Luca 23
1 Și toată mulțimea lor s-a sculat și ei l-au dus la Pilat.
Batu boso batelama va kimosi ayi bannata kuidi Pilatu.
2 Și au început să îl acuze, spunând: Am găsit pe acesta pervertind națiunea și oprind a da taxă Cezarului, spunând că el este Cristos, un Împărat.
Kuna bamfundila bu batuba ti: —Mutu wawu tummueni wulembo votikisa batu ba tsi eto. Niandi wubedi kuba kandikanga babika futa phaku kuidi Sezali ayiwubedi tubanga ti niandi Klisto (bu dinsundula ti ntinu).
3 Iar Pilat l-a întrebat, spunând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar el i-a răspuns și a zis: Tu spui.
Buna Pilatu wunyuvula: —Ngeyo widi ntinu wu Bayuda e? Yesu wumvutudila: —Ngeyo weka tubidi buawu.
4 Atunci Pilat a spus marilor preoți și mulțimii: Nu găsesc nicio vină în acest om.
Buna Pilatu wukamba bapfumu banganga Nzambi ayi nkangu wu batu ti: —Ndisi mona kadi diambu di mbimbi ko mu mutu wawu.
5 Dar erau și mai insistenți, spunând: Întărâtă poporul, învățând prin toată Iudeea, începând din Galileea, până în acest loc.
Bawu baluta buela sindisila ti: —Niandi wutonisanga zikhindu mu malongi mandi momo kalonga mu Yuda dioso; bu katonina ku Ngalili nate kuaku.
6 Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă omul este galileean.
Pilatu bu kawa ti bayolukila Ngalili, buna wuyuvula kani mutu wowo wuba muisi Ngalili.
7 Și înțelegând că este din jurisdicția lui Irod, l-a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile.
Bu kawa ti wuba muisi zunga kiyadila Elode; buna wumfidisa kuidi Elode bila mu bilumbu bina, Elode buna widi ku Yelusalemi.
8 Iar când Irod a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, fiindcă demult dorea să îl vadă, pentru că auzise multe despre el; și spera să vadă vreun miracol făcut de el.
Elode wumona khini bu kamona Yesu bila tona thama wuba tombanga diluaku di kummonina mu diambu di mambu mawombo kawa mu niandi; ayi wutula diana ti maka mona kumu kioki maka vanga.
9 Atunci l-a întrebat cu multe cuvinte; dar el nu i-a răspuns nimic.
Buivu biwombo kanyuvula vayi Yesu kasia vutula kadi diambu dimosi ko.
10 Iar preoții de seamă și scribii stăteau în picioare și îl acuzau vehement.
Vayi bapfumu banganga Nzambi ayi minlongi mi mina batelama vana ayi baba kumfunda ngolo.
11 Iar Irod, împreună cu soldații lui, îl făceau de nimic și îl batjocoreau și l-au înveșmântat cu o haină strălucitoare și l-au trimis înapoi la Pilat.
Elode va kimosi ayi masodi mandi banlenza bansekinina bamvuikanledi wu kitoko; wumvutula kuidi Pilatu.
12 Și amândoi, Pilat și Irod, s-au făcut prieteni unul cu altul în acea zi; fiindcă înainte erau în dușmănie unul cu altul.
Pilatu ayi Elode bakituka bakundi tona mu lumbu kina bila batuama ba bambeni.
13 Iar Pilat, după ce a chemat la un loc pe preoții de seamă și conducătorii și poporul,
Pilatu wukutikisa bapfumu banganga Nzambi, bakulutu ba batu va kimosi ayi batu. Wuba kamba:
14 Le-a spus: Mi-ați adus pe acest om ca pe unul care pervertește poporul; și iată, eu, cercetându-l înaintea voastră, nu am găsit în acest om nicio vină din cele ce îl acuzați;
—Beno lundatiningi mutu wawu bu lumfundidingi ti niandi wulembu vukumuna batu. Vayi tala minu veka mbeni kunsambisa va meso meno ayi ndisi mona kadi diambu di mbimbi ko mu mutu wawu mu mambu momo lulembu mfundila.
