Luca 5
1 Și s-a întâmplat, pe când îl îmbulzeau oamenii ca să audă cuvântul lui Dumnezeu, că el stătea în picioare lângă lacul Ghenezaret,
Chiengʼ moro achiel, ka Yesu nochungo but nam mar Genesaret, kendo ji kochokore molwore ka giwinjo wach Nyasaye.
2 Și a văzut două corăbii stând lângă lac; iar pescarii ieșiseră din ele și [își] spălau plasele.
Noneno yiedhi ariyo e dho wath, mane owe kanyo gi jolupo mane luoko tondegi.
3 Și s-a urcat într-una din corăbii, care era a lui Simon, și l-a rugat să o depărteze puțin de țărm. Și a șezut și i-a învățat pe oameni din corabie.
Nodonjo ei achiel kuom yiedhigo, mane mar Simon, mi nokwaye mondo osiane yie matin oa e dho wath. Eka nobedo piny kendo puonjo ji ka enie yie.
4 Iar după ce a încetat să vorbească, i-a spus lui Simon: Depărteaz-o la adânc și coborâți-vă plasele pentru [a prinde] o mulțime de pește.
Kane osetieko wuoyo, nowachone Simon niya, “Kiew yie odhi e chuny pi kama tut, mondo uchik tondeu omak rech.”
5 Și Simon, răspunzând, i-a zis: Stăpâne, toată noaptea ne-am ostenit și nu am prins nimic; cu toate acestea, la cuvântul tău, voi coborî plasa.
Simon nodwoke niya, “Ruoth, wasetiyo matek otieno duto to ok wasemako gimoro. To nikech iwacho kamano, abiro chiko tonde.”
6 Și după ce au făcut aceasta, au prins o mare mulțime de pești; și li se rupea plasa.
Kane gisetimo kamano, negimako rech mangʼeny makoro tonde ne chako yiech.
7 Și au făcut semn părtașilor lor care erau în cealaltă corabie, să vină să îi ajute. Și au venit și au umplut amândouă corăbiile, încât au început să se scufunde.
Kuom mano, ne gigwelo jowetegi mane ni e yie machielo mondo obi okonygi, to kane gibiro to negipongʼo yiedhi ariyogo ma gichako nimo.
8 Când Simon Petru a văzut, a căzut la genunchii lui Isus, spunând: Pleacă de la mine, Doamne, fiindcă sunt un bărbat păcătos.
Kane Simon Petro oneno mani, nopodho e tiend Yesu, mowacho niya, “Dhiyo ia ira Ruoth, an ngʼat ma jaricho!”
9 Fiindcă era înmărmurit el și toți cei care erau cu el, datorită mulțimii de pești pe care îi prinseseră;
Nimar en kaachiel gi joma ne en-go duto nowuoro nikech rech mane gimako.
10 Și tot așa și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, care erau părtași cu Simon. Și Isus i-a spus lui Simon: Nu te teme; de acum încolo vei prinde oameni.
Kamano, Jakobo gi Johana ma yawuot Zebedi mane jotiyo gi Simon bende nowuoro. Eka Yesu nowachone Simon niya, “Kik iluor; chakre tinendeni ibiro bedo jaywa ji.”
11 Și după ce au tras corăbiile pe uscat, lăsând totul, l-au urmat.
Kuom mano negiketo yiedhigi oko e dho wath, negiweyo gik moko duto kendo ne giluwe.
12 Și s-a întâmplat, când era el într-una din cetăți, că iată, era acolo un bărbat plin de lepră; acesta, văzându-l pe Isus, a căzut cu fața la pământ și l-a implorat, spunând: Doamne, dacă voiești, mă poți curăți.
Kane Yesu ne nitie e achiel kuom mier, ngʼat moro ma dhoho omako dende duto nobiro ire, kane oneno Yesu, nopodho piny ka okulore e lowo kendo nosaye niya, “Ruoth, kiyie, to inyalo pwodha.”
