Luca 7
1 Iar după ce a terminat toate cuvintele sale în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
When he had ended all his sainges in the audience of the people he entred into Capernau
2 Și robul unui anumit centurion, care îi era drag acestuia, era bolnav și gata să moară.
And a certayne Centurions seruaunte was sicke and redy to dye whom he made moche of.
3 Dar când a auzit despre Isus, a trimis la el pe bătrânii iudeilor, implorându-l să vină și să vindece pe robul lui.
And when he hearde of Iesu he sent vnto him the elders of the Iewes besechinge him yt he wolde come and heale his servaunt.
4 Și când au venit la Isus, l-au implorat insistent, spunând: Cel căruia i se va face aceasta este demn;
And they came to Iesus and besought him instantly sayinge: He is worthi that thou shuldest do this for him.
5 Fiindcă iubește națiunea noastră și el ne-a zidit o sinagogă.
For he loveth oure nacion and hath bilt vs a sinagoge
6 Atunci Isus a plecat cu ei. Dar deja, pe când el nu era departe de casă, centurionul a trimis la el prieteni, spunându-i: Doamne, nu te mai tulbura; fiindcă nu sunt demn ca să intri sub acoperișul meu;
And Iesus went with them. And when he was not farre fro the housse the Centurio sent frendes to him sayinge vnto him: Lorde trouble not thy silfe: for I am not worthy yt thou shuldest enter vnder my roffe.
7 De aceea nici pe mine nu m-am considerat demn să vin la tine; dar spune un cuvânt și servitorul meu va fi vindecat.
Wherfore I thought not my silfe worthy to come vnto the: but saye the worde and my servaunt shalbe whoole.
8 Fiindcă și eu sunt om pus sub autoritate, având sub mine soldați și spun unuia: Du-te, și se duce; și altuia: Vino, și vine; și robului meu: Fă aceasta, și face.
For I lyke wyse am a man vnder power and have vnder me soudiers and I saye vnto won goo: and he goeth. And to another come: and he cometh. And to my servaunt do this: and he doeth it.
9 Când a auzit Isus acestea, s-a minunat de el și s-a întors și a spus oamenilor care îl urmau: Vă spun, nu am găsit așa credință mare nici chiar în Israel.
When Iesus herde this he merveyled at him and turned him about and sayd to the people that folowed him: I saye vnto you I have not founde so greate faith noo not in Israel.
10 Și cei trimiși, întorcându-se acasă, au găsit deplin sănătos pe robul care fusese bolnav.
And they yt were sent turned backe home agayne and founde the servaunt that was sicke whoole.
11 Și s-a întâmplat în ziua următoare, că a plecat într-o cetate numită Nain; și mulți dintre discipolii lui l-au însoțit și mulți oameni.
And it fortuned after that that he went into a cite called Naim and many of his disciples went wt him and moche people.
12 Și când s-a apropiat de poarta cetății, iată, un mort era dus afară, singurul fiu al mamei lui, iar ea era văduvă; și o mare mulțime din cetate era cu ea.
When he came nye to the gate of the cite: beholde ther was a deed man caried out which was ye only sonne of his mother and she was a widowe and moche people of the cite was with her.
13 Și când Domnul a văzut-o, i s-a făcut milă de ea și i-a spus: Nu plânge.
And when ye lorde sawe her he had compassion on her and sayde vnto her: wepe not.
14 Și a venit și s-a atins de targă; iar cei ce o cărau, s-au oprit. Iar el a spus: Tinere, îți spun, ridică-te.
And he went and touched the coffyn and they yt bare him stode still. And he sayde: Yonge man I saye vnto the aryse.
15 Și mortul s-a ridicat în șezut și a început să vorbească. Iar el i l-a dat mamei lui.
And ye deed sate vp and beganne to speake. And he delyvered him to his mother.
16 Și a venit o frică peste toți; și glorificau pe Dumnezeu, spunând: Un mare profet este ridicat între noi; și: Dumnezeu a vizitat pe poporul său.
And ther ca a feare on the all. And they glorified god sayinge: a greate prophet is rysen amoge vs and god hath visited his people
17 Și acest cuvânt despre el s-a răspândit prin toată Iudeea și prin toată regiunea.