15 Nu, nici chiar Irod; fiindcă v-am trimis la el; și iată, nimic demn de moarte nu i s-a făcut.
Elode mamvandi kasi mona diambu di mbimbi ko bila wutuvutudidi niandi. Mutu wawu kasi vanga ko bila kioki kafueti vondulu.
16 De aceea îl voi pedepsi și îl voi elibera.
Diawu ndieka kunzubisa bikoti bosi ma ndiyekula. [
17 (Fiindcă de nevoie, la sărbătoare trebuia să le elibereze pe unul închis.)
Pilatu wuba kifu ki kuba totudilanga mutu wumosi wu nloko mu kadikanyengo.]
18 Dar toți au strigat deodată, spunând: Ia-l pe acesta și eliberează-ni-l pe Baraba;
Vayi nkangu woso wuyamikina: —Vondisa mutu wowo; totula Balabasi!
19 (Care, din cauza unei anumite răscoale făcută în cetate, și ucidere, fusese aruncat în închisoare.)
Balabasi beni wukotusu mu nloko mu diambu di khindu yimosi yiba mu divula, ayi mu diambu di vonda batu.
20 Pilat așadar, dorind să îl elibereze pe Isus, le-a vorbit din nou.
Vayi Pialatu wuzola totula Yesu, wubuela yuvula nkangu vayi wawu wuyamikina diaka:
21 Dar ei strigau, spunând: Crucifică-l, crucifică-l!
—Mbanda va dikulusi! Mbanda va dikulusi!
22 Iar el le-a spus a treia oară: De ce, ce rău a făcut el? Nu am găsit nicio vină de moarte în el; așadar îl voi pedepsi și îl voi elibera.
Buna wuyuvula diaka mu khumbu yintatu ti: —Vayi mbimbi mbi kavengi e? Ndisi mona kadi diambu di mbimbi kodiodi kafueti zengulu nkanu wu lufua. Ndieka kunzubisa bikoti bosi ma ndinyekula.
23 Dar insistau cu voci puternice, cerând ca el să fie crucificat. Și vocile lor și ale marilor preoți au învins.
Vayi babuela sindisila mu ngolo ayi baluta buela yamikina ti kabandu va dikulusi. Buna yamikina kuawu ayi koko ku bapfumu zi zinganga Nzambi kununga.
24 Iar Pilat a dat sentința ca să fie așa cum au cerut ei.
Pilatu wubaka lunaku luvanga luzolo luawu.
25 Și le-a eliberat pe cel ce fusese aruncat în închisoare din cauza răscoalei și a uciderii, pe cel ce îl cereau; iar pe Isus l-a dat voii lor.
Wuba totukila mutu wowo balomba, wowo wuba mu nloko mu diambu di khindu ayi mu diambu di vonda batu. Wuba yekudila Yesu muingi bamvangila boso bubela luzolo luawu.
26 Și pe când îl duceau de acolo, au prins pe unul Simon, un cirenean, venind de la câmp, și pe el au pus crucea, ca să o poarte după Isus.
Bu baba kunnata, babuila mutu wumosi dizina diandi Simoni muisi Silene ku nsitu kuandi kaba. Bankuika kanata dikulusi, ku manima ma Yesu.
27 Și l-a urmat o mare mulțime a poporului și a femeilor, care, de asemenea, se tânguiau și îl jeleau.
Nkangu wu batu wunlandakana va kimosi ayi baketo banionga mu diambudiandi, badila mu diambu diandi.
28 Dar Isus, întorcându-se spre ele, a spus: Fiice ale Ierusalimului, nu plângeți pentru mine, ci plângeți pentru voi înșivă și pentru copiii voștri.
Bu kabaluka kuidi baketo beni; wuba kamba: —A beno baketo ba Yelusalemi, lubika dila mu diambu diama! Vayi ludila mu diambu dieno veka ayi mu diambu di bana beno.
29 Pentru că iată, vin zilele în care vor spune: Binecuvântate sunt cele sterpe și pântecele care nu au născut și sânii care nu au alăptat.
