Luca 24
1 Iar în prima zi a săptămânii, foarte devreme dimineața, au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră și pe alte femei împreună cu ele.
Ki kwomje kikume kume niberece cin bo tuwenim, cinbouki kulen tuika kuneko ficang ficang woci ywelleu.
2 Și au găsit piatra rostogolită de la mormânt.
Ci fiya tero tun ken tunngen cunge tuwek.
3 Și au intrat și nu au găsit trupul Domnului Isus.
Cin doken morece, dilaci fiyabo bwi Yeecu.
4 Și s-a întâmplat, pe când erau ele foarte derutate despre aceasta, iată, doi bărbați au stat în picioare lângă ele în haine strălucitoare;
Inbwiu kambo cimor kwobtangka dikekebwiuweri, nubo yob tirarim kabumci ki kulendo fuwe cukcukke.
5 Și pe când li s-a făcut teamă și și-au plecat fețele la pământ, le-au spus: De ce căutați pe cel viu între cei morți?
La natubowo cunken ki dorciro bitine worintai, cin yo natuno, “yebwi komdo nikidumeti nor buware?
6 Nu este aici, ci a înviat; amintiți-vă cum v-a vorbit fiind încă în Galileea,
Manifo lan kwennum! kambo ci yimko ker ki kwamawo ci Galili, intoki,
7 Spunând: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie crucificat și a treia zi să învie.
ciyan nekan bi bwe niffire kang nob bwiran keb la ciyan yei kenco, kikume taare ankwenumtak”.
8 Și ele și-au amintit cuvintele lui.
La natubo kwaki kercero!
9 Și s-au întors de la mormânt și au povestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
Lacin dubom tuweu cin yilakeng laciyi kwobculombo winneuwuro dekero birombo kanngu tangneu gwamm.
10 Și erau Maria Magdalena, și Ioana, și Maria, mama lui Iacov, și celelalte rămase cu ele, care au spus acestea apostolilor.
Maryamu magdaliya, yuwana, Maryamu ne Yakubu, kan'nge tangne natubo ci wariyeu cine nob toman'ngeb cebo fulen dikorowuro bwiyeu.
11 Și cuvintele lor li se păreau ca basme și nu le-au crezut.
Dila nobtoman'ngebcebo tu kero muni kebo diker maka nangenek, dila cinebo bilinke natubowonin.
12 Atunci Petru s-a sculat și a alergat la mormânt; și, aplecându-se, a văzut fășiile de pânză de in întinse la o parte și a plecat, minunându-se în el însuși de ceea ce se întâmplase.
Kwarub kan'nge wo Bituru kweni, cwayya tuwenin, cunken torang moreuti, lacinto lalanggo fuworgo kikwace. Lana nyime Bituru yaken loco, lata nyimang di bweweuti.
13 Și iată, doi dintre ei mergeau în aceeași zi spre un sat numit Emaus, care era cam la șaizeci de stadii de la Ierusalim.
Kikakucori, inwonyo yob wo more yakanti cinarloro kan'nge dende Imawu wuro kutankaceko nan.
14 Și ei vorbeau între ei despre toate acestea care se petrecuseră.
Citi fuwakan'ngi ko bwitici kangediwo yaa bwiweu.
15 Și s-a întâmplat că, în timp ce ei vorbeau îndeaproape și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
Yilam kambo ci fuwakamti wari kange meka kerekeri, Yeecu ki bwico boubidom cinen yakenti kanyeci.
16 Dar ochii lor erau ținuți ca să nu îl cunoască.
La nuweceu dolbo nyobkaceko.
17 Și le-a spus: Ce fel de cuvinte sunt acestea pe care le schimbați între voi umblând și fiind triști?
“Yeecu yici, inye kom tokkerti dorcere kambo kom yakentiyeu?” Cintinwifiyeco laci cii bwatumbotiwi.
18 Iar unul dintre ei, al cărui nume era Cleopas, răspunzând, i-a zis: Ești tu doar un străin în Ierusalim și nu știi cele ce s-au întâmplat acolo în aceste zile?
