Luca 24
1 Iar în prima zi a săptămânii, foarte devreme dimineața, au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră și pe alte femei împreună cu ele.
Saaminttafe koyro gallas, wogga wode wontta daro guura, maccasati bantta giigisida shittuwa ekkidi duufuwa bidosona.
2 Și au găsit piatra rostogolită de la mormânt.
Entti yaa gakkiya wode duufuwa doonan de7iya shuchchay gondderettidi kichchoyssa demmidosona.
3 Și au intrat și nu au găsit trupul Domnului Isus.
Entti duufuwa gaathi gelidosona, shin Godaa Yesuusa ahaa demmibookkona.
4 Și s-a întâmplat, pe când erau ele foarte derutate despre aceasta, iată, doi bărbați au stat în picioare lângă ele în haine strălucitoare;
Entti yan eqqidi aybi hanidee gidi qoppishin akeekonna daro phooliya afila ma77ida nam77u asati entta matan eqqidosona.
5 Și pe când li s-a făcut teamă și și-au plecat fețele la pământ, le-au spus: De ce căutați pe cel viu între cei morți?
Maccasati yashettidi bantta huu7iya sa7an ziqqi oothidi de7ishin, asati enttako, “De7on de7eyssa hayqota giddon ays koyeetii?
6 Nu este aici, ci a înviat; amintiți-vă cum v-a vorbit fiind încă în Galileea,
I hayssan deenna; hayqoppe denddis, ‘Asa Na7ay nagaranchchota kushen aadhdhi imettana; enttika iya kaqqana. I heedzantho qamman hayqoppe denddana’ yaagidi, I hinttera Galiilan de7ishe hinttew odida qaala qoppite” yaagis.
7 Spunând: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie crucificat și a treia zi să învie.
8 Și ele și-au amintit cuvintele lui.
Maccasati he wode iya qaala qoppidosona.
9 Și s-au întors de la mormânt și au povestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
Maccasati duufuwappe simmidi hanidabaa ubbaa tammanne issotasinne haratasikka odidosona.
10 Și erau Maria Magdalena, și Ioana, și Maria, mama lui Iacov, și celelalte rămase cu ele, care au spus acestea apostolilor.
Hessa hawaaretas odiday Magdela Mayraamo, Yohaanna, Yayqooba aayiw Mayraamonne enttara de7iya hara maccasata.
11 Și cuvintele lor li se păreau ca basme și nu le-au crezut.
Shin enttaw maccasati odidayssi elmo daanin ammanibookkona.
12 Atunci Petru s-a sculat și a alergat la mormânt; și, aplecându-se, a văzut fășiile de pânză de in întinse la o parte și a plecat, minunându-se în el însuși de ceea ce se întâmplase.
Shin Phexiroosi denddi woxxidi duufo bis. He bessaa gakkidi hokki gaathi xeelliya wode moogo afilaa xalaala be7is. Hanidaban malaalettishe ba soo simmis.
13 Și iată, doi dintre ei mergeau în aceeași zi spre un sat numit Emaus, care era cam la șaizeci de stadii de la Ierusalim.
He gallas kaalliya tamaaretappe nam77ati Yerusalaameppe tammanne issi kilo mitire haakkiya Immahoose giya gutaa boosona.
14 Și ei vorbeau între ei despre toate acestea care se petrecuseră.
Entti wolla hanidabaa ubbaa odettoosona.
15 Și s-a întâmplat că, în timp ce ei vorbeau îndeaproape și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
Entti he hanotabaa qoppishenne odettishe biya wode Yesuusi ba huu7en shiiqidi enttara bees.
16 Dar ochii lor erau ținuți ca să nu îl cunoască.
Hanoshin, entti iya eronna mela entta ayfey oykettis.
17 Și le-a spus: Ce fel de cuvinte sunt acestea pe care le schimbați între voi umblând și fiind triști?
I, “Hintte wolla oge bolla de7ishe odetteyssi aybe?” yaagis. Entti azzanidi si7i gidi eqqidosona.
