Luca 6
1 Și s-a întâmplat în al doilea sabat după primul, că el trecea prin lanuri; și discipolii lui smulgeau spice, le frecau în mâini și mâncau.
AND it came to pass on the sabbath after the second day of the passover, that he was passing through the cornfields; and the disciples plucked the ears of corn, and did eat, rubbing them out in their hands.
2 Și unii dintre farisei le-au spus: De ce faceți ce nu este legiuit să faceți în sabate?
Then said some of the Pharisees unto them, Why do ye that which is not lawful on the sabbath-day?
3 Iar Isus, răspunzând, le-a zis: Nu ați citit deloc aceasta, ce a făcut David când a flămânzit el și cei ce erau cu el?
And Jesus answering said to them; Have ye never read what David did, when he was hungry, and those who were with him?
4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile punerii înainte și a dat și celor ce erau cu el; ceea ce nu este legiuit decât numai preoților să mănânce?
how he entered into the house of God, and took the loaves of shew-bread, and did eat, and gave also to those who were with him; which it was not lawful for any to eat, but the priests alone?
5 Și le-a spus: Fiul omului este Domn și al sabatului.
And he said, The Son of man is Lord also of the sabbath-day.
6 Și s-a întâmplat și în alt sabat, că a intrat în sinagogă și îi învăța; și acolo era un om a cărui mână dreaptă era uscată.
And it came to pass on another sabbath, that he entered into the synagogue and taught: and a man was there, and his right hand was shrunk.
7 Și scribii și fariseii îl pândeau, dacă va vindeca în sabat; ca să găsească o acuzație împotriva lui.
Then the scribes and Pharisees watched him, if he would heal on the sabbath-day, that they might find an accusation against him.
8 Dar el le știa gândurile și a spus omului care avea mâna uscată: Ridică-te și stai în picioare în mijloc. Iar el s-a sculat și a stat în picioare.
Now he knew their thoughts, and said to the man who had the withered hand, Rise, and stand in the midst. And he arose, and stood up.
9 Atunci Isus le-a spus: Vă voi întreba ceva. Este legiuit în sabate a face bine, ori a face rău? A salva viața sau a o nimici?
Then said Jesus unto them, I will ask you a question; Is it lawful to do good on the sabbath-day, or to do evil? to preserve life or to destroy it?
10 Și, uitându-se împrejur peste ei toți, a spus omului: Întinde-ți mâna. Iar el așa a făcut; și mâna lui a fost refăcută complet, ca cealaltă.
And looking round upon them all, he said to the man, Stretch out thine hand; and he did so: and his hand was restored sound as the other.
11 Iar ei s-au umplut de nebunie; și au vorbit îndeaproape unii cu alții ce să îi facă lui Isus.
But they were filled with madness, and talked earnestly to each other what they could do to Jesus.
12 Și s-a întâmplat în zilele acelea, că el s-a dus pe un munte să se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Now it came to pass in those days, that he went out into a mountain to pray and continued all night in an oratory of God.
13 Și când s-a făcut ziuă, a chemat la el pe discipolii săi; și dintre ei a ales doisprezece, pe care i-a numit și apostoli;
And when it was day, he called his disciples to him; and elected from them twelve, whom he named Apostles:
14 Pe Simon (pe care l-a numit și Petru) și pe Andrei, fratele lui; pe Iacov și pe Ioan, pe Filip și pe Bartolomeu;
Simon, whom he also called Peter, and Andrew his brother, James and John, Philip and Bartholomew,
15 Pe Matei și pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu, și pe Simon, numit Zelotes,
Matthew and Thomas, James son of Alpheus, and Simon called the Zealous,
16 Pe Iuda, fratele lui Iacov; și pe Iuda Iscariot, care era și trădătorul.
Jude the brother of James, and Judas Iscariot, who also was the traitor.
