Luca 4
1 Iar Isus, fiind plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustie,
Azɔ Yesu si me Gbɔgbɔ Kɔkɔe la yɔ fũu la dzo le Yɔdan tɔsisi la to, eye Gbɔgbɔ la kplɔe yi ɖe Yudea ƒe gbedadaƒo afi aɖe.
2 Fiind ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. Și nu a mâncat nimic în zilele acelea; și după ce s-au terminat, la urmă a flămânzit.
Enɔ afi ma ŋkeke blaene, eye Abosam va tee kpɔ le ŋkeke siawo katã me. Meɖu naneke le ŋkeke siawo katã me o, ale dɔ wui vevie.
3 Și diavolul i-a spus: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește acestei pietre să se facă pâine.
Abosam gblɔ nɛ be, “Nenye be Mawu vie nenye tututu la, ekema ɖe gbe na kpe siawo be woatrɔ zu abolo.”
4 Și Isus i-a răspuns, zicând: Este scris că omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu fiecare cuvânt al lui Dumnezeu.
Yesu ɖo eŋu nɛ be, “Woŋlɔ ɖe Ŋɔŋlɔ Kɔkɔea me be, Menye nuɖuɖu ɖeɖe ko ŋuti ame nanɔ agbe ɖo o.”
5 Și diavolul, luându-l pe un munte înalt, i-a arătat toate împărățiile pământului în timp de o clipă.
Abosam kplɔe yi teƒe kɔkɔ aɖee, eye wòɖe xexea me fiaɖuƒewo katã fiae le ɣeyiɣi kpui aɖe ko me,
6 Și diavolul i-a spus: Îți voi da ție toată această putere și gloria lor, pentru că îmi este dată; și o dau oricui voiesc.
eye wògblɔ na Yesu be, “Wòe matsɔ ŋusẽ sia katã kple ŋutikɔkɔe ana; elabena tɔnyewoe, eye mate ŋu atsɔ wo na ame sia ame si melɔ̃.
7 De aceea dacă mi te vei închina, toată va fi a ta.
Eya ta ne èdze klo de ta agu nam ko la, matsɔ wo na wò.”
8 Și Isus a răspuns și i-a zis: Înapoia mea, Satan; fiindcă este scris: Să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai lui servește-i.
Yesu ɖo eŋu nɛ be, “Abe ale si woŋlɔ ɖe Ŋɔŋlɔ Kɔkɔea mee ene la, Mawu ɖeka hɔ̃ɔ ko wòle be míasubɔ.”
9 Și l-a adus la Ierusalim și l-a așezat pe un turn al templului și i-a spus: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici;
Azɔ Abosam gakplɔe yi Yerusalem, eye wòtsɔe ɖo gbedoxɔ la ƒe kɔkɔƒe kekeake. Egblɔ nɛ be, “Nenye Mawu vie nènye vavã la, ti kpo tso afi sia.
10 Fiindcă este scris: El va porunci îngerilor săi referitor la tine, să te apere;
Elabena woŋlɔ ɖi be, “‘Ade se na eƒe dɔlawo le ŋutiwò be woakpɔ tawò nyuie
11 Și te vor purta pe mâini, ca nu cumva să îți lovești piciorul de vreo piatră.
woatsɔ wò ɖe woƒe asiwo me, ale be màtsɔ wò afɔ axlã ɖe kpe aɖeke o.’”
12 Și Isus, răspunzând, i-a zis: S-a spus: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.
Yesu ɖo eŋu nɛ be, “Ŋɔŋlɔ Kɔkɔe la gblɔ be, ‘Mègate Mawu wò Aƒetɔ la kpɔ o.’”
13 Și după ce diavolul a terminat toată ispitirea, a plecat de la el pentru un timp.
Esi Abosam wu tetekpɔwo katã nu la, egblẽ Yesu ɖi dzo le egbɔ hena ɣeyiɣi bubu.
14 Și Isus s-a întors în puterea Duhului în Galileea; și s-a răspândit o faimă despre el prin toată regiunea dimprejur.
