Luca 6
1 Și s-a întâmplat în al doilea sabat după primul, că el trecea prin lanuri; și discipolii lui smulgeau spice, le frecau în mâini și mâncau.
And it came to pass on the second Sabbath, He was going through the cornfields; and His disciples were plucking the ears, and eating, shelling them out with their hands.
2 Și unii dintre farisei le-au spus: De ce faceți ce nu este legiuit să faceți în sabate?
And certain ones of the Pharisees said to them, Why are you doing that which is not lawful to do on the Sabbath?
3 Iar Isus, răspunzând, le-a zis: Nu ați citit deloc aceasta, ce a făcut David când a flămânzit el și cei ce erau cu el?
Jesus responded and said to them, Have ye not read what David did, when he was hungry, and those being with him?
4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile punerii înainte și a dat și celor ce erau cu el; ceea ce nu este legiuit decât numai preoților să mănânce?
How he entered into the house of God, and how he took the shewbread, and ate it, and gave it to those with him; which is not lawful to eat, except the priests only?
5 Și le-a spus: Fiul omului este Domn și al sabatului.
And He said to them, The Son of man is Lord of the Sabbath also.
6 Și s-a întâmplat și în alt sabat, că a intrat în sinagogă și îi învăța; și acolo era un om a cărui mână dreaptă era uscată.
And it came to pass on another Sabbath, that He came into the synagogue and taught, and a man was there, whose right hand was withered.
7 Și scribii și fariseii îl pândeau, dacă va vindeca în sabat; ca să găsească o acuzație împotriva lui.
And the scribes and Pharisees were watching Him, if He will heal him on the Sabbath, in order that they may find accusation against Him.
8 Dar el le știa gândurile și a spus omului care avea mâna uscată: Ridică-te și stai în picioare în mijloc. Iar el s-a sculat și a stat în picioare.
But He knew their thoughts, and said to the man having the withered hand, Rise up, and stand in the midst; and he having arisen stood.
9 Atunci Isus le-a spus: Vă voi întreba ceva. Este legiuit în sabate a face bine, ori a face rău? A salva viața sau a o nimici?
And Jesus said to them, I will ask you; What is lawful on the Sabbath; to do good, or to do evil? to save life, or to destroy?
10 Și, uitându-se împrejur peste ei toți, a spus omului: Întinde-ți mâna. Iar el așa a făcut; și mâna lui a fost refăcută complet, ca cealaltă.
And looking around upon them all, He said to him, Reach forth thy hand. And he did so: and his hand was restored.
11 Iar ei s-au umplut de nebunie; și au vorbit îndeaproape unii cu alții ce să îi facă lui Isus.
And they were filled with rage; and they were talking one to another what they might do to Jesus.
12 Și s-a întâmplat în zilele acelea, că el s-a dus pe un munte să se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
And it came to pass in those days, that He went out into the mountain to pray; and was there through the night in the prayer of God.
13 Și când s-a făcut ziuă, a chemat la el pe discipolii săi; și dintre ei a ales doisprezece, pe care i-a numit și apostoli;
And when it was day, He called His disciples to Him: and having chosen twelve from them, whom He also named apostles;
14 Pe Simon (pe care l-a numit și Petru) și pe Andrei, fratele lui; pe Iacov și pe Ioan, pe Filip și pe Bartolomeu;
Simon, whom He also named Peter, and Andrew his brother, James and John. Philip and Bartholomew,
15 Pe Matei și pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu, și pe Simon, numit Zelotes,
Matthew and Thomas, James the son of Alpheus, and Simon called the Zealot;
16 Pe Iuda, fratele lui Iacov; și pe Iuda Iscariot, care era și trădătorul.
and Judas the brother of James, and Judas Iscariot, who also became His betrayer.
