Luca 6
1 Și s-a întâmplat în al doilea sabat după primul, că el trecea prin lanuri; și discipolii lui smulgeau spice, le frecau în mâini și mâncau.
Pea ko eni, naʻe ai ha Sāpate, naʻe ʻalu ia ʻi he ngaahi ngoue uite; pea toli ʻe heʻene kau ākonga ʻae fua ʻoe uite, ʻo momosi ʻi honau nima mo nau kai.
2 Și unii dintre farisei le-au spus: De ce faceți ce nu este legiuit să faceți în sabate?
Pea naʻe pehē ʻe he niʻihi ʻoe Fālesi kiate kinautolu, “Ko e hā ʻoku mou fai ai ʻaia ʻoku ʻikai ngofua ke fai ʻi he ʻaho Sāpate?”
3 Iar Isus, răspunzând, le-a zis: Nu ați citit deloc aceasta, ce a făcut David când a flămânzit el și cei ce erau cu el?
Pea leaange ʻa Sisu, ʻo pehē kiate kinautolu, “Naʻe ʻikai te mou lau ʻaia naʻe fai ʻe Tevita, ʻi heʻene fiekaia, mo kinautolu naʻe ʻiate ia;
4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile punerii înainte și a dat și celor ce erau cu el; ceea ce nu este legiuit decât numai preoților să mănânce?
ʻA ʻene hū ki he fale ʻoe ʻOtua, pea ne toʻo ʻo kai ʻae mā ʻoe ʻao, pea ʻange foki kiate kinautolu naʻe ʻiate ia; ʻaia ʻoku ʻikai ngofua ke kai [ai ]ka ko e kau taulaʻeiki pe?”
5 Și le-a spus: Fiul omului este Domn și al sabatului.
Mo ne pehē kiate kinautolu, “Ko e Foha ʻoe tangata ko e ʻEiki foki ia ʻoe Sāpate.”
6 Și s-a întâmplat și în alt sabat, că a intrat în sinagogă și îi învăța; și acolo era un om a cărui mână dreaptă era uscată.
Pea ʻi he hoko ki he Sāpate foki ʻe taha, naʻe hū ia ki he falelotu ʻo ako ai: pea naʻe ʻi ai ʻae tangata kuo mate hono nima toʻomataʻu.
7 Și scribii și fariseii îl pândeau, dacă va vindeca în sabat; ca să găsească o acuzație împotriva lui.
Pea lamasi ia ʻe he kau tangata tohi mo e kau Fālesi, pe te ne fakamoʻui ia ʻi he [ʻaho ]Sāpate; koeʻuhi ke nau ʻilo ha meʻa ke talakoviʻi ai ia.
8 Dar el le știa gândurile și a spus omului care avea mâna uscată: Ridică-te și stai în picioare în mijloc. Iar el s-a sculat și a stat în picioare.
Ka naʻe ʻilo ʻe ia ʻenau mahalo, pea ne pehē ki he tangata naʻe nima mate, “Tuʻu hake, ʻo tuʻu mai ki loto. Pea naʻe tuʻu hake ia, ʻo tuʻu [ʻi ai].”
9 Atunci Isus le-a spus: Vă voi întreba ceva. Este legiuit în sabate a face bine, ori a face rău? A salva viața sau a o nimici?
Pea toki pehē atu ʻe Sisu kiate kinautolu, “Te u fehuʻi kiate kimoutolu ki he meʻa ʻe taha; Ko e hā ʻoku ngofua ke fai ʻi he ʻaho Sāpate, ko e lelei pe ko e kovi! Ko e fakamoʻui pe ko e tāmateʻi?”
10 Și, uitându-se împrejur peste ei toți, a spus omului: Întinde-ți mâna. Iar el așa a făcut; și mâna lui a fost refăcută complet, ca cealaltă.
Pea naʻe vakai folia ʻe ia ʻakinautolu kotoa pē, pea pehē ʻe ia ki he tangata, “Mafao atu ho nima.” Pea ne fai ia: pea moʻui hono nima ʻo hangē ko [hono nima ]ʻe taha.
11 Iar ei s-au umplut de nebunie; și au vorbit îndeaproape unii cu alții ce să îi facă lui Isus.
Ka naʻe mātuʻaki lili ʻakinautolu: ʻonau fakakaukau pe ko e hā te nau fai kia Sisu.
12 Și s-a întâmplat în zilele acelea, că el s-a dus pe un munte să se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Pea pehē, ʻi he ngaahi ʻaho ko ia naʻe ʻalu hake ia ki ha moʻunga ke lotu, pea lotu ai pe ia ki he ʻOtua ʻi he pō ʻo ʻaho.