Gbɔgbɔ Kɔkɔe la ƒe ŋusẽ yɔ Yesu me fũu azɔ ale wòtrɔ yi Galilea. Eteƒe medidi o la, amewo nyae le nuto sia me kpe ɖo.
15 Și el îi învăța în sinagogile lor, fiind glorificat de toți.
Le mawunya deto siwo wògblɔna le woƒe ƒuƒoƒewo ta la, ame sia ame kafunɛ ŋutɔ.
16 Și a venit în Nazaret, unde fusese crescut; și așa cum era obiceiul lui, a intrat în sinagogă în ziua de sabat și s-a sculat să citească,
Eva Nazaret, afi si wonyii le, eye wòyi woƒe ƒuƒoƒe le Dzudzɔgbe ŋkekea dzi abe ale si wòwɔnɛ ene. Esi wòtso be yeaxlẽ mawunya la,
17 Și i s-a dat cartea profetului Isaia. Și după ce a deschis cartea, a găsit locul unde era scris:
wotsɔ Nyagblɔɖila Yesaya ƒe agbalẽ nɛ be wòaxlẽ. Eʋu teƒe si woŋlɔ ɖo be,
18 Duhul Domnului este asupra mea, pentru că m-a uns să predic săracilor evanghelia; m-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să predic celor captivi eliberarea și orbilor primirea vederii, să pun în libertate pe cei zdrobiți,
“Aƒetɔ la ƒe Gbɔgbɔ le dzinye, eya ta wosi ami nam ɖo, edɔm ɖa be magblɔ nyanyui la na ame dahewo, edɔm ɖa be maɖe gbeƒã be woaɖe ga aboyomenɔlawo, eye ŋkunɔwo ƒe ŋkuwo aʋu. Ame siwo wote ɖe anyi la, ado le wo teɖeanyilawo si me,
19 Să predic anul de îndurare al Domnului.
eye maɖe gbeƒã Aƒetɔ la ƒe ƒe nyui la.”
20 Și a închis cartea și a dat-o înapoi servitorului sinagogii și a șezut. Iar ochii tuturor celor ce erau în sinagogă erau ațintiți asupra lui.
Esi wòxlẽ nya siawo vɔ la, etu agbalẽa, tsɔe na dɔla la, eye eya ŋutɔ yi ɖanɔ anyi. Ke ame siwo katã nɔ ƒuƒoƒea la fɔ ŋku ɖe edzi gãa.
21 Și a început să le spună: În această zi este împlinită această scriptură în urechile voastre.
Yesu gagblɔ na ameawo be, “Mawunya sia va eme le egbeŋkeke sia dzi.”
22 Și toți îi aduceau mărturie și se minunau de cuvintele cu har care ieșeau din gura lui. Și spuneau: Nu este acesta fiul lui Iosif?
Ame siwo katã nɔ xɔa me la kafui, eye woƒe mo wɔ yaa le amenuvevenya siwo wògblɔ la ta. Wobia wo nɔewo be, “Nya kae nye esia? Alo menye Yosef vie oa?”
23 Iar el le-a spus: Într-adevăr, îmi veți spune acest proverb: Doctore, vindecă-te pe tine însuți; tot ce am auzit că s-a făcut în Capernaum, fă și aici în patria ta.
Yesu ɖo eŋu na wo be, “Ɖewohĩ miaɖo ŋku lododo sia adzi be, ‘Gbedala, da gbe le wò ŋutɔ ɖokuiwò ŋu’ esi gɔmee nye be, ‘Nu ka ta mèwɔ nukunuwo le wò ŋutɔ wò dedu me abe ale si nèwɔe le Kapernaum ene o?’
24 Și a spus: Adevărat vă spun: Niciun profet nu este acceptat în patria lui.
“Vavã mele egblɔm na mi be, bubu menɔa nyagblɔɖila aɖeke ŋu le eya ŋutɔ ƒe dedu me o.