17 Și el a coborât cu ei și a stat în picioare în câmp și mulțimea discipolilor lui și o mare mulțime de oameni din toată Iudeea și din Ierusalim și de pe lângă țărmul Tirului și al Sidonului, care au venit să îl audă și să fie vindecați de bolile lor,
And coming down with them, he stood on a level spot: and the crowd of his disciples, and a vast multitude of people from all Judea and Jerusalem, and the sea coast of Tyre and Sidon, who came to hear him, and to be healed of their diseases;
18 Și cei chinuiți de duhuri necurate și erau vindecați.
and they who were disturbed with unclean spirits: and they were cured.
19 Și toată mulțimea căuta să îl atingă, pentru că din el ieșea o putere și îi vindeca pe toți.
And all the multitude strove to touch him, for there went virtue out of him, and healed them all.
20 Și el și-a ridicat ochii spre discipolii săi și a spus: Binecuvântați sunteți voi, cei săraci, pentru că a voastră este împărăția lui Dumnezeu.
And he lifted up his eyes on his disciples, and said, Blessed are ye poor, for yours is the kingdom of God.
21 Binecuvântați sunteți voi, care flămânziți acum, pentru că veți fi săturați. Binecuvântați sunteți voi, care plângeți acum, pentru că veți râde.
Blessed are ye who hunger now, for ye shall be filled. Blessed are ye that weep now, for ye shall laugh.
22 Binecuvântați sunteți voi, când oamenii vă vor urî și când vă vor exclude și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca rău, datorită Fiului omului.
Blessed are ye, when men shall hate you, and when they shall separate you from them, and shall revile you, and shall cast out your name as evil, for the Son of man’s sake.
23 Bucurați-vă în acea zi și săltați de veselie; căci iată, răsplata voastră este mare în cer; fiindcă tot așa au făcut părinții lor cu profeții.
Rejoice in that day, and leap for joy; for, lo! your reward is great in heaven: for after the same manner did your fathers to the prophets.
24 Dar vai vouă, care sunteți bogați! Pentru că v-ați primit mângâierea.
But wo unto you who are rich! for ye have received your consolation.
25 Vai vouă, care sunteți sătui! Pentru că veți flămânzi. Vai vouă, care râdeți acum! Pentru că veți jeli și veți plânge.
Wo unto you who are full! for ye shall hunger. Wo unto you who laugh now! for ye shall mourn and weep.
26 Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine! Fiindcă astfel au făcut părinții lor cu profeții falși.
Wo unto you, when men shall speak well of you! for just so did their fathers of the false prophets.
27 Dar vă spun vouă care ascultați: Iubiți pe dușmanii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
But I say to you who hear, Love your enemies, do good to those who hate you;
28 Binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei care vă folosesc cu dispreț.
bless those who curse you, and pray for those who wantonly insult you.
29 Și celui ce te bate peste obraz, oferă-i și pe celălalt; și celui ce îți ia haina nu îi opri nici cămașa.
To him that smiteth thee on the cheek, offer the other also; and from him who would take from thee thy cloak, withhold not thy coat also.
30 Și dă fiecăruia ce îți cere, și de la cel ce îți ia bunurile tale nu cere înapoi.
And give to every one that asketh thee; and from him who would take thy goods, demand them not again.
31 Și cum doriți să vă facă oamenii, faceți-le și voi la fel.
And as ye would that men should do unto you, do ye also to them in like manner.
32 Și, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc.
And if ye love them that love you, what thanks are due to you? for even sinners love those who love them.
33 Și dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii fac la fel.
And if ye do good to them who do good to you, what thanks have ye? do not even sinners the same thing?
34 Și dacă dați cu împrumut acelora de la care sperați să primiți înapoi, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să primească înapoi cât au dat.
And if ye lend to those, from whom ye hope to receive back again, what thanks are due to you? for sinners lend to sinners, that they may receive an equivalent.
35 Totuși, iubiți pe dușmanii voștri și faceți bine și împrumutați fără să sperați nimic înapoi; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt; fiindcă el este bun cu cei nemulțumitori și cu cei răi.
