Luca 8
1 Și după aceea s-a întâmplat că el a mers prin fiecare cetate și sat predicând și anunțând veștile îmbucurătoare ale împărăției lui Dumnezeu; și cei doisprezece împreună cu el,
Musule aachiindi Jesu wakeenda muzisi amumyuunzi kayabukambawuka akwaamba makani mabotu aatala abwaami bwa Leza. Balikumi ababili bakali antoomwe anguwe,
2 Și anumite femei, care fuseseră vindecate de duhuri rele și de neputințe: Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte draci,
alubo bakali aamwi awumwi mwanakazi wakaponesegwa kuzwa kumyuuya mibi akuzilwazi. Meli wakalikutegwa Magadalini ooyo wakaponesegwa kuzwa kuma dayimona ali musanu aabili;
3 Și Ioana, soția lui Cuza, administratorul lui Irod și Susana și multe altele, care îl serveau din averile lor.
Jowana, mukayintu wa Chuza, mubanzi wa Helodi, Susana abamwi biingi bakalikumusanina, kuzwa kulubono lwabo.
4 Și după ce mulți oameni s-au adunat și au venit la el din fiecare cetate, a vorbit printr-o parabolă:
Lino makamu aabantu naakabungene, bakaza kulinguwe kabazwa mumadolopo asiyene siyene wakabaambila chikozyanisyo.
5 Un semănător a ieșit să semene sămânța sa; și pe când semăna el, o parte a căzut pe lângă drum; și a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o.
“Mulimi wakaya kukubyala mbuto zyakwe, awo kalikubyala imwi yakawida munzila yalyatwa aamawulu abantu atuyuni twakujulu twakiilya.
6 Și alta a căzut pe o stâncă; și imediat după ce a răsărit s-a uscat, pentru că îi lipsea umezeală.
Imwi yakawida aabwe, yakamena chakufwambaana, mpawo yakanyana, nkaambo teyakalikwe kuteta aansi.
7 Și alta a căzut printre spini; și spinii au crescut împreună cu ea și au înăbușit-o.
Imwi yakawida mumaamvwa, mpawo maamvwa akakomena aamwi ambuto mpawo akiiyasa mbuto.
8 Și alta a căzut pe pământ bun și a răsărit și a făcut rod însutit. Și după ce a spus acestea, a strigat: Cel ce are urechi de auzit, să audă.
Pesi imwi yakawida mumuse mubotu mpawo yakazyala michelo yakali abana biinda mwaanda.” Jesu nakaamana kwamba eezi zintu, wakoompola wati, “Ooyo uulamatwi aakumvwa, ngamvwe.”
9 Iar discipolii lui l-au întrebat, spunând: Ce să fie această parabolă?
Basikwiiya bakwe bakabuzya kuti chaambayi chikozyanisio eechi.
10 Iar el a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți, în parabole; ca văzând să nu vadă și auzind să nu înțeleagă.
Wakati, “Luzibo lwansiswa zya Leza lulipedwe kulindinywe, pesi kulibamwi ndaambula muzikozyanisyo, nkaambo 'balabona pesi tababonesesyi, mpawo balamvwa pesi balakonzya kutamvwisisisya.'
11 Și parabola este aceasta: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu.
Lino nchechi chaamba chikomzyanisyo eechi: mbuto ndijwi lya Leza.
12 Iar cele de lângă drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ia cuvântul din inimile lor, ca nu cumva să creadă și să fie salvați.
Aabo bali munzila mbaabo bamvwa, pesi dyabbulosi wasika wabweza jwi kuzwa mumyoyo yabo, kuchitila kuti tabasyomi akufutulwa.
13 Iar cele de pe stâncă, sunt cei care când aud, primesc cu bucurie cuvântul; dar aceștia nu au rădăcină, care cred pentru un timp și în timpul ispitei se îndepărtează.
Mpawo aabo bali aabbwe mbaabo, banga balimvwa jwi, balalimvwa chakukondwa. Pesi tabakwe miyanda; balasyoma kwakayindi kaniini mpawo muchiindi chamasunko balawida aansi.
14 Iar cea care a căzut printre spini sunt cei care, după ce au auzit, merg mai departe și sunt înăbușiți sub îngrijorări și bogății și plăceri ale acestei vieți și nu aduc rod la maturitate.
Mmbuto yakawida mumaamvwa mbantu banga balimvwa jwi, pesi nibeenda mnzila zyabo, balayaswa azintu zyenyika abuvubi antoomwe abubotu bwabuumi oobu, alimwi michelo yabo tiikomeni pe.