Kaci tun kan'nge morece nendo kiliyobac, lan ciya cinen, “Mwowin cwar niwo Wurcalima wo nyombo dike birombo bwiuwe firen kikabake ki kumenicuo?
19 Iar el le-a spus: Care lucruri? Iar ei i-au spus: Despre Isus din Nazaret, care era profet, un bărbat puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a tuturor oamenilor;
Yeecu yico, “bikulentito wini?” Cin ciyaco, dikerotin kan'nge Yeecu bwe Nazaret, wuro buwe tomanye, woki dikerotinimbo dur, kan'nge kertinimbo dur fiye kwama wiyeu kan'nge nob.
20 Și cum preoții de seamă și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au crucificat.
Ki ciyaka nob wabero dur kan'nge nob li yareb nyebo ci nekenco naci warco naci kulkentencotak.
21 Dar ne încredeam că el este acela care avea să răscumpere pe Israel; dar, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când au fost făcute aceste lucruri.
Dila nyin yoner nyiki cowo a cer Icerelatiyeu. Nyo, nobo nawori, naweu kume Taar dikero birombo bwiuwe.
22 Mai mult, chiar anumite femei dintre noi ne-au înmărmurit, fiind dis-de-dimineață la mormânt;
Dila aa di duweno kowo, kamnyum natubembo nyi wariyeu ma nyinen diker nyimankartinim, ki yancimbo tuwe kiburiceu.
23 Și negăsindu-i trupul, au venit, spunând că au văzut și o viziune de îngeri, care spuneau că el este viu.
Kambo ci fiyabo bwiceri, cinbom, ciki cikeneu cinto dukum nobtomanyebo burombo yici ki wi kedume.
24 Și unii dintre cei ce erau cu noi, s-au dus la mormânt și au găsit chiar așa cum au spus femeile; dar pe el nu l-au văzut.
Kannyum nabarob wuro wari kannye nyeu cinya tuwenin, yafi kwabti nawo natubo tokeu. Dila ci tocibo.
25 Atunci el le-a spus: O, neînțelepților și înceți cu inima în a crede toate cele ce profeții au vorbit;
Yeecu yici ki, “Kom nob kuleneb nubo nebo bilinke dor dikero nob tomanyeb dukumebo tokeu!
26 Nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?
Yilabokang kiritti anuwa dotannge dikero biromba, laken mor duktang kaka?”
27 Și începând de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate scripturile cele referitoare la el însuși.
Dila kikab wi mucanim yaken ciko nobtoma'ngobonin kwarub. Yeecu futang cinen dikero kaminge co. Wibe fumertinimbonin gwamm.
28 Și s-au apropiat de satul unde mergeau; și el s-a făcut că dorește să meargă mai departe.
Kambo cilam cinar loroce fiye ci yakenti wuyeri cabunane Yeecu maa nadike muncan cuken.
29 Dar l-au constrâns, spunând: Rămâi cu noi, pentru că este spre seară și ziua este trecută. Și a intrat să rămână cu ei.
Dila cin dokco ki, “yiken kan'ngeci, wori wori meu dadom kakuko do dikati. “La Yeecu ya yiken kan'nge ci.
30 Și s-a întâmplat pe când el ședea la masă cu ei, că a luat pâine și a binecuvântat-o și a frânt și le-a dat.
Bwiuki, kambo ciyiken ci naci cacarite, intu Tiilita, kambo ci yoten bibuyer wiyeri, kiyannyi, lanneci.
31 Și ochii lor au fost deschiși și l-au cunoscut; și el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
Lamwo nuweceu wumwom, kambo cinyimocin ciri, lalem kaci,
32 Și au spus unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, în timp ce ne vorbea pe drum și în timp ce ne deschidea scripturile?
Cin yi butice, wendi mani twirangbobo mornerber, kambo citok keroti kan'ngebo dor nurereu, kambo ci wombinen bifumertinnimbeu?”