13 Și când s-a făcut ziuă, a chemat la el pe discipolii săi; și dintre ei a ales doisprezece, pe care i-a numit și apostoli;
Pea kuo ʻaho hake, pea ne ui kiate ia ʻa ʻene kau ākonga; pea naʻa ne fili ʻiate kinautolu ʻae toko hongofulu ma toko ua, ʻaia foki naʻa ne fakahingoa ko e kau ʻaposetolo;
14 Pe Simon (pe care l-a numit și Petru) și pe Andrei, fratele lui; pe Iacov și pe Ioan, pe Filip și pe Bartolomeu;
Ko Saimone, (naʻa ne fakahingoa ko Pita, ) mo ʻAnitelū ko hono tokoua, mo Semisi, mo Sione, mo Filipe, mo Pātolomiu,
15 Pe Matei și pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu, și pe Simon, numit Zelotes,
Mo Mātiu, mo Tōmasi, mo Semisi ko e foha ʻo ʻAlefiusi, mo Saimone ʻoku ui ko Selote,
16 Pe Iuda, fratele lui Iacov; și pe Iuda Iscariot, care era și trădătorul.
Mo Siutasi [ko e tokoua ]ʻo Semisi, mo Siutasi ʻIsikaliote, ʻaia foki ko e lavaki.
17 Și el a coborât cu ei și a stat în picioare în câmp și mulțimea discipolilor lui și o mare mulțime de oameni din toată Iudeea și din Ierusalim și de pe lângă țărmul Tirului și al Sidonului, care au venit să îl audă și să fie vindecați de bolile lor,
Pea naʻe ʻalu hifo ia mo kinautolu, ʻo tuʻu ʻi he potu tafangafanga, fakataha mo ʻene kau ākonga, pea naʻe haʻu ʻae kakai tokolahi ʻaupito mei Siutea kotoa pē mo Selūsalema, mo e matātahi ʻo Taia mo Saitoni, ke nau fanongo kiate ia, mo moʻui mei honau ngaahi mahaki;
18 Și cei chinuiți de duhuri necurate și erau vindecați.
Pea mo kinautolu naʻe mamahi ʻi he kau laumālie ʻuli: pea naʻe fakamoʻui ʻakinautolu.
19 Și toată mulțimea căuta să îl atingă, pentru că din el ieșea o putere și îi vindeca pe toți.
Pea holi ʻae kakai kotoa pē ke nau ala kiate ia: he naʻe ʻalu ʻiate ia ʻae mālohi, ʻo fakamoʻui kotoa pē.
20 Și el și-a ridicat ochii spre discipolii săi și a spus: Binecuvântați sunteți voi, cei săraci, pentru că a voastră este împărăția lui Dumnezeu.
Pea tangaki hake ʻe ia hono mata ki heʻene kau ākonga, ʻo ne pehē, “ʻOku monūʻia ʻakimoutolu ʻoku masiva; He ʻoku ʻomoutolu ʻae puleʻanga ʻoe ʻOtua.
21 Binecuvântați sunteți voi, care flămânziți acum, pentru că veți fi săturați. Binecuvântați sunteți voi, care plângeți acum, pentru că veți râde.
“ʻOku monūʻia ʻakimoutolu ʻoku fiekaia ni: Koeʻuhi ʻe fakamākona ʻakimoutolu. ʻOku monūʻia ʻakimoutolu ʻoku tangi ni: He te mou kata.
22 Binecuvântați sunteți voi, când oamenii vă vor urî și când vă vor exclude și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca rău, datorită Fiului omului.
“ʻOku monūʻia ʻakimoutolu ʻoka fehiʻa ʻae kakai kiate kimoutolu, Mo fakamavaheʻi ʻakimoutolu [meiate kinautolu], ʻO taukae [kiate kimoutolu], Pea lī kituʻa homou hingoa ʻo hangē ko e kovi, Koeʻuhi ko e Foha ʻoe tangata.
23 Bucurați-vă în acea zi și săltați de veselie; căci iată, răsplata voastră este mare în cer; fiindcă tot așa au făcut părinții lor cu profeții.
Mou fiefia ʻi he ʻaho ko ia, Pea hopohopo ʻi he fiefia: Vakai, he ʻoku lahi hoʻomou totongi ʻi he langi: He naʻe fai pehē ʻenau ngaahi tamai ki he kau palōfita.
24 Dar vai vouă, care sunteți bogați! Pentru că v-ați primit mângâierea.
“Kae malaʻia ʻakimoutolu ʻoku koloaʻia! He kuo mou maʻu hoʻomou fiemālie.
25 Vai vouă, care sunteți sătui! Pentru că veți flămânzi. Vai vouă, care râdeți acum! Pentru că veți jeli și veți plânge.
“ʻE malaʻia ʻakimoutolu ʻoku mākona! He te mou fiekaia. ʻE malaʻia ʻakimoutolu ʻoku kata ni! He te mou tangi mo tangilāulau.