15 Dar cea în pământ bun sunt cei care într-o inimă onestă și bună, auzind cuvântul, îl păzesc și aduc rod cu răbdare.
Pesi imbuto yakawida mumuse mubotu, aaba mbaabo, bamvwa jwi amoyo wachoonzyo alusyomo, balalijata akuzyala michelo kabali alukakatizyo
16 Nimeni, după ce a aprins o candelă, nu o acoperă cu un vas, sau o pune sub pat; ci o pune pe un sfeșnic ca toți care intră să vadă lumina.
Lino, taakwe, uunga nadomeka lampi wali vumba achisuwo mna kulibika smuchinkuma. Ulalibika aachibikilo chalampi kuchitila kuti limunikile boonse banjila mung'anda, kuti babone mumuni.
17 Fiindcă nimic nu este tainic care să nu se scoată la iveală; nici ceva ascuns, care nu va fi cunoscut și va veni pe față.
Nkaambo tachiwo pe chisisikene chitakaleke kuzibwa, nikuba nsiswa iitakaleke kuzibwa mumuni wazoosika.
18 De aceea luați seama cum auziți; fiindcă oricui are, i se va da; și oricui nu are, de la el se va lua chiar și ce i se pare că are.
Aboobo amuswiilizye kabotu nkaambo ooyo uula nchajisi uyooyungizigwa, pesi ooyo uutakwe nchajisi nikuba eezyo nzyayeeya kuti ulijisi uyoonyanzigwa.”
19 Atunci au venit spre el mama și frații lui și nu puteau să ajungă la el din cauza mulțimii.
Mpawo banyina abakwabo bakasika kuli nguwe, pesi taakwe nibakamuswena afwiifwi pe nkaambo kamakamu miingi.
20 Și i-a fost spus de cineva care a zis: Mama ta și frații tăi stau afară în picioare, dorind să te vadă.
Bakamwaambila kuti, “Banyoko abakwanu, baliimvwi aanze bayanda kukubona.”
21 Dar el a răspuns și le-a zis: Mama mea și frații mei sunt aceștia care aud cuvântul lui Dumnezeu și îl împlinesc.
Pesi Jesu wakavwiila wati kuli mbabo, “Baamba abakwesu mbaabo bamvwa jwi lya Leza akulichita.”
22 Și s-a întâmplat într-o anumită zi, că el s-a îmbarcat într-o corabie cu discipolii săi; și le-a spus: Să trecem de partea cealaltă a lacului. Și au ridicat ancora.
Lino bumwi buzuba wakanjila mubwaato abasikwiiya bakwe, mpawo wakati kulimbabo. “Atuye kulilimbi bbazu lya lwizi.” Bakayamba.
23 Dar pe când navigau ei, el a adormit; și a coborât o furtună de vânt pe lac; și au fost umpluți cu apă și erau în pericol.
Kabachiyabuyamba, wakawona. Imvula mpati ilaaguwo yakasika aatala alwizi, bwaato bwabo bwakatalika kunjila maanzi alimwi bakali baba mubuyumuyumu.
24 Și au venit la el și l-au trezit, spunând: Stăpâne, stăpâne, pierim. Atunci s-a ridicat și a mustrat vântul și furia apei; și au încetat și s-a făcut liniște.
Mpawo basikwiiya ba Jesu bakaza kuli nguwe bamusinsimuna bati, “Mwami, Mwami, twaamba kufwa. Wakabuka mpawo wuumuzya guwo amaanzi mpawo kwabatama.
25 Și le-a spus: Unde vă este credința? Și înfricoșați, s-au minunat, spunând unii către alții: Ce fel de om este acesta? Pentru că poruncește chiar vânturilor și apei și ele ascultă de el.
Mpawo wakati kuli mbabo, “Luli kuli lusyomo lwanu?” Pesi bakayoowa akugamba, bakabuzyania umwi awumwi kabati, “Ngwani ooyu, iguwo amanzi eelyo zilamuswiilizya?”
26 Și au ajuns în ținutul gadarenilor, care este față în față cu Galileea.
Bakayamba bakusika kuchisi cha Gelasensi, chili miutala eeliya alwizi lwa Galili.
27 Și când a ieșit pe uscat, l-a întâmpinat un anumit bărbat, ieșit din cetate, care avea draci de mult timp și nu purta haine, nici nu locuia în casă, ci în morminte.
Lino Jesu naakalyata aanyika wakaswaana umwi mwaalumi wakali aama dimoni. Wakali waba achiindi chilamfu katakwe naakazwete zigogo pe, alubo teensi wakali kukkala mung'anda pesi wakali kukkala kuzyuumbwe.
