Luca 7
1 Iar după ce a terminat toate cuvintele sale în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
U Yesu naiwakondya kuligitya imaintu izi iantu naiamutegeye, akingila ku Kapernaumu.
2 Și robul unui anumit centurion, care îi era drag acestuia, era bolnav și gata să moară.
Mtungwa ung'wa ung'wi wang'wa akida, aimuza nangulu kitalakwe ai mulwae tai hangi aukuhiaukusha.
3 Dar când a auzit despre Isus, a trimis la el pe bătrânii iudeilor, implorându-l să vină și să vindece pe robul lui.
Ingi aiwijaa itendo yang'wa Yesu, uyo u Akida akamutuma umomboi wa kiyahudi, kumulompa aze kumuguna umutugwa akwe aleke kusha.
4 Și când au venit la Isus, l-au implorat insistent, spunând: Cel căruia i se va face aceasta este demn;
Naiapikile kakupi nu Yesu, ikamlompa akalunga, utakiwe witume uu kunsoko akwe.
5 Fiindcă iubește națiunea noastră și el ne-a zidit o sinagogă.
Kunsoko umiloilwe izi itu, ng'wenso akazenga itekeelo kunsoko itu.”
6 Atunci Isus a plecat cu ei. Dar deja, pe când el nu era departe de casă, centurionul a trimis la el prieteni, spunându-i: Doamne, nu te mai tulbura; fiindcă nu sunt demn ca să intri sub acoperișul meu;
U Yesu akendelea ni muhinzo wakwe palung'wi ni enso naiwakuli kulongola kuli ni nyumba, mukulu wang'wi auatumile lahumba uya aligitye nu ng'wenso tata iekakukatala uewe kunsoko unene singa faile iewe kingila mudari ane.
7 De aceea nici pe mine nu m-am considerat demn să vin la tine; dar spune un cuvânt și servitorul meu va fi vindecat.
Kunsoko iyi shaaza singie unene ung'wenso kutula faile kuza kitalako, ingi tambula ulukani du umitumi wane akomye.
8 Fiindcă și eu sunt om pus sub autoritate, având sub mine soldați și spun unuia: Du-te, și se duce; și altuia: Vino, și vine; și robului meu: Fă aceasta, și face.
Kuniki unene hangi ni muntu nuikilwe muukulu hangi nyenyu nitalishi pihi ane. Wilunga kung'wa uyo, “Longola” na ulongole, nukumungiza, “Nzuu” nung'wenso wizaa nukumitumi wane itume iki nung'wenso wituma.
9 Când a auzit Isus acestea, s-a minunat de el și s-a întors și a spus oamenilor care îl urmau: Vă spun, nu am găsit așa credință mare nici chiar în Israel.
U Yesu naiwigule aya akakuilwa, nukuapilukila umilondo naumtyatile nukulunga kumuila ata ku Israeli iza nkili kuona umuntu nukite uhuili nukulu anga uyu.
10 Și cei trimiși, întorcându-se acasă, au găsit deplin sănătos pe robul care fusese bolnav.
Ingi awaite naiatumilwe aiasukile kito ikamuhanga umukulu mupangau.
11 Și s-a întâmplat în ziua următoare, că a plecat într-o cetate numită Nain; și mulți dintre discipolii lui l-au însoțit și mulți oameni.
Naitumile nanso, aeipumie u Yesu aulongoe mukisali nikitangwa Naini, iamanyisigwa akwe ikalongola palung'wi nung'wenso ikakuile niauntu idu.
12 Și când s-a apropiat de poarta cetății, iată, un mort era dus afară, singurul fiu al mamei lui, iar ea era văduvă; și o mare mulțime din cetate era cu ea.
Naupikile pakupi nitanilyo lakisali goza, muntu nukule akizukekilwe, hangi ng'wana wing'wene kung'wa nyinya akwe, naukali muhimbi numilundo ikatuula palung'wi nung'wenso.
13 Și când Domnul a văzut-o, i s-a făcut milă de ea și i-a spus: Nu plânge.
Naumuine, utata akamuhugela kwa uwai nukulu itai migulya akwe nukumuila, liekakulila.”
14 Și a venit și s-a atins de targă; iar cei ce o cărau, s-au oprit. Iar el a spus: Tinere, îți spun, ridică-te.
Ingi akahugela akalianka isandiko nailikenkee umuimba, nawanaiakenkile ikimika ikalunga umuhumba nungile uka.
15 Și mortul s-a ridicat în șezut și a început să vorbească. Iar el i l-a dat mamei lui.
Umushi akauka nukikie pihii nukaza kuligitya hangi u Yesu akamupa unyinya wakwe.
16 Și a venit o frică peste toți; și glorificau pe Dumnezeu, spunând: Un mare profet este ridicat între noi; și: Dumnezeu a vizitat pe poporul său.
Hangi ikizuilwa nuoa ihi. Ikalongoleka kumukulya Itunda akizilunga “Munyakidagu mukulu uukigwe kukiila kumataitu” nu Itunda ukugozile iantu akwe.