18 Iar unul dintre ei, al cărui nume era Cleopas, răspunzând, i-a zis: Ești tu doar un străin în Ierusalim și nu știi cele ce s-au întâmplat acolo în aceste zile?
Enttafe issoy Qeliyoophpha geetetteyssi, “Ha qammata giddon Yerusalaamen hanidabaa eronnayssi, ne biittaas imatheyye?” yaagis.
19 Iar el le-a spus: Care lucruri? Iar ei i-au spus: Despre Isus din Nazaret, care era profet, un bărbat puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a tuturor oamenilor;
I zaaridi, “I hanidayssi aybee?” yaagidi oychchis. Entti, “Xoossaa sinthaninne asa sinthan oosoninne odan mino nabe gidida Naazirete Yesuusabaa.
20 Și cum preoții de seamă și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au crucificat.
Iya kahinata halaqatinne nuna haareyssati hayqo pirddas aathi immidi, kaqqidosona.
21 Dar ne încredeam că el este acela care avea să răscumpere pe Israel; dar, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când au fost făcute aceste lucruri.
Nuuni Isra7eele asaa wozande gidi ufayttidi naagidashin hayssi hanin hachchi heedzantho qamma.
22 Mai mult, chiar anumite femei dintre noi ne-au înmărmurit, fiind dis-de-dimineață la mormânt;
Qassi nu giddofe issi issi maccasati nuna malaalisidosona. Entti hachchi wontta guura duufuwa bidosona.
23 Și negăsindu-i trupul, au venit, spunând că au văzut și o viziune de îngeri, care spuneau că el este viu.
Iya ahaa dhayida wode simmi yidi, ‘I paxa de7ees’ yaagiya kiitanchchoti qonccin be7ida yaagidi odidosona.
24 Și unii dintre cei ce erau cu noi, s-au dus la mormânt și au găsit chiar așa cum au spus femeile; dar pe el nu l-au văzut.
Nu giddofekka issoti issoti duufuwa bidi maccasati odidayssatho hanin be7idosona, shin iya be7ibookkona” yaagis.
25 Atunci el le-a spus: O, neînțelepților și înceți cu inima în a crede toate cele ce profeții au vorbit;
I enttako, “Hinttenoo, akeekonna asato, hintte wozanay nabeti odidabaa ubbaa ammananaw gam77eyssato,
26 Nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?
Kiristtoosi ha metuwa ekkanawunne ba bonchchuwan gelanaw bessennee?” yaagis.
27 Și începând de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate scripturile cele referitoare la el însuși.
Museppenne nabeta ubbaafe denddidi Geeshsha Maxaafan iyabay xaafettidayssa ubbaa enttaw qonccisis.
28 Și s-au apropiat de satul unde mergeau; și el s-a făcut că dorește să meargă mai departe.
Entti biya gutaakko matattida wode Yesuusi aadhdhidi haaho soo biya daanin,
29 Dar l-au constrâns, spunând: Rămâi cu noi, pentru că este spre seară și ziua este trecută. Și a intrat să rămână cu ei.
Entti, “Sa7ay qammida gisho nuura aqa” yaagidi minthidi woossidosona. Hessa gisho, enttara aqanaw gelis.
30 Și s-a întâmplat pe când el ședea la masă cu ei, că a luat pâine și a binecuvântat-o și a frânt și le-a dat.
Enttara issife gayta bolla uttidi, uythaa denthidi, meenthi anjjidi enttaw immis.
31 Și ochii lor au fost deschiși și l-au cunoscut; și el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
He wode entti erana mela entta ayfey dooyettis. Enttika eridosona. Shin I enttafe geemmis.
32 Și au spus unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, în timp ce ne vorbea pe drum și în timp ce ne deschidea scripturile?
Entti, “Nu ogiya bolla de7ishin I nuus Geeshsha Maxaafaa birshshishininne nuna haasayisishin nu wozanay xuugettibeenne?” yaagidosona.
33 Și s-au sculat în ora aceea și s-au întors la Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece adunați împreună, și pe cei ce erau cu ei,
He wode denddidi guye Yerusalaame yidosona. Tammanne issotinne harati issi bolla shiiqidi de7ishin demmidosona.