25 Dar în adevăr vă spun, erau multe văduve în Israel în zilele lui Ilie, când a fost închis cerul trei ani și șase luni, când a fost foamete mare peste toată țara;
Mele egblɔm na mi kple kakaɖedzi be ahosi geɖewo nɔ Israel le Eliya ŋɔli, esi wotu dziƒo nu ƒe etɔ̃ kple afã, eye dɔwuame sesẽ aɖe va anyigba blibo la dzi.
26 Dar la niciuna dintre ele nu a fost trimis Ilie, decât în Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă.
Gake womeɖo Eliya ɖe wo dometɔ aɖeke gbɔ o, ke boŋ woɖoe ɖe ahosi aɖe si tso Zarefat le Sidon nuto me la gbɔ.
27 Și erau mulți leproși în Israel în timpul lui Elisei, profetul; totuși niciunul dintre ei nu a fost curățit, afară de Naaman, sirianul.
Mibu Nyagblɔɖila Elisa, ame si da gbe le Naaman si nye Siriatɔ la ŋu kpɔ. Togbɔ be kpodɔléla geɖewo hã nɔ Israel siwo hiã gbedada vevie hã, Elisa meda gbe le woawo ŋu o, negbe Naaman Siriatɔ la ko.”
28 Și toți cei din sinagogă, când au auzit acestea, au fost umpluți de furie.
Yesu ƒe nya siawo ve dɔ me na ameawo ŋutɔ le ƒuƒoƒea esi wose wo.
29 Și s-au sculat și l-au scos afară din cetate și l-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să îl arunce cu capul în jos.
Woƒe dziwo ho ɖe eŋu ale wotso hetutu asi ʋu me nɛ do goe le xɔa me. Wokplɔe yi togbɛ si dzi wotu dua ɖo la ƒe kɔkɔƒe be yewoatutui tso teƒe sia wòayi aɖadze agame.
30 Dar el, trecând prin mijlocul lor, a plecat.
Gake ezɔ to amehawo dome hedzo le wo gbɔ kɔ̃ɔ.
31 Și s-a coborât la Capernaum, o cetate a Galileii și îi învăța în sabate.
Yesu trɔ yi Kapernaum si nye du aɖe si le Galilea nuto me la me, eye le afi sia egblɔ mawunya na amewo le Dzudzɔgbe ŋkeke ɖe sia ɖe dzi le woƒe ƒuƒoƒewo.
32 Și erau înmărmuriți de doctrina lui, deoarece cuvântul lui era cu putere.
Eƒe nyagbɔgblɔwo wɔ nuku na ameawo katã le afi sia hã, elabena eƒo nu ŋusẽtɔe.
33 Și în sinagogă era un om care avea un duh al unui drac necurat și a strigat cu voce tare,
Gbe ɖeka esi Yesu nɔ mawunya gblɔm le ƒuƒoƒea la, ŋutsu aɖe si me gbɔgbɔ vɔ̃ aɖe le la de asi ɣlidodo me ɖe eta be,
34 Spunând: Lasă-ne; ce avem noi a face cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne nimicești? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu.
“Yesu Nazaretitɔ, nu ka ta nèle fu ɖem na mí ɖo? Ɖe nèva be yeatsrɔ̃ mía? Menya ame si nènye, wòe nye Mawu ƒe Vi Kɔkɔetɔ la.”
35 Și Isus l-a mustrat, spunând: Taci și ieși din el. Și după ce dracul l-a trântit în mijloc, a ieșit din el și nu l-a vătămat.
Yesu blu ɖe eta gblɔ be, “Zi ɖoɖoe!” Azɔ egblɔ na gbɔgbɔ vɔ̃ la be, “Do go le ame sia me!” Gbɔgbɔ vɔ̃ la tsɔ ŋutsua xlã ɖe anyi ŋɔdzitɔe, ameha la ƒo zi ɖe eŋu henɔ ekpɔm. Ke gbɔgbɔ vɔ̃ la do go le amea me, eye megawɔ nu vevi aɖekee o.
