Luca 24
1 Iar în prima zi a săptămânii, foarte devreme dimineața, au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră și pe alte femei împreună cu ele.
Now on the first day of the week, very early in the morning, they came to the tomb, bringing the spices which they had prepared.
2 Și au găsit piatra rostogolită de la mormânt.
And they found the stone rolled away from the tomb;
3 Și au intrat și nu au găsit trupul Domnului Isus.
and on entering they found not the body of the Lord Jesus.
4 Și s-a întâmplat, pe când erau ele foarte derutate despre aceasta, iată, doi bărbați au stat în picioare lângă ele în haine strălucitoare;
And it came to pass, as they were much perplexed about this, lo! two men stood by them in glittering apparel;
5 Și pe când li s-a făcut teamă și și-au plecat fețele la pământ, le-au spus: De ce căutați pe cel viu între cei morți?
and when they were terrified, and bowed their faces to the earth, the men said to them, Why seek ye the living among the dead?
6 Nu este aici, ci a înviat; amintiți-vă cum v-a vorbit fiind încă în Galileea,
He is not here, but hath risen. Remember how be spoke to you while yet in Galilee,
7 Spunând: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie crucificat și a treia zi să învie.
saying, The Son of man must be delivered up into the hands of sinners, and be crucified, and rise again on the third day.
8 Și ele și-au amintit cuvintele lui.
And they remembered his words.
9 Și s-au întors de la mormânt și au povestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
And returning from the tomb, they told all these things to the eleven, and to all the rest.
10 Și erau Maria Magdalena, și Ioana, și Maria, mama lui Iacov, și celelalte rămase cu ele, care au spus acestea apostolilor.
It was Mary the Magdalene, and Joanna, and Mary the mother of James; and the other women with them told these things to the apostles.
11 Și cuvintele lor li se păreau ca basme și nu le-au crezut.
And these words seemed to them as an idle tale, and they did not believe them.
12 Atunci Petru s-a sculat și a alergat la mormânt; și, aplecându-se, a văzut fășiile de pânză de in întinse la o parte și a plecat, minunându-se în el însuși de ceea ce se întâmplase.
13 Și iată, doi dintre ei mergeau în aceeași zi spre un sat numit Emaus, care era cam la șaizeci de stadii de la Ierusalim.
And lo! two of them were going the same day to a village called Emmaus, distant a hundred and sixty furlongs from Jerusalem.
14 Și ei vorbeau între ei despre toate acestea care se petrecuseră.
And they were conversing together about all those things which had taken place.
15 Și s-a întâmplat că, în timp ce ei vorbeau îndeaproape și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
And it came to pass, while they were conversing and reasoning, that Jesus himself drew near, and went with them.
16 Dar ochii lor erau ținuți ca să nu îl cunoască.
But their eyes were restrained from knowing him.
17 Și le-a spus: Ce fel de cuvinte sunt acestea pe care le schimbați între voi umblând și fiind triști?
And he said to them, What discourse is this which ye have one with another, as ye are walking? And they stood sad.
18 Iar unul dintre ei, al cărui nume era Cleopas, răspunzând, i-a zis: Ești tu doar un străin în Ierusalim și nu știi cele ce s-au întâmplat acolo în aceste zile?
And one, whose name was Cleopas, answering said to him, Art thou the only sojourner in Jerusalem that doth not know the things which have come to pass there in these days?
19 Iar el le-a spus: Care lucruri? Iar ei i-au spus: Despre Isus din Nazaret, care era profet, un bărbat puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a tuturor oamenilor;
And he said to them, What things? And they said to him, The things relating to Jesus the Nazarene, who was a prophet mighty in word and deed before God and all the people;
20 Și cum preoții de seamă și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au crucificat.
and how the chief priests and our rulers delivered him up to be condemned to death, and crucified him.
21 Dar ne încredeam că el este acela care avea să răscumpere pe Israel; dar, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când au fost făcute aceste lucruri.
But we are hoping that it is he who is to redeem Israel; moreover, besides all this, it is the third day since these things were done.
22 Mai mult, chiar anumite femei dintre noi ne-au înmărmurit, fiind dis-de-dimineață la mormânt;
And furthermore certain women of our company have amazed us; for going early to the tomb,
23 Și negăsindu-i trupul, au venit, spunând că au văzut și o viziune de îngeri, care spuneau că el este viu.
they did not find his body, and came, saying that they had even seen a vision of angels, who said that he was alive.
24 Și unii dintre cei ce erau cu noi, s-au dus la mormânt și au găsit chiar așa cum au spus femeile; dar pe el nu l-au văzut.
And some of those who were with us went to the tomb, and found it to be as the women had said; but him they saw not.
25 Atunci el le-a spus: O, neînțelepților și înceți cu inima în a crede toate cele ce profeții au vorbit;
And he said to them, O dull of apprehension, and slow of heart to believe all that the Prophets have spoken!