Bila tala bilumbu bilembu yizi ku ntuala biobi batu bela tuba ti: “Khini kuidi bisita ayi kuidi bivumu bikambu buta ayi khini kuidi mabenimakambu yemika!”
30 Atunci vor începe să spună munților: Cădeți peste noi; și dealurilor: Acoperiți-ne.
Buna bela kamba miongo: “Bika lutubuila!” ayi zikhundubula: “bika lutufuka!”
31 Căci dacă ei fac acestea cu un copac verde, ce se va face cu cel uscat?
Bila enati bamvangila mambu mama kuidi nti wu nlandu bunabuevi bela vangila nti wu yuma e?
32 Și erau de asemenea alți doi răufăcători duși cu el, pentru a fi uciși.
Batu buadi bankaka, mimvangi mi mambu mambimbi, banatu yandi mu vondu va kimosi.
33 Și după ce au venit la locul care este numit Calvar, acolo l-au crucificat pe el și pe răufăcători, unul la dreapta și celălalt la stânga.
Bu batula va buangu kintedulungu “Mvesi wu ntu” vana bambandilava dikulusi va kimso ayi mimvangi miodi mi mambu mambimbi. Wumosiku koko kuandi ku lubakala ayi wunkaka ku koko kuandi ku lumoso.
34 Atunci Isus a spus: Tată, iartă-i, fiindcă ei nu știu ce fac. Și i-au împărțit hainele și au aruncat sorți.
Buna Yesu wutuba: —A tata, bika wuba lemvukila bila basi zaba ko mambu balembu vangi. Babula zeki mu diambu di kabana minledi miandi.
35 Și poporul stătea în picioare, privind. Și conducătorii de asemenea, împreună cu ei, [l]-au luat în derâdere, spunând: A salvat pe alții; să se salveze pe sine însuși, dacă el este Cristos, alesul lui Dumnezeu.
Nkangu wu batu wutelama vana, wutala. Ayi minyadi mamvawu minsekinina bu mituba: —Niandi wuvukisidi batu bankaka, bika kakivukisa niandi veka enati niandi Klisto, mutu wusobulu kuidi Nzambi!
36 Iar soldații de asemenea îl batjocoreau, venind la el și oferindu-i oțet,
Masodi mamvawu mansekinina; mafikama va kaba ayi mantambika vinu ki ngami
37 Și spunând: Dacă tu ești împăratul iudeilor, salvează-te pe tine însuți.
ayi batuba: —Enati ngeyo widi ntinu wu Bayuda, bika wukivukisa ngeyo veka!
38 Și a fost și o inscripție scrisă deasupra lui cu litere grecești și latinești și evreiești: ACESTA ESTE ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
Va mbata ntu andi vaba tini ki dibaya kisonama mambu mama: “Niandi niawu ntinu wu Bayuda.”
39 Iar unul dintre răufăcătorii atârnați îl defăima, spunând: Dacă tu ești Cristos, salvează-te pe tine însuți și pe noi.
Wumosi mu mimvangi mi mambu mambimbi wubandu va mdikulusiwumfinga bu katuba: —Ngeyo ko Klisto e? Buna wukivukisa ngeyo veka bosi wutuvukisa beto mamveto!
40 Dar celălalt, răspunzând, l-a mustrat, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, pentru că ești sub aceeași condamnare?
Vayi wunkaka wuntebidila bu kankamba: —Ngeyo kadi tsisi wukadi mona Nzambi! Bila ngeyo widi ku thumbudulu yimosi?
41 Și noi, într-adevăr, pe drept; fiindcă primim răsplata cuvenită faptelor noastre; dar acest om nu a făcut nimic incorect.
Beto tubeki thumbudulu yifueni ayi yisonga bila tutambudi mfutu wufueni mu mambu matuvengi vayi niandi kasi vanga kadi diambu dimosi dimbimbi ko.
