Luca 8
1 Și după aceea s-a întâmplat că el a mers prin fiecare cetate și sat predicând și anunțând veștile îmbucurătoare ale împărăției lui Dumnezeu; și cei doisprezece împreună cu el,
la yilam nyo kambo Yeecu ter yam cembo cinar lor kange mwanti lore ki kang ki wang, tok fulen kereroti kange fulen liyar kwama kwob culombo yobeu wi kange co,
2 Și anumite femei, care fuseseră vindecate de duhuri rele și de neputințe: Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte draci,
kange natubo kange wo ca twam ci yuwako kwir kange twira kila-kila. maryamu wo ci cuwo ti ki makdaliya, wo ci cokten ninga nibereu,
3 Și Ioana, soția lui Cuza, administratorul lui Irod și Susana și multe altele, care îl serveau din averile lor.
kange yuwana wii kuza, nawiye tomange hiridu, cuzanatu, kange kangumbo kila nyeu, kin dike kang cike ci ma mangen ti cikr
4 Și după ce mulți oameni s-au adunat și au venit la el din fiecare cetate, a vorbit printr-o parabolă:
la nubo ducce mwekangu ti, kange kangum nob bouti cinar lor-cinar lor reu, cin yii ci dangke,
5 Un semănător a ieșit să semene sămânța sa; și pe când semăna el, o parte a căzut pe lângă drum; și a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o.
nii fike kange ciri a fii dum la coti fii ri kangum bo yarken kong nure, cin fawarangum ki na, bilibeu diyeu yirau bon com.
6 Și alta a căzut pe o stâncă; și imediat după ce a răsărit s-a uscat, pentru că îi lipsea umezeală.
kangumbo yar dor terenti, la kii ri kucom, dula mani
7 Și alta a căzut printre spini; și spinii au crescut împreună cu ea și au înăbușit-o.
kangumbo yarken mor cwiyaka la cwiyak kii kange dumbo ri, cwiyakko cakkangum co
8 Și alta a căzut pe pământ bun și a răsărit și a făcut rod însutit. Și după ce a spus acestea, a strigat: Cel ce are urechi de auzit, să audă.
la kangumbo yar bitine kenneu ma ken, wo lam kiriti kwini kwobbe. bwiko Yeecu dim tokka kere keu, cuwo ci, “ki tu nuwaka kere, ca nuwa
9 Iar discipolii lui l-au întrebat, spunând: Ce să fie această parabolă?
bi bei tomange ce meco dang kewo nuntiye con yici, la kangum bo ciye me yici ki dangka, nyori ci ti toi maci toti citi nuwai ma ci nyomti
10 Iar el a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți, în parabole; ca văzând să nu vadă și auzind să nu înțeleagă.
con yici, nyomka yurke liyar kwamar cin nekom, la kangum bo ciye ma yi ci ki dangka, nyomti
11 Și parabola este aceasta: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu.
dike dangka nuntiyeu co wo, dumbo ker kwamar
12 Iar cele de lângă drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ia cuvântul din inimile lor, ca nu cumva să creadă și să fie salvați.
buro yar nureu, wori nuwa ri bwekelkele bou yuwom kero ner cireu, nyo na ci nere bilenke naci fiya fuloka
13 Iar cele de pe stâncă, sunt cei care când aud, primesc cu bucurie cuvântul; dar aceștia nu au rădăcină, care cred pentru un timp și în timpul ispitei se îndepărtează.
buro yar do terentiyeu, co buro no ci nuwa kero dici yuwo ki nero for, la ci man ki niti, cin ne bilenke, kutan bori, cuwakako bou ri ci yarum.