17 Și acest cuvânt despre el s-a răspândit prin toată Iudeea și prin toată regiunea.
Izinkani ni nzaa ni yang'wa Yesu aisambaie ku Yudea ihi niisali yihi niapakupii.
18 Și discipolii lui Ioan l-au anunțat despre toate acestea.
Iamanyisigwa ang'wa Yohana aiamuie inkani izi yihi.
19 Și Ioan chemând pe doi dintre discipolii săi, i-a trimis la Isus, spunând: Ești tu cel ce trebuie să vină, sau să așteptăm pe altul?
Ingi Yohana akaitanga abili iamanyisigwa akwe nukuatuma kung'wa tata, kulunga uewe ng'wenso uyu nuzile, ang'wi ukole muntu mungiza kumulindile?
20 Când bărbații au venit la el, au spus: Ioan Baptist ne-a trimis la tine, spunând: Ești tu cel ce trebuie să vină, sau să așteptăm pe altul?
Naiapikile pakupi nu Yesu nianso ikalunga, Yohana mubadisigwa ukutumile kitalako kulunge. Uewe u ng'wenso nuzile ang'wi ukole muntu mungiza kumugezele?
21 Iar în acea oră, el a vindecat pe mulți de boli și de răni și de duhuri rele; și multor orbi le-a dăruit vedere.
Imatungo yayo auagunile iantu idu, kupuma mdwala numulwago, kupuma mukolo nibii, niantu niakete upoku ikaona.
22 Atunci Isus, răspunzând, le-a zis: Mergeți și spuneți lui Ioan ce ați văzut și ați auzit; cum orbii văd din nou, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții sunt înviați și săracilor li se predică evanghelia.
U Yesu akasukilya nukulunga kitalao, ingi naimulongoe naiapumie mukumulagilwa u Yohana ikinimukiine nukukija, awaniapoku akuona niakitele akugenda, niakite imbili akunona, iagulu ainija, iashi ahimbuka nukutula apanga hangi iahimbi akuilwa ulukani nuluza.
23 Și binecuvântat este oricine nu se va poticni în mine.
Umuntu nushukuleka kunihuila unene kunsoko auitumi wane ukukendepwa.”
24 Și după ce mesagerii lui Ioan au plecat, a început să vorbească oamenilor despre Ioan: Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie scuturată de vânt?
Ao naiatumilwe nu Yohana kusuka naiapumie, Uu Yesu akandya kuligitya numilundo kunsoko ang'wa Yohana, aimendile kunzi kugoza ntuni, uwelu auukuhingisigwa nu ng'wega?
25 Dar ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei îmbrăcați splendid și [cei] care trăiesc în lux sunt la curțile împărătești.
Azamendile kunzi kugoza ntuni, muntu nutugae izaane? Goza iantu niatugae inguo yakitemi nukikie ulikalo nuluza akole niang'wi akete ilyoma anga iatemi.
26 Dar ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Da, vă spun, chiar mai mult decât un profet.
Ite minzu kunzi kugoza ntuni, muntu mnyakidagu? Ingi kulunga kitalanyu niidu itai kukila umnyakidagu.
27 Acesta este cel despre care este scris: Iată, eu trimit pe mesagerul meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta.
Uyu yuyu nauandikiwe, “Goza, kumtuma mitumi wane ntongela a miho anyu, nukunonelya inzila kunsoko ane.
28 Fiindcă vă spun: Între cei născuți din femei, nu este profet mai mare decât Ioan Baptist; dar cel mai mic în împărăția lui Dumnezeu, este mai mare decât el.
Nungile kitalanyu, kukiila ao naiatugilwe numusungu, kutile numukulu anga Yohana, ingi umuntu ishanga wati nuhumile kikie nu Itunda kung'wanso nukoli nuanso, ukutula mukulu kukila u Yohana.”
29 Și toți oamenii care l-au auzit și vameșii au dat dreptate lui Dumnezeu, fiind botezați cu botezul lui Ioan.
Ni antu ihi naiigulwe aya palung'wi niahoela mpia aiatanantilye Itunda ukete Itai. Aiakoli niang'wi naiabadisigwe nu ubadizo wang'wa Yohana.
30 Dar fariseii și învățătorii legii au respins sfatul lui Dumnezeu împotriva lor, nefiind botezați de el.
Ingi imafarisayo nia zaa akani ya kiyahudi awa nishaaiabadisigwe nung'wenso aiahitile itai ang'wi Tunda kunsoko ao ienso.
31 Iar Domnul a spus: Atunci cu ce voi asemăna oamenii din această generație? Și cu ce sunt ei asemenea?
Hangi nihumile kumipyana ni ntuni antu nia uleli uwu? Akoli uli hangi?
32 Sunt asemenea unor copii, șezând în piață și strigând unii la alții și spunând: V-am cântat din fluier și nu ați dansat; v-am cântat de jale și nu ați plâns.
Impyani niangenya, niakigisa mumpelo isoko, niikie nukuitanga ung'wi ung'wi nukulunga, kupembile ipilimbi kunsoko anyu, shanga miginsile kiaiye shanga muliile.