And this rumor of him wet forthe throughout all Iurie and thorowout all the regions which lye rounde about.
18 Și discipolii lui Ioan l-au anunțat despre toate acestea.
And ye disciples of Iohn shewed him of all these thinges.
19 Și Ioan chemând pe doi dintre discipolii săi, i-a trimis la Isus, spunând: Ești tu cel ce trebuie să vină, sau să așteptăm pe altul?
And Iohn called vnto him. ii. of his disciples and sent the to Iesus sayinge: Arte thou he that shall come: or shall we loke for another?
20 Când bărbații au venit la el, au spus: Ioan Baptist ne-a trimis la tine, spunând: Ești tu cel ce trebuie să vină, sau să așteptăm pe altul?
When the men were come vnto him they sayde: Iohn baptiste sent vs vnto ye sayinge: Arte thou he that shall come: or shall we wayte for another?
21 Iar în acea oră, el a vindecat pe mulți de boli și de răni și de duhuri rele; și multor orbi le-a dăruit vedere.
And at yt same tyme he cured many of their infirmites and plages and of evyll spretes and vnto many that were blynde he gave sight
22 Atunci Isus, răspunzând, le-a zis: Mergeți și spuneți lui Ioan ce ați văzut și ați auzit; cum orbii văd din nou, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții sunt înviați și săracilor li se predică evanghelia.
And Iesus answered and sayd vnto them: Goo youre wayes and shewe Iohn what thinges ye have sene and harde: how yt the blynde se the halt goo the lepers are clensed the deafe heare the deed aryse to the poore is the glad tydinges preached
23 Și binecuvântat este oricine nu se va poticni în mine.
and happy is he that is not offended by me.
24 Și după ce mesagerii lui Ioan au plecat, a început să vorbească oamenilor despre Ioan: Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie scuturată de vânt?
When ye messengers of Iohn were departed he began to speake vnto ye people of Iohn What wet ye oute into ye wildernes for to se? went ye to se arede shaken wt ye wynde?
25 Dar ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei îmbrăcați splendid și [cei] care trăiesc în lux sunt la curțile împărătești.
But what went ye out for tose? A ma clothed in soofte rayment? Beholde they which are gorgeously apparelled and lyve delicatly are in kynges courtes.
26 Dar ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Da, vă spun, chiar mai mult decât un profet.
But what went ye forth to se? A prophete? Ye I saye to you and moare then a prophete
27 Acesta este cel despre care este scris: Iată, eu trimit pe mesagerul meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta.
This is he of who it is wrytte: Beholde I sende my messenger before thy face to prepare thy waye before the.
28 Fiindcă vă spun: Între cei născuți din femei, nu este profet mai mare decât Ioan Baptist; dar cel mai mic în împărăția lui Dumnezeu, este mai mare decât el.
For I saye vnto you: a greater prophete then Iohn amoge wemes chyldre is ther none. Neverthelesse one yt is lesse in ye kyngdo of god is greater the he
29 Și toți oamenii care l-au auzit și vameșii au dat dreptate lui Dumnezeu, fiind botezați cu botezul lui Ioan.
And all the people that hearde and the publicans iustified God and were baptised with the baptim of Iohn.
30 Dar fariseii și învățătorii legii au respins sfatul lui Dumnezeu împotriva lor, nefiind botezați de el.
But the pharises and scribes despised ye counsell of god agaynst them selves and were not baptised of him.
31 Iar Domnul a spus: Atunci cu ce voi asemăna oamenii din această generație? Și cu ce sunt ei asemenea?
And ye lorde sayd: Wher vnto shall I lyke the men of this generacion and what thinge are they lyke?
32 Sunt asemenea unor copii, șezând în piață și strigând unii la alții și spunând: V-am cântat din fluier și nu ați dansat; v-am cântat de jale și nu ați plâns.
They are lyke vnto chyldre sittynge in ye market place and cryinge one to another and sayinge: We have pyped vnto you and ye hahave not daunsed: we have mourned to you and ye have not wept.
33 Fiindcă Ioan Baptist a venit, nici mâncând pâine, nici bând vin; și spuneți: Are drac.
For Iohn baptist cam nether eatynge breed ner drinkynge wyne and ye saye: he hath the devyll.
