spun cu adevărat, sunt unii care stau aici în picioare, care nu vor gusta nicidecum din moarte, până nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu.
Tedae nangmih taengah rhep kan thui. Hekah aka pai khuiah hlangvang om. Amih loh Pathen kah ram he a ming uh hlan atah dueknah te ten uh mueh mahpawh,” a ti nah.
28 Și s-a întâmplat, cam la opt zile după aceste cuvinte, că a luat pe Petru și pe Ioan și pe Iacov și s-a urcat pe un munte să se roage.
He kah olka a poeng phoeikah hnin rhet tluk ah, Peter, Johan neh James te a khuen tih tlang la thangthui ham a caeh puei.
29 Și pe când se ruga el, înfățișarea feței lui s-a schimbat, și îmbrăcămintea lui, albă, strălucitoare.
A thangthui vaengah a maelhmai kah a mueimae loh a tloe la om tih a pueinak te a bok la khooi.
30 Și iată, stăteau de vorbă cu el doi bărbați, care erau Moise și Ilie,
Te vaengah hlang panit loh anih te tarha a voek rhoi. Amih rhoi tah Moses neh Elijah ni.
31 Care s-au arătat în glorie și vorbeau despre moartea lui, pe care avea să o împlinească la Ierusalim.
Amih rhoi tah thangpomnah neh phoe rhoi tih a Sunglatnah te a thui rhoi. Te te Jerusalem ah soep sak ham om coeng.
32 Dar Petru și cei împreună cu el erau îngreunați de somn; și când s-au trezit, au văzut gloria lui și pe cei doi bărbați care stăteau cu el.
Tedae Peter neh a taengkah rhoi tah a ih neh bakba a hap uh tih om uh. A haenghang uh vaengah a thangpomnah te a hmuh uh tih a taengah hlang panit ana pai pah.
33 Și s-a întâmplat că, pe când se îndepărtau ei de el, Petru i-a spus lui Isus: Stăpâne, este bine pentru noi să fim aici; și să facem trei tabernacole: unul pentru tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie; neștiind ce spunea.
Amih rhoi te Jesuh taeng lamloh a khoe uh phoeiah Peter loh Jesuh te, “Boeipa, he ah he mamih ng'om uh ham then, dap pathum ah tuk uh sih, namah ham pakhat, Moses ham pakhat, Elijah ham pakhat saeh,” a ti nah tih a thui nawn te khaw ming pawh.
34 Pe când spunea el acestea, a venit un nor și i-a umbrit; și s-au temut pe când intrau ei în nor.
Te te a a thui vaengah muei yal tih amih te a dah. Te dongah muei khuila a kun uh te khaw a rhih uh.
35 Și din nor a venit o voce, spunând: Acesta este Fiul meu preaiubit; ascultați-l.
Muei khui lamkah ol ha thoeng tih, “Anih tah ka tuek ka ca ni, a ol hnatun pa uh,” a ti.
36 Și după ce vocea a încetat, Isus s-a aflat singur. Și ei au ținut ascuns și nu au spus nimănui în zilele acelea nimic din cele ce văzuseră.
Ol a thui bawt ah Jesuh tah amah bueng te tueng. Amih khaw kam a khuem uh tih te khohnin ah a hmuh uh te puen uh pawh.
37 Și s-a întâmplat că, în a doua zi după ce se coborâseră de pe munte, mulți oameni l-au întâmpinat.
Hnin at om tih a vuen ah amih te tlang lamloh suntla uh. Te vaengah Jesuh te hlangping loh muep a doe.
38 Și iată, un bărbat din mulțime a strigat, spunând: Învățătorule, te implor, uită-te la fiul meu, pentru că este singurul meu copil.
Te vaengah hlang pakhat te hlangping khui lamloh tarha pang tih, “Saya, kai ham tah khueh duen la a om dongah, ka capa te nan paelki ham kam bih.
39 Și iată, îl apucă un duh și dintr-odată strigă; și din nou îl scutură puternic cu spume, și cu greu se duce de la el, zdrobindu-l.
Anih te mueihla loh a tuuk tarha vaengah tah buengrhuet pang tih, tolhom neh suvaih. Anih te mat a ngawn a thaeh daengah a mael tak.
40 Și i-am implorat pe discipolii tăi să îl scoată; și nu au putut.
Mueihla aka haek la na hnukbang rhoek te ka hloep dae coeng thai pawh,” a ti nah.
41 Iar Isus, răspunzând, a zis: O, generație fără credință și perversă, până când voi fi cu voi și vă voi suferi? Adu-l pe fiul tău aici.
Te dongah Jesuh loh a doo tih, “Aka tangnahmueh neh pamdah cadil aw, nangmih taengah mevaeng hil nim ka om vetih nangmih te ka yaknaem ve? Na capa te he la han thak,” a ti nah.
42 Și pe când venea el, dracul l-a trântit jos și l-a scuturat puternic. Și Isus a mustrat duhul necurat și a vindecat copilul și l-a dat înapoi tatălui său.
A taengla ham paan vaengah camoe te rhaithae loh a voeih dongah thuen pueng. Tedae Jesuh loh mueihla thae te a ho daengah, camoe te hoeih tih a napa taengla a mael.
43 Și toți au fost înmărmuriți de puterea mare a lui Dumnezeu. Dar pe când fiecare se minuna de toate lucrurile pe care le-a făcut Isus, el le-a spus discipolilor săi:
Te dongah Pathen kah a lennah soah boeih let uh tih, a hnukbang rhoek taengkah a thui neh a saii boeih soah boeih a ngaihmang uh.