17 Și el a coborât cu ei și a stat în picioare în câmp și mulțimea discipolilor lui și o mare mulțime de oameni din toată Iudeea și din Ierusalim și de pe lângă țărmul Tirului și al Sidonului, care au venit să îl audă și să fie vindecați de bolile lor,
And having come down with them, He stood upon a level place, and a great multitude of His disciples, and a great crowd of people from all Judea and Jerusalem, and Tyre and Sidon by the sea, who came to hear Him, and to be healed of their diseases;
18 Și cei chinuiți de duhuri necurate și erau vindecați.
and those troubled by unclean spirits; and they were getting healed.
19 Și toată mulțimea căuta să îl atingă, pentru că din el ieșea o putere și îi vindeca pe toți.
And the whole multitude sought to touch Him: because power was going out from Him, and was healing all.
20 Și el și-a ridicat ochii spre discipolii săi și a spus: Binecuvântați sunteți voi, cei săraci, pentru că a voastră este împărăția lui Dumnezeu.
And He lifting up His eyes to His disciples, said, Blessed are ye poor: because the kingdom of God is yours.
21 Binecuvântați sunteți voi, care flămânziți acum, pentru că veți fi săturați. Binecuvântați sunteți voi, care plângeți acum, pentru că veți râde.
Blessed are ye who hunger now: because ye shall be filled. Blessed are ye who weep now: because ye shall laugh.
22 Binecuvântați sunteți voi, când oamenii vă vor urî și când vă vor exclude și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca rău, datorită Fiului omului.
Blessed are ye, when the people may hate you, and when they may separate you, and cast out your name as evil, for the sake of the Son of man.
23 Bucurați-vă în acea zi și săltați de veselie; căci iată, răsplata voastră este mare în cer; fiindcă tot așa au făcut părinții lor cu profeții.
Rejoice in that day, and leap for joy: for behold your reward in heaven is great: for according to these things were their fathers accustomed to do to the prophets.
24 Dar vai vouă, care sunteți bogați! Pentru că v-ați primit mângâierea.
Moreover woe unto you rich! because you exhaust your reward.
25 Vai vouă, care sunteți sătui! Pentru că veți flămânzi. Vai vouă, care râdeți acum! Pentru că veți jeli și veți plânge.
Woe unto you who are full! because you shall hunger. Woe unto you who are now laughing because you shall weep and mourn.
26 Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine! Fiindcă astfel au făcut părinții lor cu profeții falși.
Woe unto you when all the people may speak well of you! because according to the same things their fathers were accustomed to do to the false prophets.
27 Dar vă spun vouă care ascultați: Iubiți pe dușmanii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
But I say unto you that hear, Love your enemies with divine love, and do good to those that hate you,
28 Binecuvântați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei care vă folosesc cu dispreț.
bless those who curse you, and pray for those who despitefully use you.
29 Și celui ce te bate peste obraz, oferă-i și pe celălalt; și celui ce îți ia haina nu îi opri nici cămașa.
To the one smiting thee on the cheek turn the other also; and from the one taking away thy cloak do not withhold even the coat.
30 Și dă fiecăruia ce îți cere, și de la cel ce îți ia bunurile tale nu cere înapoi.
Give to every one asking thee, and turn not away from the one taking thy possessions,
31 Și cum doriți să vă facă oamenii, faceți-le și voi la fel.
And as you wish that the people may do unto you, do ye unto them even likewise.
32 Și, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc.
If you love those who love you, what grace is there to you? for even sinners love those who love them.
33 Și dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii fac la fel.
And if you may do good to those doing good to you, what grace is there to you? for sinners also do the same.
34 Și dacă dați cu împrumut acelora de la care sperați să primiți înapoi, ce mulțumire aveți voi? Fiindcă și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să primească înapoi cât au dat.
And if you may lend to those from whom you may hope to receive, what grace is there to you? for sinners lend to sinners, that they may receive back the equivalent.
35 Totuși, iubiți pe dușmanii voștri și faceți bine și împrumutați fără să sperați nimic înapoi; și răsplata voastră va fi mare și veți fi copiii Celui Preaînalt; fiindcă el este bun cu cei nemulțumitori și cu cei răi.