33 Fiindcă Ioan Baptist a venit, nici mâncând pâine, nici bând vin; și spuneți: Are drac.
U Yohana mubadisi auzile shanga aulie hangi shanga aung'wee imagai, mikalunga ukite amitunga.
34 Fiul omului a venit mâncând și bând; și spuneți: Iată, un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor.
Ung'wa muntu uzile walya nukung'wa mikalunga, “Gozi mulaku mugala ntuli, muhumamuya wa ahoela mpia nia anyamilandu!
35 Totuși înțelepciunea este justificată de toți copiii ei.
Ingi uhuili wigeleka kina ukite itai ku anaako ihi.”
36 Iar unul dintre farisei l-a rugat să mănânce cu el. Și a intrat în casa fariseului și a șezut să mănânce.
Ung'wi wa mafarisayo aumulompile u Yesu alongole kulya palung'wi nung'wenso. U Yesu naiwingila munyumba ang'wa farisayo, akahegamila mumeza alye.
37 Și iată, o femeie din cetate, care era o păcătoasă, când a aflat că Isus a șezut la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu mir,
Goza aukoli musungu ung'wi mukisali nikanso naukete imilandu, Akalinga kumbi wikie kung'wa farisayo, akaleta insupa na makuta nimaza.
38 Și a stat la picioarele lui, în spate, plângând și a început să îi spele picioarele cu lacrimi și să le șteargă cu perii capului ei și îi săruta picioarele și le ungea cu mir.
Aiwimikile kunyuma akwe kakupi ni migulu akwe kunu akizilila. Hangi akizitontwa imigulu akwe kulihali, nukupyagula kumasingi amitwe lakwe, akamibusu imigulu akwe nukumipaka imakuta nimaza.
39 Și când fariseul care îl invitase a văzut, își spunea în el însuși, zicând: Acesta, dacă era profet, ar fi știut cine și ce fel de femeie este cea care îl atinge; fiindcă este o păcătoasă.
Nung'wenso u farisayo aumanile u Yesu nauine uu, akasiga ung'wenso akalunga, umuntu uyu angaaizi munyakidagu, auziliga uyu nyenyu nu wanamuna ki umusungu nukumupapatwa, ukutula mnyamilandu.
40 Și Isus, răspunzând, i-a zis: Simon, am să îți spun ceva. Și el a zis: Învățătorule, spune.
U Yesu akasukilya nukumuila, Simoni nkite kitu kakuuila. “Akalunga” “Kitambule udu ngwalimu!”
41 Era un anumit creditor care avea doi datornici; unul îi era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cincizeci.
U Yesu akalunga, “Aiakole adaigwa abili kumukopisi ung'wi. Ung'wi audaigwe magana miatano nua akabili dinari hamusini.
42 Și când nu au avut nimic cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-mi dar, care dintre ei îl va iubi cel mai mult?
Naiatuile agila impia nia kumulipa ikalekelwa ihi. Nuuli nukumulowa mbelee?
43 Simon a răspuns și a zis: Presupun că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar el i-a spus: Drept ai judecat.
U Simoni akasukilya nukulunga, nsigile uyu nutekewe u Yesu akamuila, ulamue itai.”
44 Și s-a întors spre femeie și i-a spus lui Simon: Vezi tu această femeie? Am intrat în casa ta și nu mi-ai dat apă pentru picioare; dar ea mi-a spălat picioarele cu lacrimi și le-a șters cu perii capului ei.
U Yesu akamupilukila umusungu nukumuila u Simoni umuine ne umusungu uyu. Ningie munyumba ako. Shangaupee imazi kunsoko amigulu ane. Ingi umusungu uyu, kuliholi lakwe akatontwa imigulu ane nukumipyagula kuisingi lakwe.
45 Tu nu mi-ai dat sărutare; dar această femeie, de când am intrat, nu a încetat să îmi sărute picioarele.
Shanga azunungie, nuanso nazawingia muno sigulekile kunungila imigulu ane.
46 Capul nu mi l-ai uns cu untdelemn; dar această femeie mi-a uns picioarele cu mir.
Shaazumipakile imigulu ane imakuta, ingi umipakile imigulu ane kumakuta nimaza.
47 De aceea îți spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; fiindcă a iubit mult; dar cui i se iartă puțin, iubește puțin.
Ku lukani uli, nukuuila ingi aukite imilandu nidu ingi wasamihilwa itai, hangi akalowa itai. Ingi uyu nusamihiwe inino, nuilowa inino du.
48 Iar ei i-a spus: Păcatele tale sunt iertate.
Itungo akamuila umusungu, “Imikindo ako asamihilwa.”
49 Și cei ce ședeau cu el la masă au început să spună în ei înșiși: Cine este acesta care iartă chiar păcatele?
Nawa naiikie pameza palung'wi nung'wenso ikandya kiligitya enso ku enso, “Uyu nyenyu nukusamihila imilandu?
50 Iar el i-a spus femeii: Credința ta te-a salvat; mergi în pace.
Nu Yesu akamuila umusungu, uhuili wako wakuguna. Longola ku uhuili”
