Luca 24
1 Iar în prima zi a săptămânii, foarte devreme dimineața, au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră și pe alte femei împreună cu ele.
Hialigi bisisu eso (Sada: i), hahabedafa, amo uda ilia da gabusiga: manoma ilia hahamoi liligi, amo aguni, gele gelaboga asi.
2 Și au găsit piatra rostogolită de la mormânt.
Doaga: le, ilia da igi logo ga: su bagade da bebesole gale, logo doasi ba: i.
3 Și au intrat și nu au găsit trupul Domnului Isus.
Amaiba: le, ilia da gele gelabo dogoi amo ganodini golili sa: ili, Hina Gode Yesu Ea da: i hodo dialebe hame ba: i.
4 Și s-a întâmplat, pe când erau ele foarte derutate despre aceasta, iată, doi bărbați au stat în picioare lângă ele în haine strălucitoare;
Ilia fofogadigili lela ba: loba, dunu aduna ahea: iai hadigi bagade abula amoga idiniginisi lelebe ba: i.
5 Și pe când li s-a făcut teamă și și-au plecat fețele la pământ, le-au spus: De ce căutați pe cel viu între cei morți?
Beda: iba: le, uda ilia da osoboga begudui. Amo dunu da ilima amane sia: i, “Dilia da abuliba: le esala dunu, amo bogoi gele gelabo ganodini hogosala: ?
6 Nu este aici, ci a înviat; amintiți-vă cum v-a vorbit fiind încă în Galileea,
E da guiguda: hame. E da uhini wa: legadoi dagoi. E da musa: Ga: lili sogega esaloba, dilima sia: i dagoi. Amo dilia bu dawa: ma!
7 Spunând: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie crucificat și a treia zi să învie.
E da musa: amane sia: i, ‘Dunu Egefe da hobea wadela: i hou hamosu dunu ilia lobo ganodini gagulaligi ba: mu. E da bulufalegeiga bogosea, eso osoda amoga uhini bu wa: legadomu.’”
8 Și ele și-au amintit cuvintele lui.
Amalalu, uda da Yesu Ea musa: sia: i, bu dawa: i.
9 Și s-au întors de la mormânt și au povestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
Ilia da bogoi gele gelabo fisili, buhagili, ado ba: su dunu gidayale gala, amola eno fa: no bobogesu dunu huluane ilima ilia ba: i liligi olelei.
10 Și erau Maria Magdalena, și Ioana, și Maria, mama lui Iacov, și celelalte rămase cu ele, care au spus acestea apostolilor.
Amo uda ilia dio amo da Meli Ma: gadala, Youa: na, Ya: mese ame ea dio amo Meli, amola oda galu.
11 Și cuvintele lor li se păreau ca basme și nu le-au crezut.
Be ado ba: su dunu da amo sia: da udigili sia: dasu dawa: i galu. Ilia da uda ilia adoi dafawaneyale hame dawa: i.
12 Atunci Petru s-a sculat și a alergat la mormânt; și, aplecându-se, a văzut fășiile de pânză de in întinse la o parte și a plecat, minunându-se în el însuși de ceea ce se întâmplase.
Be Bida da wa: legadole, gele gelaboga hehenai. Beguduli, e ganodini ba: loba, sosoi abula fawane dialebe ba: beba: le, e da bagadewane fofogadigili dawa: lalu moilaiga buhagi.
13 Și iată, doi dintre ei mergeau în aceeași zi spre un sat numit Emaus, care era cam la șaizeci de stadii de la Ierusalim.
Amogalawane, Yesu Ea fa: no bobogesu dunu aduna, ela da moilai ea dio amo Ema: iase amoga doaga: musa: , logoga ahoanu. Yelusaleme fisili, Ema: iase doaga: musa: ahoasu sedaga defei da12 gilomida agoane.
14 Și ei vorbeau între ei despre toate acestea care se petrecuseră.
Ahoanoba, ela da hou doaga: i, amo gilisili sia: daha ahoanu.
15 Și s-a întâmplat că, în timp ce ei vorbeau îndeaproape și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
Sia: daloba, Yesu Hi da gadenenewane manoba, E amola ela gilisili ahoanu.
16 Dar ochii lor erau ținuți ca să nu îl cunoască.
Ela da Yesu ba: i, be E da eno dunuyale dawa: i.
17 Și le-a spus: Ce fel de cuvinte sunt acestea pe care le schimbați între voi umblând și fiind triști?
Yesu da elama amane sia: i, “Ali da gilisili ahoana, adi sia: daha ahoanula: ?” Amalalu, ela odagi da: i dioiwane, oulelu.
18 Iar unul dintre ei, al cărui nume era Cleopas, răspunzând, i-a zis: Ești tu doar un străin în Ierusalim și nu știi cele ce s-au întâmplat acolo în aceste zile?