36 Și toți au fost uimiți și vorbeau între ei, spunând: Ce cuvânt este acesta! Pentru că poruncește cu autoritate și putere duhurilor necurate și ele ies afară.
Esia wɔ nuku na ameawo ŋutɔ, ale wobia wo nɔewo be, “Ŋusẽ ka ƒomevie le ame sia ƒe nyawo ŋu, ale be gbɔgbɔ vɔ̃ ŋutɔwo gɔ̃ hã ɖoa toe?”
37 Și faima despre el s-a răspândit în fiecare loc din împrejurimi.
Nukunu si Yesu wɔ la kaka ɖe nutoa katã me le ɣeyiɣi kpui aɖe ko me.
38 Iar el s-a sculat, ieșind din sinagogă, și a intrat în casa lui Simon. Și soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare; și l-au implorat în legătură cu ea.
Esi Yesu do go le ƒuƒoƒea gbe ma gbe la, eyi Simɔn ƒe aƒe me, eye wòke ɖe Simɔn lɔ̃xo ŋu wònɔ ŋudza sesẽ aɖe lém. Ame sia ame kloe va ɖe kuku na Yesu gblɔ be, “Míeɖe kuku na wò da gbe le eŋu.”
39 Și s-a aplecat peste ea și a mustrat febra; și febra a lăsat-o; iar ea s-a sculat imediat și le-a servit.
Yesu yi ɖatsi tsitre ɖe dɔnɔa ƒe aba gbɔ, eye wòɖe gbe na dɔlélea be wòaɖe asi le eŋu. Dzoxɔxɔ sesẽ si nɔ nyɔnu la ƒe lãme la nu bɔbɔ enumake, eye eƒe lãme sẽ. Ale wòtso yi ɖaɖa nu va ɖo woƒe akɔme.
40 Și pe când soarele apunea, toți cei ce aveau bolnavi atinși de diverse boli, îi aduceau la el; iar el își punea mâinile pe fiecare dintre ei și îi vindeca.
Le ɣetrɔ miaa la, kɔƒea me tɔwo katã kplɔ ame siwo katã nɔ dɔ vovovowo lém le woƒe aƒewo me la vɛ na Yesu, eye wòda asi ɖe wo katã dzi heyɔ dɔ wo.
41 Și draci ieșeau de asemenea din mulți, strigând și spunând: Tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Iar el mustrându-i, nu îi lăsa să vorbească, pentru că știau că el era Cristos.
Gbɔgbɔ vɔ̃ tɔ aɖewo hã nɔ ameawo dome, ke Yesu ɖe gbe na gbɔgbɔ vɔ̃ siawo be woado go le ameawo me, eye wodo go le eƒe nya nu henɔ ɣli dom be, “Wòe nye Mawu Vi la.” Esi Yesu kpɔ be gbɔgbɔ vɔ̃wo nya be yee nye Kristo la, eɖe gbe na wo be woazi ɖoɖoe.
42 Iar când s-a făcut ziuă, a ieșit și s-a dus într-un loc pustiu; și oamenii îl căutau și au ajuns la el și îl opreau, ca să nu plece de la ei.
Le ŋkeke evea gbe ƒe ŋdi kanyaa la, efɔ, eye wòɖe eɖokui ɖe aga. Ameha la dii vevie le teƒe geɖewo, eye esi wova ke ɖe eŋu mlɔeba la, woɖe kuku nɛ be megadzo o, ke boŋ wòanɔ yewo gbɔ le Kapernaum.
43 Dar le-a spus: Eu trebuie să predic împărăția lui Dumnezeu și altor cetăți, pentru că de aceea sunt trimis.
Ke Yesu ɖo eŋu na wo be, “Ele be magblɔ mawufiaɖuƒe la ƒe nyanyui la na du bubuwo hã, elabena esia tae wodɔm ɖo.”
44 Și predica în sinagogile Galileii.
Ale wòdzo henɔ tsatsam le Yudea nutowo katã me kpe ɖo, nɔ mawunya gblɔm na amewo le woƒe ƒuƒoƒewo.