26 Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine! Fiindcă astfel au făcut părinții lor cu profeții falși.
“ʻE malaʻia ʻakimoutolu ʻoka lauʻi lelei ʻakimoutolu ʻe he kakai kotoa pē! He naʻe fai pehē ʻa ʻenau ngaahi tamai ki he kau palōfita kākā.
27 Dar vă spun vouă care ascultați: Iubiți pe dușmanii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
“Ka ʻoku ou tala atu kiate kimoutolu ʻoku fanongo, ʻofa ki homou ngaahi fili, fai lelei kiate kinautolu ʻoku fehiʻa kiate kimoutolu.
28 Binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei care vă folosesc cu dispreț.
Tāpuakiʻi ʻakinautolu ʻoku kapeʻi ʻakimoutolu, pea hūfia ʻakinautolu ʻoku fakakoviʻi ʻakimoutolu.
29 Și celui ce te bate peste obraz, oferă-i și pe celălalt; și celui ce îți ia haina nu îi opri nici cămașa.
Pea ko ia ʻoku ne sipiʻi koe ʻi ho kouʻahe ʻe taha, fulihi [kiate ia ho kouʻahe ]ʻe taha; pea mo ia ʻoku ne ʻave ho pulupulu, ʻoua naʻa taʻofi [ʻene ʻave ]mo ho kofutuʻa.
30 Și dă fiecăruia ce îți cere, și de la cel ce îți ia bunurile tale nu cere înapoi.
Foaki kiate ia fulipē ʻoku kole kiate koe; pea ko ia ʻoku ne ʻave hoʻo koloa ʻoua naʻa [toe ]kole [ia].
31 Și cum doriți să vă facă oamenii, faceți-le și voi la fel.
Pea ko ia te mou loto ke fai ʻe he kakai kiate kimoutolu, ko ia pe foki te mou fai kiate kinautolu.
32 Și, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc.
“He kapau ʻoku mou ʻofa kiate kinautolu [pe ]ʻoku ʻofa mai kiate kimoutolu, ko e hā ʻae fakafetaʻi ʻoku mou maʻu? He ʻoku ʻofa mai ʻae kau angahala kiate kinautolu ʻoku ʻofa ange kiate kinautolu.
33 Și dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii fac la fel.
Pea kapau ʻoku mou fai lelei kiate kinautolu [pe ]ʻoku fai lelei kiate kimoutolu, ko e hā ʻae fakafetaʻi ʻoku mou maʻu? He ʻoku fai pehē ʻe he kau angahala.
34 Și dacă dați cu împrumut acelora de la care sperați să primiți înapoi, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să primească înapoi cât au dat.
Pea kapau ʻoku mou ʻatu meʻa [kiate kinautolu pe ]ʻoku mou ʻamanaki ke maʻu mei ai, ko e hā ʻae fakafetaʻi te mou maʻu? He ʻoku ʻatu meʻa ʻae kau angahala ki he kau angahala, ke [toe ]maʻu hono tatau.
35 Totuși, iubiți pe dușmanii voștri și faceți bine și împrumutați fără să sperați nimic înapoi; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt; fiindcă el este bun cu cei nemulțumitori și cu cei răi.
Ka mou ʻofa ki homou ngaahi fili, pea fai lelei, mo ʻatu meʻa, ʻi he taʻeʻamanaki ke toe maʻu; pea ʻe lahi ai hoʻomou totongi pea ʻe ui ʻakimoutolu ko e fānau ʻae Fungani Māʻolunga: he ʻoku angalelei ia ki he taʻefakafetaʻi pea mo e kovi.
36 De aceea fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv.
Ko ia mou manavaʻofa, ʻo hangē foki ko e manavaʻofa ʻa hoʻomou Tamai.
37 Nu judecați și nu veți fi judecați; nu condamnați și nu veți fi condamnați; iertați și veți fi iertați;
“ʻOua ʻe fakamaau, pea ʻe ʻikai fakamaauʻi ʻakimoutolu: ʻoua naʻa fakahalaia, pea ʻe ʻikai fakahalaia ʻakimoutolu: mou fakamolemole, pea ʻe fakamolemolea ʻakimoutolu:
38 Dați și vi se va da; o măsură bună, îndesată și scuturată și vărsându-se pe deasupra, oamenii vă vor turna în sân. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.
Foaki, pea ʻe foaki ia kiate kimoutolu; ko e fua lahi, kuo faʻo lolo hifo, ʻo lulu fakataha, pea fonu mahuohua, ʻe ʻatu ki homou fatafata. He ko e fuofua ko ia te mou fua ʻaki, ʻe toe fua ʻaki ia kiate kimoutolu.”
39 Și le-a spus o parabolă: Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
Pea naʻa ne lea ʻaki ʻae fakatātā kiate kinautolu, “ʻE faʻa taki ʻe he kui ʻae kui? ʻIkai te na tō fakatouʻosi ki he luo?”