14 Iar cea care a căzut printre spini sunt cei care, după ce au auzit, merg mai departe și sunt înăbușiți sub îngrijorări și bogății și plăceri ale acestei vieți și nu aduc rod la maturitate.
dumbo wo yar mor cwiyakeu, ci nobo wo nuwa ri, la ci yakenti ri, cwika kalek, kyemer kange nuwaka lima ca kkangum ci la ci mabo ken
15 Dar cea în pământ bun sunt cei care într-o inimă onestă și bună, auzind cuvântul, îl păzesc și aduc rod cu răbdare.
woro dor bitinero keneu, ci buro ki bilnka kange nero kenne, tam yoran, ma dikero ken mor birum nere.
16 Nimeni, după ce a aprins o candelă, nu o acoperă cu un vas, sau o pune sub pat; ci o pune pe un sfeșnic ca toți care intră să vadă lumina.
nii mani a kwer kirati na cumom, kakaa yoken bok kwannik, ca yo codor diker, na nobo doutiye to kirako
17 Fiindcă nimic nu este tainic care să nu se scoată la iveală; nici ceva ascuns, care nu va fi cunoscut și va veni pe față.
mani dikero yurangum yurange mani a nyomtiye, kakaa yurke kange wii wo ba nyombe a bou ti kira
18 De aceea luați seama cum auziți; fiindcă oricui are, i se va da; și oricui nu are, de la el se va lua chiar și ce i se pare că are.
nyori nuwa, yora, nii wo ki diker ducceu ri an yok cinen ten woro man cikeu, bi duwar ci cikeu an yuwom cinen.
19 Atunci au venit spre el mama și frații lui și nu puteau să ajungă la el din cauza mulțimii.
la nece kange yitub ceb bou, cinen, la ma ciya fiya nure lakati cinen, wori nubo ducce
20 Și i-a fost spus de cineva care a zis: Mama ta și frații tăi stau afară în picioare, dorind să te vadă.
cin yi co, nemwe kange yitub mwem tim kale, cwiti na ci tonen”
21 Dar el a răspuns și le-a zis: Mama mea și frații mei sunt aceștia care aud cuvântul lui Dumnezeu și îl împlinesc.
Yeecu ciya ci yi ci, nemi kange yitub mib co nobo wuro nuwa ker kwama di ma namgen cike.
22 Și s-a întâmplat într-o anumită zi, că el s-a îmbarcat într-o corabie cu discipolii săi; și le-a spus: Să trecem de partea cealaltă a lacului. Și au ridicat ancora.
bi con doken mor nabire mweme kange be bei tomange ce, con ci,”bi yabken dinge wure no cin yoten yambo,
23 Dar pe când navigau ei, el a adormit; și a coborât o furtună de vânt pe lac; și au fost umpluți cu apă și erau în pericol.
la ciyakentiri, co dam dum yuwa kibi kwama kwennuncayi, mwembo yoten dim na bire mwenge ciyeuti, ciki no nyi kware.
24 Și au venit la el și l-au trezit, spunând: Stăpâne, stăpâne, pierim. Atunci s-a ridicat și a mustrat vântul și furia apei; și au încetat și s-a făcut liniște.
la bi bei tomange Yeecu bou cinen cin yunco, ciki “teluwe, nyo nyi bware con kweni, yuwako kange mwelanka mwemek ko, wori cin tim
25 Și le-a spus: Unde vă este credința? Și înfricoșați, s-au minunat, spunând unii către alții: Ce fel de om este acesta? Pentru că poruncește chiar vânturilor și apei și ele ascultă de el.
la con yi ci ki fe ke kimeu? cin nuwa tai ci myimam dike woti ci me buti citi we nii wuro werang yuwati kange mwembo ki nyial neco dure?