34 Spunând: Domnul a înviat cu adevărat și s-a arătat lui Simon.
Entti, “Goday tuma denddis; Simoonas qonccis” yaagidosona.
35 Și ei au istorisit cele de pe drum și cum li s-a făcut cunoscut la frângerea pâinii.
He nam77u tamaareti Immahoose ogiya bolla de7ishin hanidayssanne uythaa meenthida wode waati iya eridaakko enttaw odidosona.
36 Și pe când vorbeau ei astfel, Isus însuși a stat în picioare în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă.
Nam77u tamaareti hessa oda bolla de7ishin, Yesuusi entta giddon eqqidi, “Saroy hinttew gido” yaagis.
37 Dar ei erau îngroziți și înfricoșați și presupuneau că au văzut un duh.
Gidoshin, entti dagammidi, moytille be7ida daanin yayyidosona.
38 Dar el le-a spus: De ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică gânduri în inimi?
I enttako, “Ays babbidetii? Ays sidhey hintte wozanan gelidee?
39 Priviți mâinile mele și picioarele mele că sunt eu însumi; pipăiți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am.
Ta kushiyanne ta tohuwa be7ite; taani tana. Qassi oykkidi be7ite; tanan hintte be7eyssada, moytilles ashoynne meqethi baawa” yaagis.
40 Și după ce a vorbit astfel, le-a arătat mâinile și picioarele.
Yaagidi, ba tohuwanne ba kushiya entta bessis.
41 Iar în timp ce ei încă nu credeau de bucurie, și se minunau, le-a spus: Aveți aici ceva de mâncare?
Entti ufayssafe denddoyssan ammanonna malaaletethan de7ishin, Yesuusi enttako, “Hayssan hinttew miyabay de7ii?” yaagis.
42 Și i-au dat o bucată de pește fript și de fagure de miere.
Enttika caacettida molo issuwa iyaw immidosona.
43 Și a luat și a mâncat înaintea lor.
I ekkidi entta sinthan mis.
44 Apoi le-a spus: Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am vorbit pe când încă eram cu voi, că trebuie să fie împlinite toate care au fost scrise în legea lui Moise și profeți și psalmi, referitor la mine.
I, “Ta hinttera gam77ida wode ubban Muse maxaafatan, nabeta maxaafataninne Mazmure maxaafatan, ta gisho xaafettidabay ubbay polettanaw bessees yaagada ta hinttew odida qaalay hayssa” yaagis.
45 Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă scripturile.
He wode Geeshsha Maxaafata akeekana mela wozanaa entta dooyis.
46 Și le-a spus: Astfel este scris și astfel se cuvenea să sufere Cristos și să învie dintre morți a treia zi,
Hessadakka, “Kiristtoosi waaye ekkana, heedzantho qamman hayqoppe denddana yaagidi xaafettis.
47 Și pocăința și iertarea păcatelor să fie predicate în numele lui printre toate națiunile, începând de la Ierusalim.
Yerusalaameppe denddidi asaa ubbaas nagaraappe maarotethaynne atotethay iya sunthan markkattana.
48 Iar voi sunteți martori ai acestor lucruri.
Hintte hessas markkatta.
49 Și, iată, eu trimit promisiunea Tatălui meu peste voi; dar voi, rămâneți în cetatea Ierusalim până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.
Hekko, takka ta aaway immida ufayssaa hinttew yeddana. Hintte saloppe wolqqa ma77ana gakkanaw Yerusalaame kataman gam77ite” yaagis.
50 Iar el i-a dus afară până spre Betania și și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.
Hessafe guye, Bitaaniya geetettiya gutaa enttana ekkidi bis. Ba kushiya denthidi anjjis.
51 Și s-a întâmplat, în timp ce el îi binecuvânta, că s-a îndepărtat de ei și a fost luat sus la cer.
Enttana anjjishe enttafe shaakettidi pude salo ekettis.
52 Și ei i s-au închinat și s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
Entti ziggi goynnidi daro ufayssan Yerusalaame simmidosona.
53 Și erau tot timpul în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
Xoossaa ubbaa wode galatishe Xoossa Keethan gam77idosona.