28 Când l-a văzut pe Isus, a strigat și a căzut jos înaintea lui și cu o voce tare a spus: Ce am a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te implor, nu mă chinui.
Aawo naakabona Jesu waka kwiila akuwida munsi lakwe wati kulinguwe ajwi pati, “Uli aamakanze nzi andime, Jesu mwana wa Leza uusumpukide loko? Ndakukumbila utandipenzyi.”
29 (Fiindcă poruncise duhului necurat să iasă din om. Fiindcă deseori îl apucase; și a fost ținut legat cu lanțuri și în cătușe; și smulgea legăturile și era dus de drac în pustie.)
Nkaambo Jesu wakali walayilila muuya mubi kuti uzwe mumuntu. Nkaambo wakali wamupenzya kwachiindi chilamfu, nikuba wakuli kunoonga waangwa nsimbi anketani, wakalikuzidunsula alimwi wakalikunoonga wazulwidwa amuuya ooyo kuya mulusaka.
30 Iar Isus l-a întrebat, spunând: Care îți este numele? Iar el a zis: Legiune, pentru că mulți draci intraseră în el.
Mpawo Jesu wakamubuzya wati, “Nduweni zina lyako?” Wakasandula wati, “Ligiyoni,” nkaambo bakali biingi badayimona bakamunjide.
Aawo bakali kumukumbila kuti atabatandili mumulindi uutagoli. (Abyssos g12)
32 Iar acolo, era o turmă mare de porci, păscând pe munte; și l-au implorat să le permită să intre în ei. Și le-a permis.
Lino butanga bwa ngulube bwakali kuchela munsi aachilundu. Mpawo badayimona aabo bakakumbila kuti banjizigwe mungulube eezyo, mpawo Jesu wakaazumizya.
33 Atunci dracii au ieșit din omul acela și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în lac și s-au înecat.
Madayimona aayo akazwa mumuntu aakunjila mungulube, alimwi ingulube eezyo zyakachijaana zyankunukila mulwizi zyayinkila.
34 Când cei ce îi pășteau au văzut ce se făcuse, au fugit și au mers și au povestit în cetate și în ținut.
Lino aabo bakali kweembela tanga lya ngulube nibakabona zyakachitika, bakachijanina muguzi bakuluula zakachitika.
35 Atunci au ieșit să vadă ce se făcuse; și au venit la Isus și au găsit pe omul din care plecaseră dracii, șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut.
Mpawo bantu biingi bakasika kuti bazobone zyakachitika, mpawo bakasika kuli Jesu bazojana kuli mwaalumi ooyo kuli nguwe badyabbulosi nkubaka tandwa. Walkalikkede munsi lya Jesu, kazwete alimwi kali waba amaanu kalikabotu mpawo bakayoowa.
36 Și cei ce văzuseră, le-au povestit în ce mod fusese vindecat cel posedat de draci.
Lino aabo bakazibona zyakachitika bakababuzya mbuzyakachitika zyakuponesegwa kwa mwaalumi wakali aaba dayimona mbaakaponesegwa.
37 Atunci toată mulțimea din ținutul gadarenilor, de jur împrejur, l-a implorat să plece de la ei, pentru că fuseseră cuprinși de o mare frică; și el s-a îmbarcat în corabie și s-a întors înapoi.
Lino bantu bamu Gerasensi bakakumbila Jesu kuti azwe kuli mbabo, nkaambo obakali baba aakuyowa kupati. Aboobo wakaknjila mubwaato kuti basangune kuyamba babweede.
38 Iar bărbatul din care ieșiseră dracii îl ruga să fie cu el; dar Isus l-a trimis, spunând:
Mwaalumi ooyu wakagwisigwa ba dyabbulosi wakakumbila Jesu kuti bayinke aamwi, pesi Jesu wakamukakila wati,
39 Întoarce-te acasă și arată ce lucruri mari ți-a făcut Dumnezeu. Și a plecat și a vestit prin toată cetatea ce lucruri mari a făcut Isus pentru el.
“Bweeda kumunzi wako ukabaambile zyoonse Leza nzyakuchitila.” Ooyu mwaalumi wakayinka kayobwaamba mudolopo lyoomnse aatala anzyakamuchitila Jesu.
40 Și s-a întâmplat că, după ce s-a întors Isus, oamenii l-au primit; fiindcă toți îl așteptau.
Lino Jesu nakabweeda, makamu akamutambula nkaambo bakali kumulangila.