26 Nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?
Was it not necessary that the Christ should suffer these things, and enter into his glory?
27 Și începând de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate scripturile cele referitoare la el însuși.
And beginning with Moses and all the Prophets he explained to them in all the Scriptures the things concerning himself.
28 Și s-au apropiat de satul unde mergeau; și el s-a făcut că dorește să meargă mai departe.
And they drew near to the village whither they were going; and he made as though he would go further.
29 Dar l-au constrâns, spunând: Rămâi cu noi, pentru că este spre seară și ziua este trecută. Și a intrat să rămână cu ei.
But they constrained him, saying, Abide with us, for it is towards evening, and the day is now far spent. And he went in to stay with them.
30 Și s-a întâmplat pe când el ședea la masă cu ei, că a luat pâine și a binecuvântat-o și a frânt și le-a dat.
And it came to pass, as he was at table with them, that he took the bread, and blessed it, and broke and gave it to them.
31 Și ochii lor au fost deschiși și l-au cunoscut; și el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
And their eyes were opened, and they knew him; and he vanished out of their sight.
32 Și au spus unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, în timp ce ne vorbea pe drum și în timp ce ne deschidea scripturile?
And they said one to another, Did not our hearts burn within us while he talked with us on the way, while he opened to us the Scriptures?
33 Și s-au sculat în ora aceea și s-au întors la Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece adunați împreună, și pe cei ce erau cu ei,
And they rose up the same hour, and returned to Jerusalem; and they found the eleven and those who were with them gathered together,
34 Spunând: Domnul a înviat cu adevărat și s-a arătat lui Simon.
saying, The Lord hath risen indeed, and hath appeared to Simon.
35 Și ei au istorisit cele de pe drum și cum li s-a făcut cunoscut la frângerea pâinii.
And they told what had happened on the way, and how he became known to them in the breaking of the bread.
36 Și pe când vorbeau ei astfel, Isus însuși a stat în picioare în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă.
And while they were thus speaking, he himself stood in the midst of them.
37 Dar ei erau îngroziți și înfricoșați și presupuneau că au văzut un duh.
But they were terrified and affrighted, and supposed that they beheld a spirit.
38 Dar el le-a spus: De ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică gânduri în inimi?
And he said to them, Why are ye troubled? and why do doubts arise in your hearts?
39 Priviți mâinile mele și picioarele mele că sunt eu însumi; pipăiți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am.
See my hands and my feet, that it is I myself. Handle me, and see; for a spirit hath not flesh and bones, as ye see me have.
40 Și după ce a vorbit astfel, le-a arătat mâinile și picioarele.
41 Iar în timp ce ei încă nu credeau de bucurie, și se minunau, le-a spus: Aveți aici ceva de mâncare?
And while they still disbelieved for joy, and wondered, he said to them, Have ye anything here to eat?
42 Și i-au dat o bucată de pește fript și de fagure de miere.
And they gave him a piece of a broiled fish.
43 Și a luat și a mâncat înaintea lor.
And he took and ate it before them.
44 Apoi le-a spus: Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am vorbit pe când încă eram cu voi, că trebuie să fie împlinite toate care au fost scrise în legea lui Moise și profeți și psalmi, referitor la mine.
And he said to them, These are my words which I spoke to you, while I was yet with you, that all things must be fulfilled which are written in the Law of Moses, and the Prophets, and the Psalms, concerning me.
45 Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă scripturile.
Then he opened their understanding, that they might understand the Scriptures.
46 Și le-a spus: Astfel este scris și astfel se cuvenea să sufere Cristos și să învie dintre morți a treia zi,
And he said to them, Thus it is written, that the Christ should suffer, and should rise from the dead on the third day,
47 Și pocăința și iertarea păcatelor să fie predicate în numele lui printre toate națiunile, începând de la Ierusalim.
and that repentance for the remission of sins should be preached in his name among all the nations, beginning at Jerusalem.
48 Iar voi sunteți martori ai acestor lucruri.
Ye are witnesses of these things.
49 Și, iată, eu trimit promisiunea Tatălui meu peste voi; dar voi, rămâneți în cetatea Ierusalim până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.
And I send forth upon you that which hath been promised by my Father; but do ye tarry in the city, until ye are endued with power from on high.
50 Iar el i-a dus afară până spre Betania și și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.
And he led them out as far as to Bethany; and he lifted up his hands and blessed them.
51 Și s-a întâmplat, în timp ce el îi binecuvânta, că s-a îndepărtat de ei și a fost luat sus la cer.
And it came to pass, while he blessed them, that he parted from them.
52 Și ei i s-au închinat și s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
And they returned to Jerusalem with great joy,
53 Și erau tot timpul în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
and were continually in the temple, praising God.