13 Și întinzând mâna, l-a atins, spunând: Voiesc, fii curățit. Și îndată lepra s-a depărtat de la el.
Yesu norieyo bade momulo ngʼatno. Nowachone niya, “Ayie. Pwodhri!” Gikanyono dhoho noa kuome.
14 Și el i-a poruncit să nu spună nimănui: Ci du-te și arată-te preotului și oferă pentru curățirea ta după cum a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.
Eka Yesu nochike niya, “Kik inyis ngʼato wachni to dhiyo, mondo inyisri ne jadolo kendo ichiw misengini ma Musa nochiko nikech pwodhruokni, mondo obed ranyisi ne gin.”
15 Dar cu atât mai mult se răspândea faimă despre el; și mulțimi mari se adunau să îl asculte și să fie vindecate de către el de neputințele lor.
To kata kamano humbe nomedo landore moloyo, momiyo oganda mag ji nobiro winje kendo mondo ochang tuochegi.
16 Iar el s-a retras în pustie și s-a rugat.
To Yesu ne thoro dhiyo kuonde thim ma enie kende mondo olem.
17 Și s-a întâmplat într-una din zile, pe când îi învăța el, că erau farisei și învățători ai legii, șezând acolo, care veneau din fiecare sat al Galileii și Iudeii și din Ierusalim; și puterea Domnului era prezentă pentru a-i vindeca.
Chiengʼ moro kane opuonjo, jo-Farisai gi jopuonj chik, mane oa e mier duto mag Galili gi Judea kod Jerusalem, nobedo kanyono, to teko mar Ruoth ne ni kode mondo ochang jotuo.
18 Și iată, niște bărbați au adus într-un pat un om paralitic; și căutau [cum] să îl ducă înăuntru și să îl pună înaintea lui.
Jomoko nobiro kotingʼo ja-athany e par kendo negitemo mondo gitere ei ot mondo gikele e nyim Yesu.
19 Și după ce nu au găsit în ce fel să îl ducă înăuntru din cauza mulțimii, s-au urcat pe acoperiș și l-au coborât cu patul printre țigle, în mijloc, înaintea lui Isus.
To kane ok ginyal yudo yo mar timo kamano nikech oganda mane ni kode, negiidho ewi tado kendo powo wi tado, eka negilore gi par e dier oganda e nyim Yesu.
20 Și când le-a văzut credința, i-a spus: Omule, păcatele tale îți sunt iertate!
Kane Yesu oneno yie ma jogo ne nigo, nowacho niya, “Osiepa, richoni oweni.”
21 Și scribii și fariseii au început să cugete, spunând: Cine este acesta care vorbește blasfemii? Cine poate ierta păcatele, decât numai Dumnezeu?
Jo-Farisai gi jopuonj Chik nochako paro kendgi giwegi niya, “Mae to en ngʼa ma yanyo Nyasaye? Ere ngʼat manyalo weyone ngʼato richone makmana Nyasaye kende?”
22 Dar când Isus le-a cunoscut gândurile a răspuns și le-a zis: Ce cugetați în inimile voastre?
Yesu nongʼeyo gima negiparo kendo nopenjogi niya, “Angʼo momiyo uparo gigi e chunyu?
23 Ce este mai ușor a spune: Păcatele tale îți sunt iertate; sau a spune: Ridică-te și umblă?
Ere mayot wacho kuom weche ariyogi, ‘Richoni oweni,’ koso wacho ni, ‘Aa malo mondo iwuothi’?
24 Dar ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, (a zis paraliticului): Îți spun, ridică-te și ia-ți patul și du-te acasă.
To mondo ungʼe ni Wuod Dhano nigi teko e piny mar weyo richo.” Yesu nowachone ja-athanyno niya, “Awachoni ni aa malo, kaw pieni mondo idhi dala.”
25 Și imediat s-a sculat în fața lor, a luat patul pe care zăcea și s-a dus acasă, glorificând pe Dumnezeu.