41 Și iată, a venit un bărbat numit Iair care era un conducător al sinagogii; și a căzut la picioarele lui Isus și îl implora să intre în casa lui;
Amubone umwi mwaalumi uutegwa Jayilasi wakali uumwi wabeendelezi bachikombelo, wakasika wawida kumawulu aa Jesu mpawo wamukumbila kuti ayinke kung'anda yakwe,
42 Pentru că avea o singură fiică, de vreo doisprezece ani și ea era pe moarte. Dar pe când mergea el, oamenii îl împresurau.
nkaambo mwanakwe uzyedwe alikke, musimbi wakali amyaaka yakachibe kkumi ayibili wakali waamba kufwa. Awo Jesu nakali munzila kuya nkuko, makamu makamu aabantu akamuzyunguluka chaku syankana.
43 Și o femeie, care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise tot ce avea pe doctori, neputând fi vindecată de niciunul,
Lino aawo kwakaliwo mwanakazi wakali kuzwa gazi kwamyaaka iilikumi ayibili mpawo wakabelesya mali yakwe yoonse kuzibbadela, pesi taakwe naakapona pe.
44 A venit din spate și s-a atins de marginea hainei lui; și imediat scurgerea ei de sânge s-a oprit.
Wakasika kusule lya Jesu mpawo wakajata lupipito lwa jansi lyakwe, mpawo aawo gazi lyakayimikila kuzwa.
45 Și Isus a spus: Cine s-a atins de mine? Și, toți negând, Petru și cei ce erau cu el au spus: Stăpâne, mulțimea te împresoară și te îmbulzește și tu spui: Cine s-a atins de mine?
Jesu wakati, “Ngwani wandi guma?” Boonse nibakakazya Pita wakati, “Makamu makamu aabantu alikuzyungulukide alimwi akusyankania.”
46 Dar Isus a spus: S-a atins cineva de mine; căci știu că a ieșit putere din mine.
Pesi Jesu wakati, “Mpali wandiguma nkaambo ndaziba kuti inguzu zyazwa mulindime.”
47 Iar femeia, când a văzut că nu este ascunsă, a venit tremurând și prosternându-se înaintea lui i-a spus în fața întregului popor din ce cauză se atinsese de el și cum fusese vindecată imediat.
Lino mwanakazi ooyo naakabona kuti takuyubiki wakaza ulakankamba akuwida ansi kunembo lyakwe. Wakalungununa kunembo lyabantu boonse nchaakamugumina akuponesegwa nkwaakachita mpawo aawo.
48 Iar el i-a spus: Îndrăznește, fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace.
Mpawo wakati kuli nguwe “Mwanangu, lusyomo lwako lwakufutula. Yinka muluumuno.”
49 Pe când vorbea el încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii, spunându-i: Fiica ta este moartă; nu [mai] tulbura pe Învățătorul.
Naakachili kwaambula, umwi wakasika kuzwa kung'anda yamuzuluzi wachikombelo, wati, “Mwana wako wafwa kale. Utachimukatazyi pe muyiisyi.”
50 Dar când a auzit Isus, i-a răspuns, zicând: Nu te teme; crede numai și va fi făcută sănătoasă.
Pesi Jesu naakamvwa eezi wakasansula Jayilasi wati, “Utayoowi, syoma biyo, mpawo ulaponesegwa.”
51 Iar când a ajuns în casă, nu a lăsat pe niciunul să intre, decât pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și pe tatăl și pe mama fetei.
Naakasika kung'anda, taakwe muntu ngwaakazumizya kunjila aawe, kunze kwa Pita a Joni a Jemusi, awisi wamwana abanyina.
52 Și toți plângeau și o jeleau; dar el a spus: Nu plângeți; nu este moartă, ci doarme.
Lino boonse bakali kuusa akumulila, pesi wakati, “Mutalili pe; tafwide pe ulikoona biya.”
53 Și au râs de el în batjocură, știind că era moartă.
Pesi bakamuseka, nkaambo bakalizi kuti ulifwide.
54 Dar el i-a scos pe toți afară și a apucat-o de mână și a chemat-o, spunând: Fetițo, ridică-te.
Mpawo wakamujata akuboko akoompolola, wakati, “Yo mwana buka!”
55 Și duhul ei a venit din nou și s-a sculat imediat; și Isus a poruncit să îi dea să mănânce.
Muuya wakwe waka boola, mpao aawo wakabuka. wakabalayilila kuti bamupe chakulya.
56 Și părinții ei au fost înmărmuriți; dar le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a făcut.
Bazyali bakwe bakagamba pesi wakabalayilila kuti bataambili muntu achakachitika.