42 Iar el i-a spus lui Isus: Doamne, amintește-ți de mine, când vii în împărăția ta.
Buna wukamba Yesu: —A Pfumu bika wuba kuthebukila moyo mu thangu wela kuiza mu kipfumu kiaku!
43 Și Isus i-a spus: Adevărat îți spun: Astăzi vei fi cu mine în paradis.
Buna Yesu wumvutudila: —Bukiedika ndikukamba, mu lumbu kiaki ngeyo ma wuba yama va kimosi ku Paladisu.
44 Și era cam pe la ora a șasea și a fost întuneric peste toată țara, până la ora a noua.
Yiba nduka-ndkuka midi, tsi yoso yiba mu tombi ayi kiawukinzingila nate mu thangu yi ntatu ku manima midi.
45 Și soarele s-a întunecat și perdeaua templului s-a rupt prin mijloc.
Thangu yinomba bosi lido yinneni yi nzo Nzambi yikanzuka va khatitsika.
46 Și după ce Isus a strigat cu voce tare, a spus: Tată, în mâinile tale îmi încredințez duhul; și, spunând astfel, și-a dat duhul.
Buna Yesu wuyamikina mu ndinga yingolo: —A tata, mu mioko miaku ndintambika mpeve yama! Bu katuba mambu momo, wufua.
47 Și centurionul, când a văzut ce se făcuse, a glorificat pe Dumnezeu, spunând: Într-adevăr, acesta a fost un om drept.
Pfumu yi masodi bu kamona mambu mavioka, wukembisa Nzambi bu katuba: —Bukiedika kuandi ti mutu wawu wubedi wusonga!
48 Și toți oamenii, care s-au adunat la acea priveliște, văzând cele ce se făcuseră, bătându-și piepturile s-au întors.
Nkangu woso wu batu bakutakana mu tala mambu mavangama, bu bamona mambu mavioka, bavutuka kuawu, ayi baba nionga.
49 Și toți cunoscuții lui și femeile care îl urmaseră din Galileea, au stat în picioare deoparte, uitându-se la acestea.
Ayi batu bobo bazabana yandi ayi baketo bobo banlandakana tona ku Ngalili thama batelimina mu tala mambu momo.
50 Și iată, era un bărbat, numit Iosif, un consilier, fiind un bărbat bun și drept;
Tala, mutu wumosi dizina diandi Zefu wuba wumosi mu batu baba kotanga mu lukutukunu lunneni lu Bayuda. Wuba mutu wumboti ayi wusonga.
51 (Acesta nu fusese de acord cu sfatul și fapta lor); el era din Arimateea, o cetate a iudeilor; și care aștepta și el împărăția lui Dumnezeu.
Niandi kasia bundana mu nzengolo yawu ko ayi mu mavanga mawu ko. Niandi wuba muisi divula di Alimate, divula di bayuda ayi niandi mamvandi wuba vingilanga Kipfumu ki Nzambi.
52 Acesta a mers la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
Wuyenda kuidi Pilatu, wunlomba nitu yi Yesu.
53 Și l-a luat jos și l-a înfășurat în [pânză de] in și l-a pus într-un mormânt tăiat în piatră, în care nu fusese pus nimeni niciodată.
Bu kayi kulula va dikulusi, buna wuyizinga mu dilasola di lino ayi wutula yawu mu dibumbi disokulu mu ditadi dinneni. Kadi mutu kazikulu ko mu dibumbi beni.
54 Și acea zi era pregătirea; și sabatul se apropia.
Kiba lumbu ki khubumunu, tuamina lumbu ki saba.
55 Și femeile, de asemenea, care au venit cu el din Galileea, l-au urmat și au văzut mormântul și cum a fost pus trupul lui.
Baketo bobo balandakana Yesu tona ku Ngalili balandakana Zefu, bamona bibumbi ayi buevi batudila nitu yi Yesu.
56 Și s-au întors și au pregătit miresme și miruri; și s-au odihnit în sabat conform poruncii.
Bosi bavutuka kuawu ayi bakubika mafuta ma tsudi yi kotoko ayi malasi. Bavunda kuawu mu lumbu ki saba boso bubela mina.
