< Luca 24 >

1 Iar în prima zi a săptămânii, foarte devreme dimineața, au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră și pe alte femei împreună cu ele.
And on the first day of the week, at early dawn, they came to the sepulcher, bringing the spices which they had prepared; and with them came certain others.
2 Și au găsit piatra rostogolită de la mormânt.
And they found the stone rolled away from the sepulcher;
3 Și au intrat și nu au găsit trupul Domnului Isus.
and they entered in, but found not the body of the Lord Jesus.
4 Și s-a întâmplat, pe când erau ele foarte derutate despre aceasta, iată, doi bărbați au stat în picioare lângă ele în haine strălucitoare;
And it came to pass, while they were much perplexed at this, behold, two men stood by them in shining raiment.
5 Și pe când li s-a făcut teamă și și-au plecat fețele la pământ, le-au spus: De ce căutați pe cel viu între cei morți?
And while they feared and bowed their faces to the earth, they said to them: Why seek you among the dead for him that lives?
6 Nu este aici, ci a înviat; amintiți-vă cum v-a vorbit fiind încă în Galileea,
He is not here, but he has risen; remember that he spoke to you while he was yet in Galilee,
7 Spunând: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie crucificat și a treia zi să învie.
saying, The Son of man must be delivered into the hands of sinful men, and be crucified, and the third day rise again.
8 Și ele și-au amintit cuvintele lui.
And they remembered his words,
9 Și s-au întors de la mormânt și au povestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
and returned from the sepulcher, and told all these things to the eleven and to the rest.
10 Și erau Maria Magdalena, și Ioana, și Maria, mama lui Iacov, și celelalte rămase cu ele, care au spus acestea apostolilor.
It was Mary Magdalene and Joanna and Mary the mother of James, and the others with them, that told these things to the apostles.
11 Și cuvintele lor li se păreau ca basme și nu le-au crezut.
And their words seemed to them as idle tales, and they believed them not.
12 Atunci Petru s-a sculat și a alergat la mormânt; și, aplecându-se, a văzut fășiile de pânză de in întinse la o parte și a plecat, minunându-se în el însuși de ceea ce se întâmplase.
But Peter arose and ran to the sepulcher, and stooping down, he saw the linen clothes lying by themselves; and he departed, wondering in himself at that which had come to pass.
13 Și iată, doi dintre ei mergeau în aceeași zi spre un sat numit Emaus, care era cam la șaizeci de stadii de la Ierusalim.
And, behold, two of them were going, on the same day, to a village called Emmaus, distant from Jerusalem sixty furlongs.
14 Și ei vorbeau între ei despre toate acestea care se petrecuseră.
And they were talking to one another about all these things which had taken place.
15 Și s-a întâmplat că, în timp ce ei vorbeau îndeaproape și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
And it came to pass, that, while they conversed and reasoned together, Jesus himself drew near, and went on with them.
16 Dar ochii lor erau ținuți ca să nu îl cunoască.
But their eyes were restrained, so that they did not recognize him.
17 Și le-a spus: Ce fel de cuvinte sunt acestea pe care le schimbați între voi umblând și fiind triști?
And he said to them: What matters are these which you are discussing with one another as you walk and are sad?
18 Iar unul dintre ei, al cărui nume era Cleopas, răspunzând, i-a zis: Ești tu doar un străin în Ierusalim și nu știi cele ce s-au întâmplat acolo în aceste zile?
And one of them, whose name was Cleopas, answered and said to him: Are you only a stranger in Jerusalem, and have not known the things that have taken place there in these days?
19 Iar el le-a spus: Care lucruri? Iar ei i-au spus: Despre Isus din Nazaret, care era profet, un bărbat puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a tuturor oamenilor;
And he said to them: What things? They said to him: The things concerning Jesus the Nazarene, who was a prophet mighty in deed and in word before God and all the people;
20 Și cum preoții de seamă și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au crucificat.
and how the chief priests and our rulers delivered him up to be condemned to death, and crucified him.
21 Dar ne încredeam că el este acela care avea să răscumpere pe Israel; dar, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când au fost făcute aceste lucruri.
But we trusted that it was he that was about to redeem Israel. And besides all this, to-day is the third day since these things were done.
22 Mai mult, chiar anumite femei dintre noi ne-au înmărmurit, fiind dis-de-dimineață la mormânt;
And further, certain women of our company, who were early at the sepulcher, astonished us:
23 Și negăsindu-i trupul, au venit, spunând că au văzut și o viziune de îngeri, care spuneau că el este viu.
for they found not his body, and came and told that they had seen a vision of angels, who said that he was alive.
24 Și unii dintre cei ce erau cu noi, s-au dus la mormânt și au găsit chiar așa cum au spus femeile; dar pe el nu l-au văzut.
And some of those who were with us went to the sepulcher, and found it even as the women had said, but him they saw not.
25 Atunci el le-a spus: O, neînțelepților și înceți cu inima în a crede toate cele ce profeții au vorbit;
And he said to them: O inconsiderate, and slow of heart to believe all things that the prophets have spoken!