33 Și s-au sculat în ora aceea și s-au întors la Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece adunați împreună, și pe cei ce erau cu ei,
Lacin kweni ki kwamaco, cin yiken wurcalima. Cinfiya culombo wineuwo wari, kan'nge birombo ciwari kan'nge ciyeu,
34 Spunând: Domnul a înviat cu adevărat și s-a arătat lui Simon.
“Ki, kibicom kwama kwenum, inbow cimanin”.
35 Și ei au istorisit cele de pe drum și cum li s-a făcut cunoscut la frângerea pâinii.
Laci tok dikero birombo bwiu nureu, kan'nge kambo ci fwetang cinen Yeecu kambo kiyan Tilita.
36 Și pe când vorbeau ei astfel, Isus însuși a stat în picioare în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă.
Kambo citikang dikerobirombo tiyeri, dila Yeecun tii tibercir, dilla yici, “fuwer nerer kumer”.
37 Dar ei erau îngroziți și înfricoșați și presupuneau că au văzut un duh.
Dilla cin fakla cin dimkitani, cikwatiri cin tom wulo.
38 Dar el le-a spus: De ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică gânduri în inimi?
Yeecu yiciki yebwi kom kwomdortiye? yebiro meke kunouti morner kumere?
39 Priviți mâinile mele și picioarele mele că sunt eu însumi; pipăiți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am.
To kanimiu kan'nge Nanimiu, la muo kan'nye muo. Teiye nakomto. Wulo manki bwi kan'nge yiri, kambo komto nicikeu”.
40 Și după ce a vorbit astfel, le-a arătat mâinile și picioarele.
Kamboci tokweri, lacin nung cinen kaniceu kan'nge naniceu.
41 Iar în timp ce ei încă nu credeau de bucurie, și se minunau, le-a spus: Aveți aici ceva de mâncare?
Kamboci dimki fuwer nerereu, kan'nge nyimanka, Yeecu yici, “Komwiki kan'nge cariya?”
42 Și i-au dat o bucată de pește fript și de fagure de miere.
Lacin neco jinnge belumbeleu.
43 Și a luat și a mâncat înaintea lor.
Yeecunyo cam kabumcim.
44 Apoi le-a spus: Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am vorbit pe când încă eram cu voi, că trebuie să fie împlinite toate care au fost scrise în legea lui Moise și profeți și psalmi, referitor la mine.
Lanyici, “Kambo miwari kan'nge komeu minyikom miki gwamm nike cimuleng wertun mucar kan'nge nentomanngeb kan'nge zaburau atin dii kang”.
45 Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă scripturile.
Lacin wumwum nerciro naci nyimwom bifumertininbo.
46 Și le-a spus: Astfel este scris și astfel se cuvenea să sufere Cristos și să învie dintre morți a treia zi,
Yici, “mulangum mulannge, kiritti annuwa dotange, amkwenum an kwenum tuwe ki kume taare.
47 Și pocăința și iertarea păcatelor să fie predicate în numele lui printre toate națiunile, începând de la Ierusalim.
Komwab dencero kan'nge dobka bwirang kerer mor denece gwamm mor nube, komteri wurucalima.
48 Iar voi sunteți martori ai acestor lucruri.
Kom nobwarib dikero birombo.
49 Și, iată, eu trimit promisiunea Tatălui meu peste voi; dar voi, rămâneți în cetatea Ierusalim până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.
Too, mi twomutiki nor Teemiro dor kumer. Dila kom cini bitinece, catin tunkumen bikwan firen dii.”
50 Iar el i-a dus afară până spre Betania și și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.
Lananyime Yeecu yaken wari kna'nyeci yaa cilam Betani. Lankun kanceko yocimeti bibwiyerwi.
51 Și s-a întâmplat, în timp ce el îi binecuvânta, că s-a îndepărtat de ei și a fost luat sus la cer.
Yilam kamboci yocinten bibwi yerotiyeri, dubomci lacim tumco cin yakenkico dikwama.
52 Și ei i s-au închinat și s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
Lacin wabco, cin yilarangum wurucalima kifuwor nerer ducce.
53 Și erau tot timpul în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
Kicatec cimor lokwama cine dencore bibwiyerti.