34 Fiul omului a venit mâncând și bând; și spuneți: Iată, un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor.
The sonne of man is come and eateth and drinketh and ye saye: beholde a man which is a glotton and a drinker of wyne a frende of publicans and synners.
35 Totuși înțelepciunea este justificată de toți copiii ei.
Yet is wysdome iustified of all her chyldren.
36 Iar unul dintre farisei l-a rugat să mănânce cu el. Și a intrat în casa fariseului și a șezut să mănânce.
And one of the pharises desyred him that he wolde eate with him. And he went into ye pharises housse and sate doune to meate.
37 Și iată, o femeie din cetate, care era o păcătoasă, când a aflat că Isus a șezut la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu mir,
And beholde a woman in that cite which was a synner assone as she knewe that. Iesus sate at meate in the pharises housse she brought an alablaster boxe of oyntmet
38 Și a stat la picioarele lui, în spate, plângând și a început să îi spele picioarele cu lacrimi și să le șteargă cu perii capului ei și îi săruta picioarele și le ungea cu mir.
and she stode at his fete behynde him wepynge and beganne to wesshe his fete with teares and dyd wipe the with the heares of her heed and kyssed his fete and anoynted them with oyntment.
39 Și când fariseul care îl invitase a văzut, își spunea în el însuși, zicând: Acesta, dacă era profet, ar fi știut cine și ce fel de femeie este cea care îl atinge; fiindcă este o păcătoasă.
When the pharise which bade him sawe that he spake with in him sylfe sayinge: If this man were a prophete he wolde surely have knowen who and what maner woman this is which toucheth him for she is a synner.
40 Și Isus, răspunzând, i-a zis: Simon, am să îți spun ceva. Și el a zis: Învățătorule, spune.
And Iesus answered and sayde vnto him: Simon I have some what to saye vnto ye. And he sayd master saye on.
41 Era un anumit creditor care avea doi datornici; unul îi era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cincizeci.
There was a certayne lender which had two detters ye one ought five hondred pence and the other fyfty.
42 Și când nu au avut nimic cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-mi dar, care dintre ei îl va iubi cel mai mult?
When they had nothinge to paye he forgave the boothe. Which of them tell me will love him moost?
43 Simon a răspuns și a zis: Presupun că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar el i-a spus: Drept ai judecat.
Simon answered and sayde: I suppose that he to whom he forgave moost. And he sayde vnto him: Thou hast truly iudged.
44 Și s-a întors spre femeie și i-a spus lui Simon: Vezi tu această femeie? Am intrat în casa ta și nu mi-ai dat apă pentru picioare; dar ea mi-a spălat picioarele cu lacrimi și le-a șters cu perii capului ei.
And he turned to the woman and sayde vnto Simon: Seist thou this woman? I entred into thy housse and thou gavest me noo water to my fete but she hath wesshed my fete with teares and wiped the with the heeres of her heed.
45 Tu nu mi-ai dat sărutare; dar această femeie, de când am intrat, nu a încetat să îmi sărute picioarele.
Thou gavest me no kysse: but she sence ye tyme I came in hath not ceased to kysse my fete
46 Capul nu mi l-ai uns cu untdelemn; dar această femeie mi-a uns picioarele cu mir.
Myne heed wt oyle thou dydest not anoynte: but she hath annoynted my fete wt oyntmet.
47 De aceea îți spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; fiindcă a iubit mult; dar cui i se iartă puțin, iubește puțin.
Wherefore I saye vnto the: many synnes are forgeve her for she loved moche. To whom lesse is forgeven the same doeth lesse love.
48 Iar ei i-a spus: Păcatele tale sunt iertate.
And he sayde vnto her thy synnes are forgeven ye
49 Și cei ce ședeau cu el la masă au început să spună în ei înșiși: Cine este acesta care iartă chiar păcatele?
And they yt sate at meate with him beganne to saye within them selves: Who is this which forgeveth synnes also?
50 Iar el i-a spus femeii: Credința ta te-a salvat; mergi în pace.
And he sayde to ye woman: Thy faith hath saved the Goo in peace.