Dunu afae ea dio amo Galioufa: se, da Yesuma bu adole ba: i, “Dunu huluane Yelusalemega misi ilia da waha doaga: i hou huluane dawa: Be Dia fawane hame dawa: bela: ?”
19 Iar el le-a spus: Care lucruri? Iar ei i-au spus: Despre Isus din Nazaret, care era profet, un bărbat puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a tuturor oamenilor;
Yesu E sia: i, “Adi houla: ?” Ela bu adole i, “Yesu, Na: salede dunu, amo Ea hou. E da balofede dunu esalu. Ea hou amola Ea sia: amo Gode amola dunu huluane ilia gasa bagade ba: su.
20 Și cum preoții de seamă și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au crucificat.
Be gobele salasu ouligisu dunu amola ninia fi ouligisu dunu, amo dunu fofada: musa: bulufalegeiga medoma: ne, Louma ouligisu dunuma i.
21 Dar ne încredeam că el este acela care avea să răscumpere pe Israel; dar, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când au fost făcute aceste lucruri.
Be amo dunu da nini gaga: le, Isala: ili dunu ilia se dabe iasu logo doasima: ne, ninia da bagadewane dawa: i galu. Amo hou da degabo hamonanu, misini, wali da eso osoda wea!
22 Mai mult, chiar anumite femei dintre noi ne-au înmărmurit, fiind dis-de-dimineață la mormânt;
Ninia fi uda oda ilia sia: nababeba: le, ninia fofogadigi. Ilia da hahabedafa gele gelabo amoga asili,
23 Și negăsindu-i trupul, au venit, spunând că au văzut și o viziune de îngeri, care spuneau că el este viu.
Ea da: i hodo hame ba: i. Ilia buhagili, amane sia: i, ‘Ninia dafawane a: igele dunu aduna ba: i. Ela da Yesu da hame bogoi esala sia: i.’
24 Și unii dintre cei ce erau cu noi, s-au dus la mormânt și au găsit chiar așa cum au spus femeile; dar pe el nu l-au văzut.
Amalalu, ninia fi dunu gele gelaboga asili, uda ilia sia: i defelewane ba: i. Be Yesu Ea da: i hodo hame ba: i.”
25 Atunci el le-a spus: O, neînțelepților și înceți cu inima în a crede toate cele ce profeții au vorbit;
Amalalu, Yesu da elama amane sia: i, “Ali da gagaoui agoai dunu. Alia da dogo ganodini gebewanedafa balofede dunu ilia musa: olelei dafawaneyale dawa: be.
26 Nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?
Gelesu da ea hadigi Hinadafa Hou lama: ne, amo se nabasu nabimu da defea galu.”
27 Și începând de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate scripturile cele referitoare la el însuși.
Amalalu, Yesu da hidadea Mousese, fa: no balofede dunu huluane amo ilia sia: i huluane Yesu Ea hou olelemusa: Gode Sia: Dedei Buga ganodini dedei, amo sia: huluane ela dawa: ma: ne, elama olelei.
28 Și s-au apropiat de satul unde mergeau; și el s-a făcut că dorește să meargă mai departe.
Amalalu, ilia masunu moilai amoga gadenenewane doaga: loba, Yesu da baligili masusa: ahoanebe ba: i.
29 Dar l-au constrâns, spunând: Rămâi cu noi, pentru că este spre seară și ziua este trecută. Și a intrat să rămână cu ei.
Be ela da Ea logo ga: musa: , amane sia: i, “Gasimu galebe! Ani ouesaloma!” Amaiba: le, E da ela diasuga ouesalumusa: , golili sa: i.
30 Și s-a întâmplat pe când el ședea la masă cu ei, că a luat pâine și a binecuvântat-o și a frânt și le-a dat.
Ilia da ha: i manusa: fili, Yesu da agi ga: gi lale, sia: ne gadole, amo a: le, elama i.
31 Și ochii lor au fost deschiși și l-au cunoscut; și el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
Amalalu, ela si bu noga: le ba: beba: le, E da dunu enoyale hame, be Yesuwane ba: i. Be Yesu da alalolesili, Ea ahoabe ela da hamedafa ba: i.
32 Și au spus unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, în timp ce ne vorbea pe drum și în timp ce ne deschidea scripturile?
Elesu amane sia: sa: i, “Dafawane! Ani da logoga manoba, E da anima sia: beba: le, amola Gode Sia: Dedei bai olelebeba: le, ania dogo ganodini gia: i agoane nabi.”
33 Și s-au sculat în ora aceea și s-au întors la Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece adunați împreună, și pe cei ce erau cu ei,
Amalalu, ela wa: legadole, hehenane, Yelusalemega buhagili, Yesu Ea ado ba: su dunu gidayale gala amola eno fa: no bobogesu dunu gilisili esasulubi ba: i.
34 Spunând: Domnul a înviat cu adevărat și s-a arătat lui Simon.
Ilia da elama amane sia: i, “Hina da dafawane uhini wa: legadoi dagoi. E da Saimone ema doaga: i.”