26 Nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?
Ought not the Christ to have suffered these things, and to enter into his glory?
27 Și începând de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate scripturile cele referitoare la el însuși.
And beginning from Moses, and all the prophets, he explained to them, in all the Scriptures, the things concerning himself.
28 Și s-au apropiat de satul unde mergeau; și el s-a făcut că dorește să meargă mai departe.
And they drew near the village to which they were going; and he made as if he would go further.
29 Dar l-au constrâns, spunând: Rămâi cu noi, pentru că este spre seară și ziua este trecută. Și a intrat să rămână cu ei.
And they constrained him, saying: Remain with us, for it is near the evening, and the day has declined. And he went in to remain with them.
30 Și s-a întâmplat pe când el ședea la masă cu ei, că a luat pâine și a binecuvântat-o și a frânt și le-a dat.
And it came to pass, while he reclined at table with them, that he took bread and blessed; and he broke, and gave it to them.
31 Și ochii lor au fost deschiși și l-au cunoscut; și el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
And their eyes were opened, and they recognized him, and he disappeared from them.
32 Și au spus unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, în timp ce ne vorbea pe drum și în timp ce ne deschidea scripturile?
And they said one to another, Did not our heart burn within us while he talked with us by the way, and while he opened to us the scriptures?
33 Și s-au sculat în ora aceea și s-au întors la Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece adunați împreună, și pe cei ce erau cu ei,
And they arose the same hour, and returned to Jerusalem, and found the eleven, and those who were with them, assembled,
34 Spunând: Domnul a înviat cu adevărat și s-a arătat lui Simon.
and saying: The Lord has risen indeed, and has appeared to Simon.
35 Și ei au istorisit cele de pe drum și cum li s-a făcut cunoscut la frângerea pâinii.
And they told what had taken place on the way, and how he was made known to them in the breaking of bread.
36 Și pe când vorbeau ei astfel, Isus însuși a stat în picioare în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă.
And while they were speaking of these things, Jesus him self stood in the midst of them, and said to them: Peace be to you.
37 Dar ei erau îngroziți și înfricoșați și presupuneau că au văzut un duh.
But they were terrified and frightened, and thought that they saw a spirit.
38 Dar el le-a spus: De ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică gânduri în inimi?
And he said to them: Why are you troubled, and why do doubts arise in your hearts?
39 Priviți mâinile mele și picioarele mele că sunt eu însumi; pipăiți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am.
See my hands and my feet, that it is I myself; handle me and see; for a spirit has not flesh and bones, as you see me have.
40 Și după ce a vorbit astfel, le-a arătat mâinile și picioarele.
And when he had said this, he showed them his hands and his feet.
41 Iar în timp ce ei încă nu credeau de bucurie, și se minunau, le-a spus: Aveți aici ceva de mâncare?
And while they did not believe as yet for joy, and were astonished, he said to them: Have you any thing here to eat?
42 Și i-au dat o bucată de pește fript și de fagure de miere.
And they gave him a piece of broiled fish, and of a honeycomb.
43 Și a luat și a mâncat înaintea lor.
And he took it, and did eat before them.
44 Apoi le-a spus: Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am vorbit pe când încă eram cu voi, că trebuie să fie împlinite toate care au fost scrise în legea lui Moise și profeți și psalmi, referitor la mine.
And he said to them: These are the words that I spoke to you, while I was yet with you, that all things must be fulfilled that are written in the law of Moses, and in the prophets, and in the psalms, concerning me.
45 Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă scripturile.
Then he opened their mind, that they might understand the scriptures,
46 Și le-a spus: Astfel este scris și astfel se cuvenea să sufere Cristos și să învie dintre morți a treia zi,
and he said to them: Thus it is written, and thus was it necessary that the Christ should suffer, and rise again from the dead the third day,
47 Și pocăința și iertarea păcatelor să fie predicate în numele lui printre toate națiunile, începând de la Ierusalim.
and that repentance and remission of sins should be preached in his name among all nations, beginning at Jerusalem.
48 Iar voi sunteți martori ai acestor lucruri.
You are witnesses of these things.
49 Și, iată, eu trimit promisiunea Tatălui meu peste voi; dar voi, rămâneți în cetatea Ierusalim până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.
And behold, I send the promise of my Father upon you. But do you remain in the city of Jerusalem, till you be clothed with power from on high.
50 Iar el i-a dus afară până spre Betania și și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.
And he led them out as far as Bethany; and he lifted up his hands and blessed them.
51 Și s-a întâmplat, în timp ce el îi binecuvânta, că s-a îndepărtat de ei și a fost luat sus la cer.
And it came to pass, that as he blessed them, he was separated from them, and carried up into heaven.
52 Și ei i s-au închinat și s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
And they worshiped him, and returned to Jerusalem with great joy;
53 Și erau tot timpul în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
and were continually in the temple, praising and blessing God.

< Luca 24 >