Moreover love your enemies, and do good, and lend, hoping nothing in return; and your reward shall be great, and you shall be the sons of the Highest: because He is good to the ungrateful and wicked.
36 De aceea fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv.
Therefore be ye merciful, as your Father is indeed merciful.
37 Nu judecați și nu veți fi judecați; nu condamnați și nu veți fi condamnați; iertați și veți fi iertați;
And criticise not, and you can not be criticised. Condemn not, and you can not be condemned.
38 Dați și vi se va da; o măsură bună, îndesată și scuturată și vărsându-se pe deasupra, oamenii vă vor turna în sân. Căci cu aceeași măsură cu care măsurați, vi se va măsura înapoi.
Forgive, and you shall be forgiven: give, and it shall be given unto you; good measure, heaped up, and shaken down, and running over, they will give into your bosom. For with the same measure, which you measure, it will be measured unto you.
39 Și le-a spus o parabolă: Poate orbul să călăuzească pe orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
And He spoke a parable unto them, Whether is the blind able to lead the blind? will they not both fall into the ditch?
40 Discipolul nu este mai presus de învățătorul lui; dar fiecare discipol desăvârșit va fi ca învățătorul lui.
The disciple is not above his teacher; but every one having been made perfect shall be as his teacher.
41 Și de ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu iei în considerare bârna din propriul tău ochi?
But why do you see the mote which is in the eye of your brother, and do not recognize the beam which is in your own eye?
42 Sau cum poți spune fratelui tău: Frate, lasă-mă să scot paiul care este în ochiul tău, pe când, tu însuți nu vezi bârna care este în propriul tău ochi? Fățarnicule, scoate întâi bârna din propriul tău ochi și atunci vei vedea clar să scoți paiul care este în ochiul fratelui tău.
Or how are you able to say to your brother; Brother, permit me, I will cast out the mote which is in thine eye, yourself not seeing the beam which is in your own eye? O hypocrite, first cast out the beam from your own eye, and then you will see clearly to cast out the mote which is in the eye of your brother.
43 Fiindcă un pom bun nu face rod stricat; niciun pom stricat nu face rod bun.
For there is no beautiful tree producing corrupt fruit, nor corrupt tree producing beautiful fruit.
44 Fiindcă fiecare pom este cunoscut după rodul lui. Fiindcă nu se strâng smochine din spini, nici nu se adună struguri din mărăcini.
For every tree is known by its own fruit: for they do not gather figs from thorns, nor do they gather the grape-bunch from the bramble.
45 Un om bun, din tezaurul bun al inimii lui, scoate ce este bun; și un om rău, din tezaurul rău al inimii lui scoate ce este rău; fiindcă din abundența inimii vorbește gura lui.
The good man out of the good treasure of his heart brings forth the good; and the wicked man out of the wicked treasure of his heart brings forth that which is wicked: for out of the abundance of his heart his mouth speaks.
46 Dar de ce mă chemați: Doamne, Doamne și nu faceți cele ce [vă] spun?
But why do you call me Lord, Lord, and do not the things which I say?
47 Oricine vine la mine și aude cuvintele mele și le face, vă voi arăta cu cine se aseamănă;
Every one coming to me, and hearing my words, and doing the same, I will show you to whom he is like.
48 Este asemenea unui om care a zidit o casă și a săpat adânc și a așezat temelia pe o stâncă; și când a venit potopul, șuvoiul a bătut violent peste casa aceea și nu a putut să o clatine, pentru că a fost fondată pe stâncă.
He is like unto a man building a house, who dug and went down deep, and laid the foundation upon the rock: and there being a flood, the river broke against that house, and it was not able to shake it; for it was founded on the rock.
49 Dar cel ce aude și nu face, este asemenea unui om care, fără temelie, a zidit o casă pe pământ, împotriva căreia șuvoiul a bătut violent și imediat a căzut; și ruina acelei case a fost mare.
But the one hearing and not doing, is like unto a man building his house upon the ground without a foundation; against which the river broke, and it fell immediately, and great was the fall of that house.