26 Și au ajuns în ținutul gadarenilor, care este față în față cu Galileea.
la cin yaken Garacinawa wo kino dinge caji Galili
27 Și când a ieșit pe uscat, l-a întâmpinat un anumit bărbat, ieșit din cetate, care avea draci de mult timp și nu purta haine, nici nu locuia în casă, ci în morminte.
fiya cuwo Yeecu doken bitene, cowari, con wabkan nii kange cerum cinar loreu ki ninga kwutangi cinen la wormangum kulen cero. mani dã lo ki dã tiber tuwetini
28 Când l-a văzut pe Isus, a strigat și a căzut jos înaintea lui și cu o voce tare a spus: Ce am a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te implor, nu mă chinui.
la con Yeecu ri con kwa dir yarkan ka Yeecu, cin tok ker kwang ka, ki mo Yeecu bi bwe kwama nii duktonka, mi kennenti neyere dotange
29 (Fiindcă poruncise duhului necurat să iasă din om. Fiindcă deseori îl apucase; și a fost ținut legat cu lanțuri și în cătușe; și smulgea legăturile și era dus de drac în pustie.)
wori Yeecu cokkan yuwakeliko ki nyial nii cuwo nin kiritti ducce ki ta core bwentano cin bwam cori cin yoti nii atocotiri, kiyangum diker bwakaro, ningau ywa co yaken ciko yera
30 Iar Isus l-a întrebat, spunând: Care îți este numele? Iar el a zis: Legiune, pentru că mulți draci intraseră în el.
la Yeecu me co, “we den mwero? ki dencero muri, wori kelkelibo ducce do bwiciye
ci ken Yeecu ti a ywa cire ki nyial mor buwoke (Abyssos g12)
32 Iar acolo, era o turmă mare de porci, păscând pe munte; și l-au implorat să le permită să intre în ei. Și le-a permis.
na wen, ngiyere ducce ca cariti fir banger ninga buro ken co ca dob ci ciya doken bwi ceru la cin ne ci nure
33 Atunci dracii au ieșit din omul acela și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în lac și s-au înecat.
nyori ninga buro ceru bwi nii wuro doranken bwi ngiyere tini cin cwakkangi yaranken mor mweme cin bwiyarangum
34 Când cei ce îi pășteau au văzut ce se făcuse, au fugit și au mers și au povestit în cetate și în ținut.
la nubo to ngiyere buro tiye, dike wo mane ri, cin cwakkan ken mor cinar lor cin yi nubo dikewo bwiyeu
35 Atunci au ieșit să vadă ce se făcuse; și au venit la Isus și au găsit pe omul din care plecaseră dracii, șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut.
la nubo cecu naci to dikero maneu, cin bou Yeecu nin, cin fiya nii wo cokten ningau yim bi dom na Yeecu, dumki kulen, wo kwamer tak. lacin cwa tai
36 Și cei ce văzuseră, le-au povestit în ce mod fusese vindecat cel posedat de draci.
la nubo to dikero maneu, yi dike maneu, yuwa kelkelibo wo cerum bwi nii we
37 Atunci toată mulțimea din ținutul gadarenilor, de jur împrejur, l-a implorat să plece de la ei, pentru că fuseseră cuprinși de o mare frică; și el s-a îmbarcat în corabie și s-a întors înapoi.
la nubo gwam biten Garacinawau yi Yeecu a dobom bitine ciyeu wori taito dur tamci nyori cin doken nabire mwenge naci yilaken bwi.
38 Iar bărbatul din care ieșiseră dracii îl ruga să fie cu el; dar Isus l-a trimis, spunând:
nii woci cokten ningau ken Yeecu na cin ya wari, la Yeecu yi co,
39 Întoarce-te acasă și arată ce lucruri mari ți-a făcut Dumnezeu. Și a plecat și a vestit prin toată cetatea ce lucruri mari a făcut Isus pentru el.
yilaken lo na yii nubo dike kwama ma cineneu nii woro kentangum cinar loro gwam, tok dike Yeecu ma cinenu
40 Și s-a întâmplat că, după ce s-a întors Isus, oamenii l-au primit; fiindcă toți îl așteptau.
na weu Yeecu yilaken neu nubo duccu nawo yuwoce, no ci nintang coti
41 Și iată, a venit un bărbat numit Iair care era un conducător al sinagogii; și a căzut la picioarele lui Isus și îl implora să intre în casa lui;
la nikange wi dendo ki Yariyu, ciki no mor nubo durer kwamaro Urcalima, bou bidom kange Yeecu cungen naa Yeecu, con ken co ca ya loco,
42 Pentru că avea o singură fiică, de vreo doisprezece ani și ea era pe moarte. Dar pe când mergea el, oamenii îl împresurau.