40 Discipolul nu este mai presus de învățătorul lui; dar fiecare discipol desăvârșit va fi ca învățătorul lui.
ʻOku ʻikai lahi hake ʻae ākonga ʻi heʻene akonaki: ka ko ia kotoa pē ʻoku haohaoa ʻe hangē ia ko ʻene akonaki.
41 Și de ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu iei în considerare bârna din propriul tău ochi?
“Pea ko e hā ʻoku ke tokanga ai ki he malamalaʻi ʻakau ʻi he mata ʻo ho kāinga, ka ʻoku ʻikai te ke ʻilo ʻae fuʻu ʻakau ʻoku ʻi ho mata?
42 Sau cum poți spune fratelui tău: Frate, lasă-mă să scot paiul care este în ochiul tău, pe când, tu însuți nu vezi bârna care este în propriul tău ochi? Fățarnicule, scoate întâi bârna din propriul tău ochi și atunci vei vedea clar să scoți paiul care este în ochiul fratelui tău.
Pea ʻe fēfē haʻo faʻa pehē ki ho kāinga, ‘Kāinga, tuku mai ke u toʻo ʻae malamalaʻi ʻakau ʻoku ʻi ho mata,’ ka ʻoku ʻikai te ke ʻilo ʻae fuʻu ʻakau ʻoku ʻi ho mata? Ko e mālualoi koe, tomuʻa lī ʻae fuʻu ʻakau mei ho mata, pea te ke toki ʻilo totonu ke toʻo mai ʻae malamalaʻi ʻakau mei he mata ʻo ho kāinga.
43 Fiindcă un pom bun nu face rod stricat; niciun pom stricat nu face rod bun.
“He ʻoku ʻikai ha ʻakau lelei ʻe tupu ai ʻae fua kovi; pe ha ʻakau kovi ʻe tupu ai ʻae fua lelei.
44 Fiindcă fiecare pom este cunoscut după rodul lui. Fiindcă nu se strâng smochine din spini, nici nu se adună struguri din mărăcini.
He ʻoku ʻilo ʻae ʻakau kotoa pē ʻi hono fua ʻoʻona. He ʻoku ʻikai toli ʻe he kakai ʻae fiki ʻi he ʻakau talatala, pe ko e fua ʻoe vaine ʻi he talatalaʻāmoa.
45 Un om bun, din tezaurul bun al inimii lui, scoate ce este bun; și un om rău, din tezaurul rău al inimii lui scoate ce este rău; fiindcă din abundența inimii vorbește gura lui.
ʻOku ʻomi ʻe he tangata angalelei ʻaia ʻoku lelei mei he koloa lelei ʻi hono loto; pea ʻoku ʻomi ʻe he tangata angakovi ʻaia ʻoku kovi mei he koloa kovi ʻi hono loto: he ʻoku lea ʻa hono ngutu mei he meʻa lahi ʻoe loto.
46 Dar de ce mă chemați: Doamne, Doamne și nu faceți cele ce [vă] spun?
“Pea ko e hā ʻoku mou ui ai au, ‘ʻEiki, ʻEiki,’ kae ʻikai fai ʻae ngaahi meʻa ʻoku ou tala?
47 Oricine vine la mine și aude cuvintele mele și le face, vă voi arăta cu cine se aseamănă;
Pea ko ia fulipē ʻoku haʻu kiate au, ʻo fanongo ki heʻeku ngaahi lea, mo fai ki ai, te u fakahā kiate kimoutolu hono tatau:
48 Este asemenea unui om care a zidit o casă și a săpat adânc și a așezat temelia pe o stâncă; și când a venit potopul, șuvoiul a bătut violent peste casa aceea și nu a putut să o clatine, pentru că a fost fondată pe stâncă.
ʻOku tatau ia mo e tangata naʻe langa ʻae fale, pea keli māʻulalo, ʻo ne ai hono tuʻunga ki he [funga maka]; pea ʻi he tupu ʻae vaitafe, pea ʻoho mālohi ʻae vai ki he fale ko ia, naʻe ʻikai ngaue ia; he naʻe fokotuʻu ia ki he maka.
49 Dar cel ce aude și nu face, este asemenea unui om care, fără temelie, a zidit o casă pe pământ, împotriva căreia șuvoiul a bătut violent și imediat a căzut; și ruina acelei case a fost mare.
Ka ko ia ʻoku fanongo, kae ʻikai fai [ki ai], ʻoku tatau ia mo e tangata naʻe langa ʻae fale ʻi he kelekele taʻehatuʻunga; pea naʻe ʻoho mālohi ʻae vai ki ai, pea holo leva ia; pea ko e maumau ʻoe fale ko ia ko e meʻa lahi.”