But love your enemies, and do good and lend, hoping for nothing in return: and your reward shall be great, and ye shall be the children of the Most High; for he is kind unto the unthankful and to the wicked.
36 De aceea fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv.
Be ye therefore compassionate, as also your Father is compassionate.
37 Nu judecați și nu veți fi judecați; nu condamnați și nu veți fi condamnați; iertați și veți fi iertați;
And judge not, that ye be not judged: condemn not, and ye shall not be condemned:
38 Dați și vi se va da; o măsură bună, îndesată și scuturată și vărsându-se pe deasupra, oamenii vă vor turna în sân. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.
give, and there shall be given unto you; good measure pressed down, and shook, and running over, shall they give into your lap. For with what measure ye mete, it shall be measured back to you again.
39 Și le-a spus o parabolă: Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
And he spake a parable unto them, Can the blind lead the blind? will they not both fall into the pit?
40 Discipolul nu este mai presus de învățătorul lui; dar fiecare discipol desăvârșit va fi ca învățătorul lui.
The disciple is not above his teacher; but every one who is completely taught shall be as his master.
41 Și de ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu iei în considerare bârna din propriul tău ochi?
But why beholdest thou the mote which is in thy brother’s eye, but observest not the beam which is in thine own eye?
42 Sau cum poți spune fratelui tău: Frate, lasă-mă să scot paiul care este în ochiul tău, pe când, tu însuți nu vezi bârna care este în propriul tău ochi? Fățarnicule, scoate întâi bârna din propriul tău ochi și atunci vei vedea clar să scoți paiul care este în ochiul fratelui tău.
Or how canst thou say to thy brother, Brother, permit me to take off the mote which is on thine eye, not seeing thyself the beam in thine own eye? Thou hypocrite! cast out the beam which is in thine eye, and then shalt thou see distinctly to take off the mote which is in thy brother’s eye.
43 Fiindcă un pom bun nu face rod stricat; niciun pom stricat nu face rod bun.
For there is no good tree which produceth fruit of a bad quality; neither doth a tree of a bad sort produce good fruit.
44 Fiindcă fiecare pom este cunoscut după rodul lui. Fiindcă nu se strâng smochine din spini, nici nu se adună struguri din mărăcini.
Every tree is known by its own peculiar fruit. For men do not gather figs from off thorns, nor do they gather from the bramble a bunch of grapes.
45 Un om bun, din tezaurul bun al inimii lui, scoate ce este bun; și un om rău, din tezaurul rău al inimii lui scoate ce este rău; fiindcă din abundența inimii vorbește gura lui.
A good man, out of the good treasure of his heart, produceth what is good; and a wicked man, from the evil treasure in his heart, produceth that which is evil: for out of the abundance of the heart the mouth speaketh.
46 Dar de ce mă chemați: Doamne, Doamne și nu faceți cele ce [vă] spun?
And why call ye me, Lord, Lord, and do not the things which I say?
47 Oricine vine la mine și aude cuvintele mele și le face, vă voi arăta cu cine se aseamănă;
Every one who cometh to me, and heareth my words, and puts them in practice, I will shew you to whom he is like:
48 Este asemenea unui om care a zidit o casă și a săpat adânc și a așezat temelia pe o stâncă; și când a venit potopul, șuvoiul a bătut violent peste casa aceea și nu a putut să o clatine, pentru că a fost fondată pe stâncă.
he is like to a man, building a house, who digged, and sunk deep, and laid the foundation on a rock; and when there was a flood, the river rushed violently against that house, and was not of force to shake it, for it was founded on a rock.
49 Dar cel ce aude și nu face, este asemenea unui om care, fără temelie, a zidit o casă pe pământ, împotriva căreia șuvoiul a bătut violent și imediat a căzut; și ruina acelei case a fost mare.
But he that heareth, and doth not practice, is like a man who built his house on the earth without a foundation; against which the river rushed violently, and immediately it fell; and the crash of the fall of that house was great.