44 Să se afunde cuvintele acestea în urechile voastre; fiindcă Fiul omului va fi trădat în mâinile oamenilor.
Te vaengah, “He kah ol he na hna ah namamih loh dueh uh. Hlang capa tah hlang kut ah voeih ham cai coeng,” a ti nah.
45 Dar nu înțelegeau acest cuvânt și era ascuns de ei, ca să nu îl priceapă; și s-au temut să îl întrebe despre acest cuvânt.
Tedae he olthui he a mangvawt uh. Te te a hmuhming pawt ham ni amih ham a phah la om coeng. Te dongah he olthui he amah dawt ham a rhih uh.
46 Iar între ei s-a ridicat o discuție, care dintre ei ar fi mai mare.
Tedae amamih khuiah ulae tanglue la aka om eh tila amamih khuiah poeknah a kun pah.
47 Iar Isus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copil mic și l-a pus lângă el,
Jesuh loh amih thinko poeknah te a hmuh dongah camoe a loh tih amah taengah a pai sak.
48 Și le-a spus: Oricine va primi pe acest copil mic în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă va primi pe mine, primește pe cel ce m-a trimis; fiindcă cel mai mic dintre voi toți, acela va fi mare.
Te vaengah, “He camoe he ka ming neh aka doe long tah kai ni n'doe. Ka tueih aka doe long tah kai ni n'doe. Nangmih boeih lakli ah a diknoi la kho aka sa tah tanglue la om ni,” a ti nah.
49 Și Ioan a răspuns și a zis: Stăpâne, noi am văzut pe unul scoțând draci în numele tău; și l-am oprit, pentru că nu te urmează împreună cu noi.
Johan loh a doo tih, “Boeipa, nang ming neh rhaithae aka haek hlang pakhat ka hmuh uh. Tedae mamih taengah a bang pawt dongah anih te ka paa sak uh,” a ti nah.
50 Și Isus i-a spus: Nu îl opriți; fiindcă cel ce nu este împotriva noastră este pentru noi.
Tedae anih te Jesuh loh, “Paa sak uh boeh, nangmih kah a kingkalh la aka om pawt te tah nangmih ham ni a om,” a ti nah.
51 Și s-a întâmplat, când s-a împlinit timpul să fie înălțat, că el și-a îndreptat cu hotărâre fața să meargă la Ierusalim,
A lueinah khohnin te a paan tom coeng dongah Jesuh tah Jerusalem la caeh ham a maelhmai a hooi.
52 Și a trimis mesageri înaintea feței sale; și s-au dus și au intrat să facă pregătiri pentru el într-un sat al samaritenilor.
Te dongah puencawn rhoek te a hmai ah a tueih. Te vaengah cet uh tih Jesuh ham aka rhuengphong la Samaria kho khuila kun uh.
53 Și nu l-au primit, pentru că fața lui era îndreptată să meargă la Ierusalim.
Tedae Jerusalem la cet tih a maelhmai tueng ham a om dongah anih te doe uh pawh.
54 Și când au văzut discipolii săi, Iacov și Ioan, au spus: Doamne, voiești să poruncim să se coboare foc din cer și să îi mistuie, chiar cum a făcut Ilie?
A hnukbang James neh Johan loh a hmuh rhoi vaengah, “Boeipa, vaan lamkah hmai suntlak sak ham neh amih hlawp sak ham khue na ngaih a?” a ti nah rhoi.
55 Iar el s-a întors și i-a mustrat și a spus: Nu știți din ce fel de duh sunteți voi.
A mael thil tih amih rhoi te a ho.
56 Fiindcă Fiul omului nu a venit pentru a nimici viețile oamenilor, ci pentru a le salva. Și s-au dus într-un alt sat.
Te dongah kho tloe la vik cet uh.
57 Și s-a întâmplat că, pe când se duceau ei pe cale, cineva i-a spus: Doamne, te voi urma oriunde mergi.
Long ah a caeh uh vaengah hlang pakhat loh, “Mela na caeh akhaw nang kam vai ni,” a ti nah.
58 Iar Isus i-a spus: Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului nu are unde să își culce capul.
Te vaengah Jesuh loh anih te, “Metang loh a khui, vaan kah vaa long khaw bu a khuehuh. Tedae hlang capa tah lu a tloeng nah khaw khueh pawh,” a ti nah.
59 Dar el a spus altuia: Urmează-mă. Iar el a spus: Doamne, permite-mi întâi să mă duc să îl înmormântez pe tatăl meu.
Te phoeiah a tloe taengah, “Kai m'vai lah,” a ti nah. Tedae, te long te, “Boeipa, a pa up ham lamhma la kai n'caeh sak mai,” a ti nah.
60 Iar Isus i-a spus: Lasă morții să își înmormânteze morții; iar tu du-te și predică împărăția lui Dumnezeu.
Tedae anih te, “Aka duek rhoek up ham aka duek rhoek te hlah pah. Tedae nang tah cet lamtah Pathen kah ram te doek ngawn,” a ti nah.
61 Și altul a spus de asemenea: Doamne, te voi urma; dar permite-mi întâi să mă duc să îmi iau rămas bun de la cei din casa mea.
Te phoeiah pakhat long khaw, “Nang kam vai van ni Boeipa, tedae kai tah ka im kah rhoek te lamhma la m'phih sak dae,” a ti nah.
62 Iar Isus i-a spus: Oricine pune mâna pe plug și se uită înapoi, nu este potrivit pentru împărăția lui Dumnezeu.
Tedae anih te Jesuh loh, “Laithol cung te kut a tloeng thil tih a hnuk la aka dan pawt ni Pathen kah ram ham aka ting la a om,” a ti nah.

< Luca 9 >