35 Și ei au istorisit cele de pe drum și cum li s-a făcut cunoscut la frângerea pâinii.
Amalalu, ela da logoga manoba elama hamoi hou, ilima olelei. Amola Yesu da elama agi ga: gi a: le iabeba: le, elama doaga: i dunu da Yesuyale dawa: i, amo sia: olelei.
36 Și pe când vorbeau ei astfel, Isus însuși a stat în picioare în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă.
Ela da sia: nanoba, Yesu Hisu logo mae doawane, ilia gilisisu amo ganodini leluwane, ilima amane sia: i, “Dilia dogo olofoiwane dialoma!”
37 Dar ei erau îngroziți și înfricoșați și presupuneau că au văzut un duh.
Be E da bogoi ea a: silibuyale dawa: beba: le, ilia da beda: ga fofogadigi.
38 Dar el le-a spus: De ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică gânduri în inimi?
Be E da ilima amane sia: i, “Dilia da abuliba: le beda: bela: ? Abuliba: le dafawaneyale hame dawa: su hou da dilia dogo ganodini mabela: ?
39 Priviți mâinile mele și picioarele mele că sunt eu însumi; pipăiți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am.
Na lobo amola Na emo ba: ma! Goe da dafawane Na dawa: ma! Na da: i digili ba: lalu dawa: ma! Na da hu amola gasa galebeba: le, Na da bogoi a: silibuyale mae dawa: ma!”
40 Și după ce a vorbit astfel, le-a arătat mâinile și picioarele.
Amo sia: nanu, E da Ea lobo amola Ea emo ilima olei.
41 Iar în timp ce ei încă nu credeau de bucurie, și se minunau, le-a spus: Aveți aici ceva de mâncare?
Ilia da baligili hahawaneba: le, fofogadigili bu dafawaneyale hame dawa: beba: le, E da ilima amane sia: i, “Dilia da ha: i manu ganabela: ?”
42 Și i-au dat o bucată de pește fript și de fagure de miere.
Ilia da menabo gobei a: i lale, Ema i.
43 Și a luat și a mâncat înaintea lor.
E da amo lale, ilia odagiaba mai dagoi.
44 Apoi le-a spus: Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am vorbit pe când încă eram cu voi, că trebuie să fie împlinite toate care au fost scrise în legea lui Moise și profeți și psalmi, referitor la mine.
Amalalu, E da ilima amane sia: i, “Na da amo hou musa: , dili amola Na gilisili esaloba, dilima olelei da Na hou olelemusa: sia: huluane dedei, Mousese ea Malasu, balofede ilia dedei, amola Gesami Hea: su buga dedei, amo huluane da didili hamomusa: , Na da misi dagoi.”
45 Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă scripturile.
Amalalu, E da ilia asigi dawa: suga Gode Sia: dedei noga: le dawa: ma: ne, doasi.
46 Și le-a spus: Astfel este scris și astfel se cuvenea să sufere Cristos și să învie dintre morți a treia zi,
E da ilima amane sia: i, “Sia: da agoane dedei diala. Mesaia da se nabalu, bogole, eso osodaga uhini wa: legadomu.
47 Și pocăința și iertarea păcatelor să fie predicate în numele lui printre toate națiunile, începând de la Ierusalim.
Degabo Yelusaleme ganodini, fa: no osobo bagade fifi asi gala amoga dunu ilia olelebeba: le, huluane da Na Dioba: le Godema sinidigisu hou, amola wadela: i hou gogolema: ne olofosu nabimu.
48 Iar voi sunteți martori ai acestor lucruri.
Dilia da amo hou ba: su dunu esala.
49 Și, iată, eu trimit promisiunea Tatălui meu peste voi; dar voi, rămâneți în cetatea Ierusalim până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.
Dawa: ma! Dili fidima: ne, Na da Gode Ea hahawane dogolegele iasu amo E da musa: imunusa: ilegele sia: i, amo dilima asunasimu. Be diasu ganodini ouesalu, gasa bagade hou muagado misunu da dilima abula agoane idiniginisimu.”
50 Iar el i-a dus afară până spre Betania și și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.
Amalalu, Yesu da Ea fa: no bobogesu dunu Bedani moilai gadenene sogebi amoga oule asi. E da Ea lobo gaguia gadole, Gode da ilima hahawane ima: ne sia: i.
51 Și s-a întâmplat, în timp ce el îi binecuvânta, că s-a îndepărtat de ei și a fost luat sus la cer.
Hahawane sia: nanu, E da ili fisili amola Gode da E muagado lale gadoi.
52 Și ei i s-au închinat și s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
Ilia da Yesuma nonodona, hahawane bagadewane Yelusaleme moilai bai bagadega buhagi.
53 Și erau tot timpul în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
Eso huluane, mae helefili, ilia Debolo Diasu ganodini, Godema nodone sia: ne gadolalu. Sia: Ama Dagoi