wori, bi bwece bwebubya, coro kwob culombo yob, kan co wiin cineneu ki no nyi kware laYeecu yaken tiri nubo ducce tunkanti bwiti ciye kentangum co
43 Și o femeie, care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise tot ce avea pe doctori, neputând fi vindecată de niciunul,
la nawiye kange wo cor gwam dike ci cikeu bwiyale ti coro kwob culomo yobe, twalum gwam dike ci cikeu, co fiyabo twaka nii kange nin
44 A venit din spate și s-a atins de marginea hainei lui; și imediat scurgerea ei de sânge s-a oprit.
co bou bwi Yeecu con tei nyii belliceu, wii dancan kwiyele ceu tim.
45 Și Isus a spus: Cine s-a atins de mine? Și, toți negând, Petru și cei ce erau cu el au spus: Stăpâne, mulțimea te împresoară și te îmbulzește și tu spui: Cine s-a atins de mine?
la Yeecu yiki we kece? la nii wo ciya cinen wii more ciye gwam di, bituru yi co, nii merangka, nubo duccu kantangum mo, tunkanti bwimi
46 Dar Isus a spus: S-a atins cineva de mine; căci știu că a ieșit putere din mine.
Yeecu yi co “kange nii ke ye, min yimom, bikwan ceri minen.
47 Iar femeia, când a văzut că nu este ascunsă, a venit tremurând și prosternându-se înaintea lui i-a spus în fața întregului popor din ce cauză se atinsese de el și cum fusese vindecată imediat.
na wiye wo to nyo ma ca fiye cerka ti ri con bou fiye Yeecu wiye, cungi kaco, nuwe nube gwan, con tok ca fiya dikero gwam wo dok co ca ke ce, la nyoro, ca kfiya twaka
48 Iar el i-a spus: Îndrăznește, fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace.
la con yi co, “bwe, bilenke mwam nen, yaa ki for nerek
49 Pe când vorbea el încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii, spunându-i: Fiica ta este moartă; nu [mai] tulbura pe Învățătorul.
con wi co tok ker ti duwal di kange bou bi kur kwama nubo dure, ki bi bwe mwe bwiyam, ki nere ni meranka dotange tak
50 Dar când a auzit Isus, i-a răspuns, zicând: Nu te teme; crede numai și va fi făcută sănătoasă.
Yeecu nuwa wori, con ciya yariyu nin nuwari tai neka bilenke, bi bwemwe atwam
51 Iar când a ajuns în casă, nu a lăsat pe niciunul să intre, decât pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și pe tatăl și pe mama fetei.
la ca ya luwe cori ca dobbo nii a do mor kange co kange Bitru kange Yuwana kange Yakubu te kange ne bweu
52 Și toți plângeau și o jeleau; dar el a spus: Nu plângeți; nu este moartă, ci doarme.
nubo wiye ci ti wori bweu bwiyami la con yi ci kom cire wiye co bwiyabo, ki dadum
53 Și au râs de el în batjocură, știind că era moartă.
la cin mung co, wori cin nyimom bwiyam
54 Dar el i-a scos pe toți afară și a apucat-o de mână și a chemat-o, spunând: Fetițo, ridică-te.
co tu bwe kang cer, cin cuwo ki bi kwang bwenu yi ci ciya fiya cinen dike ca catiye
55 Și duhul ei a venit din nou și s-a sculat imediat; și Isus a poruncit să îi dea să mănânce.
dume ce yilaken, dancan con kwenu con yi ci ciya fiya cinen dike ca catiye
56 Și părinții ei au fost înmărmuriți; dar le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a făcut.
teekange nece nyimangi, con yici ciya yi re nii dike wo maneu.