Gikanyono nochungo ka ji duto nene modhiyo dala kopako Nyasaye.
26 Și toți au fost uimiți și glorificau pe Dumnezeu și au fost umpluți de frică, spunând: Astăzi am văzut lucruri neobișnuite.
Ji duto nowuoro kendo negichiwo pak ni Nyasaye. Negiwuoro ahinya kendo negiwacho niya, “Waseneno gik malich kawuono.”
27 Și după acestea a ieșit și a văzut pe un vameș numit Levi, șezând la recepția vămii și i-a spus: Urmează-mă.
Bangʼ mano, Yesu nowuok odhi oko kendo noneno jasol osuru ma nyinge Lawi kobet e od jasol osuru. Yesu nowachone niya, “Luwa.”
28 Și el a abandonat totul și sculându-se, l-a urmat.
To Lawi noa malo, moweyo gik moko duto kendo noluwe.
29 Și Levi i-a făcut un ospăț mare în casa lui; și a fost o mare mulțime de vameși și de alții care ședeau la masă cu ei.
Eka Lawi noloso nyasi maduongʼ mar rwako Yesu e ode, oganda maduongʼ mar josol osuru kaachiel gi ji mamoko nobiro ne chiemo kodgi.
30 Dar scribii lor și fariseii cârteau împotriva discipolilor lui, spunând: De ce mâncați și beți cu vameșii și păcătoșii?
To jo-Farisai gi jopuonj chik margi ne ngʼur ni jopuonjrene niya, “Angʼo momiyo uchiemo kendo metho gi josol osuru kod joricho?”
31 Și Isus, răspunzând, le-a zis: Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii.
Yesu nodwokogi niya, “Joma ngima ok ema dwar jathieth makmana joma tuo.
32 Nu am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință.
Ok ne abiro mondo aluong joma kare, to nabiro mondo aluong joricho mondo gilokre giwe richo.”
33 Iar ei i-au spus: De ce discipolii lui Ioan postesc des și fac rugăciuni și la fel cei ai fariseilor; dar ai tăi mănâncă și beau?
Negiwachone niya, “Jopuonjre Johana ne thoro tweyo chiemo kendo lamo, to bende jopuonjre mag jo-Farisai timo kamano, to jopuonjreni dhiyo mana nyime gi chiemo kendo metho.”
34 Iar el le-a spus: Puteți face pe însoțitorii mirelui să postească în timp ce mirele este cu ei?
To Yesu nodwokogi niya, “Bende inyalo miyo wend wuon kisera otwe chiemo ka pod en kodgi?
35 Dar vor veni zilele când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti în acele zile.
To ndalo biro ma wuon kisera nogol e kindgi, e ndalogo ginitwe chiemo.”
36 Și le-a spus și o parabolă: Nimeni nu pune un petic dintr-o haină nouă la una veche; altfel și cea nouă se rupe și peticul ce a fost luat din cea nouă nu se potrivește cu cea veche.
Eka nogoyonegi ngero machalo kama: “Onge ngʼama nyalo yiecho dir law manyien mondo obawgo mano moti. Ka otimo kamano, to obiro bedo ni oyiecho law manyien, kendo dir law manyien mobawgo law moti ok bi winjore gi moti.
37 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul nou va sparge burdufurile și se va vărsa și burdufurile se vor distruge;
Bende onge ngʼama olo divai manyien e piende moti mag tingʼo divai. Ka otimo kamano, divai manyien nyalo yiecho piend divaino mi divai pukre kendo piend divai biro kethore.
38 Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi și amândouă se păstrează.
Ooyo, divai manyien nyaka ol mana e piende mag tingʼo divai manyien.
39 Și nimeni, după ce a băut vin vechi, nu dorește imediat vin nou; fiindcă spune: Cel vechi este mai bun.
To onge ngʼama bangʼ madho divai machon dwaro divai manyien, nimar giwacho ni, ‘Divai machon ber moloyo.’”
